Urșii au provocat pagube semnificative în gospodăriile din județul Covasna, în cursul anului trecut.
Conducerea Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Covasna a declarat săptămâna trecută, în cadrul unei conferințe de presă, că în anul 2016 valoarea pagubelor provocate de urs, atât în rândul animalelor domestice, cât și la culturile agricole, se ridică la aproximativ 170.000 de lei.
„În 2012 am avut 124 de pagube, în 2014 – 178, în 2015 am avut 50, iar în 2016 am avut 105 pagube provocate de urs. (…) La culturi agricole foarte multă lume nu a mai depus cerere de despăgubire la primării. Avem pe anul trecut în jur de 23 de hectare de culturi de porumb (distruse –n.red), avem ovăz, rapiță, pomi. Noi am estimat valoarea la hectar, aproximativ cât a cheltuit omul – la porumb undeva la 3.500 de lei/hectar, la grâu 3.500 lei. (…) Avem foarte multe atacuri ale urșilor la bovine, în jur de 30 de atacuri; la ovine în jur de 100, mai avem la stupi, la cabaline, porcine, caprine.”, a declarat directorul APM Covasna, Gheorghe Neagu.
Potrivit acestuia, în județul Covasna efectivul estimat de APM este de peste 1000 de urși.
Fără pagube produse de lupi
Gheorghe Neagu a precizat că în cursul anului trecut nu au existat pagube provocate de lupi în județ, însă cele provocate de mistreți se ridică la circa 65 de mii de lei: „O altă specie protejată, lupul, în 2016 nu a provocat nicio pagubă. Am avut în schimb în 2015 – 13, în 2014 – 6 și în 2013 – 29 de pagube. Ei trăiesc în haite, iar aceste haite migrează, și probabil nu au găsit în migrația lor nicio turmă de ovine sau caprine. O caracteristică a lupului este că nu omoară doar un animal și îl mănâncă, el omoară cât poate de multe și mănâncă doar dintr-unul, ca și vulpea. (…) În schimb, la specia neprotejată mistreț valoarea pagubelor se ridică undeva în jur la 65.000 de lei. Au stricat foarte mult porumb, iar acum în primăvară cartofi, și mai strică grâu și rapiță, dar mai puțin.”
Conform Legii vânătorii, în cazul pagubelor provocate de mistreț prejudiciul nu poate fi recuperat.
Directorul APM Covasna a mai precizat că în cazul pagubelor provocate de mistreți, despăgubirea ar trebui făcută de către gestionarii fondurilor de vânătoare.
„Noi suntem membri în Comisia de evaluare a pagubei. Acolo sunt niște stadii care trebuiesc verificate, dacă sunt realizate sau nu, și în funcție de asta gestionarii acordă sau nu contravaloarea pagubei. La mistreț, suprafața afectată a fost destul de mare, 14 hectare. Foarte mulți cetățeni nu au mai făcut sesizări pentru că nu li s-au dat banii. Mai este o anomalie – sunt foarte multe decizii primite în teritoriu, că dosarele au fost aprobate de către Garda Forestieră. Primăria întocmește un dosar care se înaintează la Garda Forestieră, iar în cazul în care se constată că toate actele sunt puse la dosar, Garda Forestieră emite o decizie de despăgubire, care este înaintată la Minister. Nu știm care este regula jocului la Minister dar despăgubirile nu prea se plătesc din păcate. (…) Pentru speciile protejate sumele se recuperează, durează mai mult sau mai puțin dar cei care au avut dosarele finalizate și li s-au emis deciziile de despăgubire vor primi sumele de bani respective.”, a mai declarat Gheorghe Neagu.
Potrivit acestuia, odată cu adoptarea noului buget, ar putea fi stabilite și alocate sume mai mari pentru despăgubiri în cazul pagubelor produse de speciile de animale protejate prin lege.
Ioana Ardeleanu
