Luni, 28 noiembrie a.c., la București a avut loc Sesiunea solemnă a Academiei Române dedicată Zilei Naționale a României, cu tema Marea Unire din 1918. Începutul Primului Război Mondial . . .
În programul sesiunii au prezentat mesaje și comunicări: Acad. Ionel-Valentin Vlad, Președintele Academiei Române; Klaus Werner Iohanis, Președintele României; Principesa Moștenitoare Margareta a României, Custodele Coroanei României; Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române; Acad. Dan Berindei, Președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române; Colonel Petre Otu, Institutul de Studii Politice de Apărare și Istorie Militară; Prof. Univ. Dr. Valer Daniel Breaz, Rectorul Universității „Decembrie 1918” din Alba Iulia; Prof. Univ. Dr. Dumitru Acu, Președintele Asociațiunii ASTRA; dr. Ioan Lăcătușu, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș.
În comunicarea sa, intitulată Problematica românilor din Covasna și Harghita – o prioritate a societății românești, Ioan Lăcătușu, membru în conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a arătat că, la 98 de ani de la Marea unire de la 1 Decembrie 1918, România asigură drepturile la afirmare identitară a tuturor minorităților naționale, la standarde ridicate. Datorită configurației etnice a județelor Covasna, Harghita și parțial Mureș, și a existenței formațiunilor politice constituite pe criterii etnice, după decembrie 1989, administrația publică locală din aceste județe se află sub autoritatea perpetuă a formațiunilor etnice maghiare. În aceste condiții, cei care au nevoie de sprijin pentru păstrarea și afirmarea identității etnice sunt românii, și nu maghiari din zonă. Potrivit cercetărilor sociologice, românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale, aflate sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare.
Și cu această ocazie, s-a reiterat necesitatea elaborării unei strategii de dezvoltare economică, prioritară pentru zona Covasna-Harghita, cu finalitate în crearea unor noi locuri de muncă şi menţinerea celor existente, componenta economică fiind principala cale de estompare a asperităţilor interetnice, de eliminare a exodului populaţiei din zonă şi de reafluirea generaţiilor tinere spre locurile natale.
De asemenea, s-a solicitat sprijinul Academiei Române, în vederea îmbunătățirii activității de cercetare interdisciplinară a problemelor social-istorice şi etnologice româneşti din estul şi sud-estul Transilvaniei. În acest context, asistența a fost informată despre faptul că, recent, sub egida Academiei Maghiare de Științe, la Odorheiu Secuiesc a apărut lucrarea, în trei volume cuprinzând 2200 de pagini, Istoria Secuimii, într-un tiraj de 12.000 de exemplare, lucrarea redactată din perspectiva istoriografiei maghiare, cu eludarea sau minimalizarea prezenței și dăinuirii populației românești, în această zonă binecuvântată din inima României.
Reamintind faptul că problemele cu care se confruntă românii din județele Covasna, Harghita și parțial Mureș, nu sunt doar a românilor din aceste judeţe, ci ale întregii ţări, conferențiarul și-a exprimat speranța că acestea vor deveni o prioritate a societății românești, iar peste doi ani, când vom aniversa centenarul Marii Uniri, multe dintre aspectele prezentate îşi vor găsi rezolvările cuvenite, iar România se va prezenta ca un stat unitar, fără enclave etnice în inima sa; pentru că, dacă inima ţării va fi bolnavă, şi Ţara va fi bolnavă.
Biroul de presă al FCRCHM
