Mai multe localităţi din judeţul Covasna au renunţat la banii repartizaţi de Consiliul Judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale, cedându-i în favoarea celor aflate în dificultate financiară.
. . 
Consiliul Judeţean Covasna a repartizat joi, unităţilor administrativ teritoriale suma de 310.000 de lei, reprezentând cota de 20% din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi a proiectelor de infrastructură pe anul 2016, banii fiind alocaţi pe „principiul solidarităţii”. Practic, Consiliul Judeţean a avut în vedere ca nicio localitate să nu primească mai puţin de 20.000 de lei cumulat cu cota repartizată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice.
Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor a declarat că suma care a revenit judeţului din bugetul central este foarte mică atât în comparaţie cu alţi ani, cât şi faţă de alte judeţe, care primesc mai mult decât „cotizează”.
„Sumele sunt foarte mici (…), este vorba despre 310.000 de lei pentru cele 45 de unităţi administrativ teritoriale din judeţ repartizate de Consiliul Judeţean şi 1,2 milioane de lei repartizate de Administraţia Finanţelor. Am creat un nivel de solidaritate pentru că Finanţele distribuie aceste sume după un algorim foarte complicat şi, din când în când, inechitabil, dar care este dat prin lege şi nu se poate schimba. Pe baza acestui algoritm, de pildă, localitatea Arcuş a primit 4.000 de lei de la Finanţe pentru echilibrarea bugetului, Estelnic, 3000 de lei, iar Consiliul Judeţean a venit în sprijinul acelor comune dezavantajate financiar de Finanţe şi am pus la fiecare comună o sumă care să fie în total de 20.000 de lei din ambele surse, pentru ca şi comunele mici să poată trăi. Comuna Valea Mare, un alt exemplu, a primit 10.000 de lei de la Finanţe, iar noi am mai pus încă 10.000 de lei ca să ajungem la 20.000”, a explicat Tamas Sandor.
El a precizat că banii au fost repartizaţi de Consiliul Judeţean în urma consultărilor cu primarii şi în consens cu aceştia, iar unii au fost de acord să renunţe la partea lor în favoarea altor localităţi care au probleme financiare mai mari.
„Desigur, a fost un exemplu pozitiv de solidaritate în zona Covasna, unde toţi primarii au decis ca partea lor să revină comunei Brateş, deci Covasna, Comandău, Zăbala, Zagon şi Boroşneu Mare au decis să dea partea lor de 5000 sau 10000 de lei pentru Brateş, unde sunt două lucrări majore de apă potabilă şi canalizare (…) Să ştiţi că este foarte greu să renunţi şi la o sumă aşa de mică, dar uite că am reuşit, primarii au înţeles că e mai bine dacă adunăm sumele mici şi să rezolvăm o problemă mare”, a mai spus Tamas Sandor.
Potrivit acestuia, şi municipiul Sfântu Gheorghe a renunţat la 5000 de lei în favoarea comunei Malnaş, care se confruntă cu dificultăţi financiare.
Oana Mălina Negrea /AGERPRES
