Proiectul cultural „ZBOR (Ziduri, Bastioane, Orașe, Ruine). Mai aproape de cetățile dacice din estul Transilvaniei”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), a ajuns la final. Inițiatorii au făcut publice rezultatele şi produsele proiectului cultural.
Inițiat anul acesta, de către Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR), în parteneriat cu Asociația Culturală „Cetatea Dacică – Valea Zânelor” și Asociația Cultural – Științifică „Carpații Răsăriteni”, proiectul s-a desfășurat pe o perioadă de aproape 6 luni, iar scopul principal a fost prezentarea în premieră a cel puțin 12 cetăți dacice din estul Transilvaniei. Prin intermediul aerofotografiilor, filmărilor de la joasă altitudine, a modelărilor tridimensionale de teren și structuri arheologice, inițiatorii și-au propus să transpună într-un tur virtual, disponibil în mediul online, și nu numai, informații valoroase despre cetățile dacice mai puțin cunoscute din zona noastră. În cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc ieri, managerul proiectului a prezentat rezultatele finale.
„În timpul acestui proiect am încercat să ne conducem activitățile practic în trei domenii: o etapă de documentare în care cea mai importantă componentă a fost documentarea în teren; o etapă de promovare, și nu am așteptat sfârșitul proiectului pentru a fi foarte activi în această etapă, pentru că publicul țintă pentru noi au fost în primul rând turiștii, elevii și profesorii. Turiștii au fost, pentru că sezonul a fost foarte activ anul acesta, deci a trebuit să fim și noi cât de mult am putut în mijlocul lor. La început le-am arătat rezultate mai vechi pe care le-am avut pentru preocupările noastre legate de patrimoniul din Epoca dacică clasică. Pe măsură ce săptămânile și lunile au trecut, am putut să le arătăm foarte multe lucruri noi. Am fost foarte activi de la începutul noului an școlar încercând prin lecții deschise și diverse întâlniri și discuții cu elevii să le arătăm atât rezultatele cât și modul în care le-am dobândit. Elevii au văzut filme, au avut acces la internet și au putut să consulte atlasul digital, dar împreună am încercat să ne închipuim cum am putea să observăm cu ajutorul dronelor peisajele din jurul localitășilor lor și să îi punem în situația de a fi colaboratori activi pentru câteva zeci de minute împreună cu noi. Ultima și cea mai importantă dintre etape a fost aceea în care am încercat să punem la un loc toate lucrurile pe care le-am dobândit, seturile de date pe care le-am adunat în timpul etapei de documentare, și să încercăm să realizăm câteva produse. Acestea sunt în număr mai mare decât ceea ce am promis că urmează să facem prin cererea de proiect, iar aceste produse odată ajunse la maturitate urmează să asigure etapa de sustenabilitate a proiectului, modul în care și pe viitor acest proiect, care se închide din punct de vedere administrativ, va produce rezultate.” – a explicat managerul proiectului, Dan Ștefan.
Potrivit acestuia, filmele de prezentare pe care echipa le-a conceput în cadrul proiectului reprezintă doar o introducere în ceea ce privește Cetățile dacice din estul Transilvaniei, fiind prezentate doar cele mai cunoscute dintre acestea.
„În afară de cetățile despre care am auzit și în mediul academic, dar și în alt context, există numeroase alte puncte fortificate, ridicate de către daci, și așezări deschise despre care s-a vorbit mai puțin. (…) Aceste produse nu sunt definitive, în sensul că munca noastră de documentare ne permite să recreăm, din mozaicul de elemente pe care le-am adunat, produse noi în funcție de evenimentele sau lucrurile pe care vrem să le exprimăm contextual. (…) Avem flexibilitatea de a asambla foarte rapid materialul documentar înregistrat în timpul etapei de documentare pentru a pune la dispoziția noastră și a celor care sunt interesați produse cu subiecte foarte adaptate momentului. De fapt, suntem în situația în care putem, de exemplu, să realizăm niște fișe videografice de sit.” – a declarat Dan Ștefan
Materialul multimedia-tur, pe care echipa l-a gândit în cadrul proiectului prezintă o sinteză esențială a rezultatelor unor cercetări arheologice mai vechi, dar și a celor mai noi, punându-se accent pe imagini și filmări aeriene, modele digitale ale terenului calculate prin tehnici aerofotogrametrice, reconstituiri virtuale tridimensionale pentru unele dintre cetăți și texte explicative. În cadrul proiectului sunt prezentate cetăți și așezări dacice precum cele de la Jigodin, Leliceni, Merești, Bădeni, Racu, Bixad, Olteni, Cernat, Covasna, Boroșneu Mic, Saciova, Sânzieni, și Racoș, iar expoziția va fi itinerată în municipiul Miercurea Ciuc, orașul Covasna și comuna Vâlcele, satul Araci.
Unele cetăți și-au pierdut urma …
„Încercăm în perioada care urmeză să asamblăm fișe videografice de sit pentru fiecare cetate din cele pe care le-am vizitat, am promis că vom fi în 12 cetăți, am fost în 20m, și încă mai sunt nu s-au terminat. Acest peisaj arheologic este foarte inegal cunoscut. Avem doar câteva cetăți în care s-au desfășurat cercetări intense, celelalte sunt în general doar pomenite și reluate în literatura academică, și în aceste condiții sunt cetăți cărora le-am pierdut urma. Un exemplu reprezentativ ar fi o cetate de pe Valea Crișului, care se află în imediată apropiere de Sfântu Gheorghe. Noi am fost de multe ori în locul indicat de documentele pe care le avem, (…) nu am putut practic să găsim nicio urmă. O cetate importantă despre care nu putem nici măcar să fim sigur că este aici. Mai sunt foarte multe lucruri de făcut, dar totuși, din locurile unde am fost am încercat să adunăm toate tipurile de informații pe care le puteam aduna fără săpătură și fără cercetări geofizice. Cele mai multe dintre filmări au fost făcute din aer dar utilizarea platformelor de zbor, la joasă și medie altitudine, ne aduc nu doar beneficiul unor materiale videografice promoționale, utilizabile pentru promovare, dar ne pun la dispoziție foarte multe informații științifice.” – a mai declarat managerul proiectului.
Modelele digitale sunt create în urma asamblării imaginilor și prelucrării acestora cu ajutorul metodelor fotogrammetrice. Potrivit conducerii MNCR, aparatele folosite pentru surprinderea imaginilor de la altitudine sunt capabile să capteze în câteva minute informații pe care topografii le-ar fi putut culege în săptămâni. Inițiatorii proiectului spun că sunt în căutarea unor noi tehnici, menite să le faciliteze munca de cercetare, astfel încât aceștia să nu mai fie nevoiți să efectueze săpături, în urma cărora siturile s-ar distruge.
„Vederea tridimensională ne permite de fapt o evaluare fără a fi nevoie să mergem acolo, a stării în care se află cetatea. (…) Aceste profile altimetrice ne oferă o informație cu valoare științifică sau academică. (…) Precizia cu care putem construi aceste modele digitale este de nivelul centimentrilor. Putem investiga microanomalii topografice. De foarte multe ori, într-o așezare, vom observa mici anomalii topografice de 10-20 cm, pe care la nivelul solului nu le poți vedea. Acestea sunt situații care nu se încadrează în normalitate și nu se datorează acțiunii naturii, pe care putem să le punem în legătură cu acea activitate din trecut, care a condus la construirea unui sistem de fortificare și care la ora actuală este aplatizat, pe teren nu se mai vede, eventual este vegetație. Avem și algoritmi și tehnici de eliminare a vegetației și încercăm să facem un pas spre viitor, să ne dotăm cu echipament și mai performant decât aceste drone înzestrate cu senzori optici și camere de fotografiere. Încercăm să ne înzestrăm cu o tehnologie cu telemetrie laser, denumită „Lidar”, care are marele avantaj că elimină foarte rapid vegetația. Cele mai multe peisaje arheologice din estul Transilvaniei sunt acoperite de păduri, mai mult, unele dintre păduri sunt de conifere și rămân așa și vara și iarna, iar pentru noi ar fi un mare avantaj să dispunem de astfel de tehnologie.” – a explicat Dan Ștefan.
Săptămâna trecută inițiatorii proiectului au lansat Atlasul digital care are ca scop prezentarea, în premieră, a fortificațiilor dacice din estul Transilvaniei, publicului regional precum și turiștilor care vizitează stațiunile balneare de la Covasna, Tușnad, Băile Figa și Vâlcele. Deși platforma online se află încă în lucru, aceasta conține deja o parte consistentă din informațiile pe care realizatorii și le-au propus să le prezinte în cadrul proiectului. Atlasul digital cuprinde o hartă interactivă, un catalog cu siturile fortificate, care momentan conține doar acele situri cuprinse în proiectul AFCN, trimiteri bibliografice, imagini aeriene și reconstituiri artistice, iar realizatorii platformei lucrează la traducerea paginii web, dar și la micile detalii care mai trebuiesc puse la punct: „O mare parte dintre informațiile pe care le-am adunat într-o formă sintetică, am încercat să le grupăm într-un atlas digital. (…) Orice instituție muzeală dispune de un spațiu expozițional limitat, muzeul nostru nu este unul dintre cele mai mari, iar expoziția pe care o avem este cea care ocupă cam tot ce putem noi să oferim din punct de vedere al spațiului expozițional. Dacă vrem să mergem mai departe de expoziția de bază trebuie să căutăm formule noi de a comunica cu publicul și vizitatorii. Lumea se schimbă și o parte din gândurile și viața noastră ajung în mediul virtual și atunci pagina web, internetul în general, este mediul prin care noi ne putem extinde, cu cheltuieli mult mai mici. În cadrul unui astfel de demers trebuie văut acest atlas digital, dar și filmele și produsele pe care încercăm să le punem la dispoziția publicului.”
Și deși mediul virtual ar rezolva problema lipsei spațiului, și ar permite muzeului să prezinte mai multe informații legate de cercetările efectuate, ce ar putea fi oricând completate cu date noi, directorul MNCR, Valerii Kavruk este de părere că există și un mare dezavantaj, prin faptul că oamenii nu pot verifica autenticitatea celor prezentate: „Este singura și cea mai importantă chestiune pe care o oferă un muzeu, față de orice altă modalitate de expunere”. Cu toate acestea, realizatorii acestui proiect spun că o bună parte dintre modelele digitale ale cetăților, realizate prin intermediul tehnologiei folosite de aceștia, se bazează pe măsurători reale.
„Siturile pe care am apucat să le prelucrăm și să punem la un loc informația din punct de vedere sintetic se găsesc acum grupate într-un catalog. Acolo sunt 14 cetăți, curând vor fi adăugate și celelalte. Exită mai multe rezultate puse în acest atlas digital: modele digitale ale terenului, reconstrucții grafice, (…) o parte dintre cetăți au fost reconstituite grafic de artistul Radu Olteanu, recunoscut pentru preocupările pe care le are. (…) Cam toate elementele se bazează pe măsurători adevărate. (…) În timpul proiectului, cu acordul AFCN, a mai apărut un partener, Muzeul Național de Istorie a României care ne-a pus la dispoziție imaginile de foarte bună calitate pe care ei le-au realizat cu prilejul expoziției „Aurul și argintul României”, referitoare la tezaurul descoperit în această zonă.” – a mai explicat Dan Ștefan.
Directorul MNCR spune că proiect cultural reprezintă o strategie a muzeului de a atrage vizitatorii, oferindu-le dincolo de lucrurile palpabile, perspective noi asupra felului în care oamenii trăiau în urmă cu sute sau mii de ani. Acesta a ținut totuși să sublinieze că nimic nu poate înlocui obiectele originale, găsite în timpul cercetărilor arheologice, și expuse în cadrul muzeului.
„(…) Omul care a văzut mai multe expoziții pleacă cu impresia, nu foarte clar exprimată, că în preistorie oamenii făceau predominant oale. De fapt, oamenii în preistorie amenajau spații mari, alegeau drumuri, aveau strategii de mișcare. Cum să arătăm noi aceste lucruri în muzeu? Atunci, nu văd altă soluție, (…) oamenii sunt sătui de informația vorbită și scrisă, iar cea mai bună imagine care rămâne în mintea omului este cea auditivă și cea vizuală. Trebuie să schimbăm limbajul folosind tehnologiile. Vrem ca vizitatorii noștri să nu plece de la muzeul nostru cu impresia că oamenii în preistorie și antichitate făceau numai oale. Ei trăiau într-un spațiu, iar noi nu putem aduce spațiul acela în muzeu. Datorită acestor tehnologii încercăm să prezentăm vestigiile arheologice în integritatea lor, inclusiv cele care nu se văd cu ochiul liber. (…) Sigur că vom avea această strategie să aducem cât mai multe imagini, să dechidem cât mai multe posibilități vizitatorilor, să vadă dincolo de ceea ce este palpabil sau vizibil în vitrina muzeului, dar asta nu înseamnă că nu mai avem nevoie de spații, pentru că vom face doar expoziții digitale. Imaginile acestea care sunt foarte frumoase, pline de informație, ele sunt reci, față de căldura unui obiect real, care a fost lucrat de o ființă vie acum câteva mii de ani și care păstrează acea energie.” – a declarat directorul MNCR, Valerii Kavruk.
. . Cu toate că a ajuns la final, proiectul continuă!
Inițiatorii au precizat că vor continua procesul de documentare a Cetăților dacice din estul Transilvaniei și că deja se gândesc la modalități prin care să continue proiectul fără a necesita finanțare din partea AFCN.
„Suntem la finalul unui proiect și noi considerăm că îl încheiăm cu fruntea sus, cu succes. Din punct de vedere administrativ am reușit să închidem toate capitolele și față de ceea ce ne-am angajat am reușit să adunăm mult mai mult. Avem foarte multe idei despre cum să continuăm acest proiect și fără finanțare, dar și care sunt liniile de finanțare pe care vrem să le accesăm pentru a continua cu noi proiecte. Nu doar de tip AFCN, sunt mai multe formule. Au fost 20 de mici expediții pregătite, am vorbit cu primari, cu localnici, consilieri, am discutat și problema valorificării acestor situri. Noi credem că intrăm într-o nouă etapă în care aceste situri care au fost văzute de către autorități mai degrabă ca fiind o problemă, vor deveni în curând nuclee pentru proiecte de care comunitățile locale vor fi foarte interesate.” – a declarat Dan Ștefan.
Acesta a ridicat problema exploatărilor terenurilor care vor duce în timp la dispariția acestor situri, multe dintre ele încă necercetate și nedocumentate. Dan Ștefan spune că este îngrijorat de rapiditatea cu care exploatările avansează și a menționat că în următorii 10 ani materialele create în cadrul proiectului și imaginile aeriene tridimensionale culese cu ajutorul dronelor vor deveni documente de arhivă: „Constatăm viteza cu care aceste situri ajung aproape să dispară, din cazua carierelor de exploatare a pietrei care avansează și distrug siturile, cu sau fără autorizare.” Acesta a dat drept exemplu Cetatea de la Leliceni, care este distrusă în proporție de 90%.
Finanțarea proiectului cultural s-a ridicat la aproximativ 76 mii lei, din care 60 de mii de lei a fost cofinanțarea primită din partea AFCN, 11 mii de lei contribuția MNCR, iar Asociația Culturală „Cetatea Dacică – Valea Zânelor” și Asociația Cultural – Științifică „Carpații Răsăriteni” au contribuit, fiecare, cu câte 1.500 de lei.
Turul virtual „ZBOR” de prezentare a patrimoniului, reprezentat de cetățile dacice din estul Transilvaniei, poate fi vizualizat pe site-urile www.cetateazanelor.ro, www.mncr.ro și www.clermonthotel.ro. De asemenea, harta digitală interactivă (Atlasul cetăților dacice din estul Transilvaniei) poate fi vizualizată pe pagina http://ironageatlas.net4u.ro/.
Mai multe informații despre proiect pot fi accesate pe pagina www.facebook.com/Proiectul-cultural-ZBOR și site-ul www.mncr.ro.
Ioana Ardeleanu
