Sensurile 2 şi 4 ale cuvântului „enclavă” (din Noul dicţionar universal al limbii române, ediţia a doua/ tranşa a treia, 2007) sunt explicate astfel: „2.grup de populaţie străină înglobată în mijlocul masei indigene”; „4. element de altă natură integrat într-un complex”.

  . .      

Foto - Silviu Ipătioaei- M.D.C

Foto – Silviu Ipătioaei- M.D.C

Dacă, din punct de vedere material, un element de altă natură poate fi încadrat într-un complex fără a crea probleme, în ceea ce priveşte factorul uman lucrurile nu sunt atât de simple, deoarece „elementul străin” este viu şi nu se încadrează întotdeauna unde vrem noi, ci unde vrea el, iar un „element” viu neîncadrat se va uni cu alte elemente neîncadrate şi mai devreme sau mai târziu va forma o „enclavă” care va tinde să se conducă după propriile reguli, neacceptând intruşi.

     Ştim cu toţii că deja există asemenea „enclave” în multe dintre oraşele Europei, mai ales în Franţa, dar şi în alte ţări, unde accesul persoanelor străine este interzis şi chiar poliţia pătrunde cu greu, deoarece locuitorii respectivelor „enclave” reprezintă elemente ostile.

     Recentele valuri de migranţi acceptate în Europa, „din spirit umanitar” sau din alte raţiuni, au amplificat deja această situaţie, iar viitorul nu pare prea roz pentru continentul nostru. Poate cel mai bun exemplu îl constituie Tabăra de refugiaţi de la Calais, Franţa, care într-un interval de timp destul de scurt s-a transformat în Jungla de la Calais, unde s-au adunat câteva mii de refugiaţi, şi odată cu sosirea noilor valuri de migranţi, situaţia a devenit explozivă şi insuportabilă, „enclava” devenind prea mare şi prea periculoasă, a trebuit desfiinţată. Ca urmare locuitorii ei au fost transferaţi/ dispersaţi în „centre de refugiaţi” mai mici. O parte dintre ei s-au îndreptat spre Paris, îngroşând astfel rândurile celor deja existenţi acolo. Autorităţile probabil îşi dau seama că situaţia a fost rezolvată doar „pentru moment”, însă nu peste mult timp acele mici „enclave” (centre pentru refugiaţi) vor deveni mai mari şi la fel de explozive ca şi cea de la Calais, pentru că acei refugiaţi, neavând de lucru, ce fac? Fac copii, deci se înmulţesc, şi lor li se vor alătura noii veniţi, căci fenomenul migrării, odată pornit, nu se va opri curând, şi cum numărul migranţilor va creşte, o parte dintre aceştia vor trebui „repartizaţi” tuturor ţărilor componente ale UE, fapt ce deja a creat sămânţa discordiei.

     Se pare însă că acest tip de migraţie nu constituie singura cale spre enclavizarea continentului. Sursa „Transilvania Expres” Nr.7044, 28 octombrie 2016, sub titlul „Enclavă arabă în Europa” ne informează că locuitorii din Bosnia-Herţegovina sunt furioşi pe mai mulţi investitori din Kuweit care şi-au construit un oraş exclusivist: „Este vorba despre o zonă de lângă oraşul Tarcin, acolo unde un mini-oraş a fost ridicat în jurul unui lac artificial. Localnicii se plâng că nu le este permis accesul în zonă”, decât dacă sunt angajaţi ca servitori sau îngrijitori de oamenii de afaceri kuweitieni. Case nu-şi pot cumpăra în acea zonă, fiindcă ele se vând numai în Kuweit, la preţuri greu de atins. Aşadar, enclavele se pot înfiinţa şi prin cumpărare. Ar trebui să fie mai atenţi şi românii când, determinaţi de sărăcie ori mânaţi de setea de îmbogăţire, îşi vând cu atâta uşurinţă pământurile străinilor!

     Mai mult ca sigur că cei care hotărăsc soarta popoarelor şi-au dat seama de greşeli şi de faptul că acum au mari dificultăţi în gestionarea situaţiei create. Dar când lucrurile încep să se rostogolească la vale sunt greu de oprit. Probabil că cei care au decis „să deschidă porţile” Europei n-au gândit în perspectivă, deci n-au avut în vedere consecinţele, n-au prevăzut schimbările pe care le vor produce valurile succesive de refugiaţi şi imigranţi. Acum ne aflăm în faţa faptului împlinit, dar nimeni nu ştie precis ce va urma…

     Cât timp vor exista războaie pe pământ şi vor exista zone geografice cu populaţii sărăcite lumea nu se va linişti. Principala cauză a conflictelor este faptul că bogăţiile planetei nu sunt repartizate în aşa fel încât să satisfacă nevoile tuturor locuitorilor. Pe de altă partea setea de nestins a unor minţi înfierbântate de a acumula averi imense, de a cuceri noi teritorii şi a supune popoarele cucerite interesului lor meschin creează conflictele amintite şi produc haos pe pământ. Aceştia nu trebuie lăsaţi să se manifeste!                                               

 

Mihai Trifoi

 

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail