Interviu cu formatorul și antreprenorul Sorin Peligrad
Sorin Peligrad este brașovean, însă aproximativ 15 ani a locuit la Sfântu Gheorghe. A absolvit studiile liceale la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din municipiu, apoi s-a întors în orașul natal, Brașov, unde a studiat Ingineria.
Atras de mediul antreprenorial și de cel educațional – domenii pentru care a moștenit pasiunea din familie – o familie cu o istorie bogată, din care fac parte profesori, antreprenori și artiști cu renume – Sorin a decis să îmbine cele două ramuri și să devină formator sau, cum spune el, antreprenor în educație.
A înființat la Brașov o companie de formare profesională și organizează diverse cursuri, proiecte și evenimente în cadrul acesteia; a creat un hub, a inițiat trei clustere, s-a implicat în proiecte cu fonduri europene și a organizat evenimente de afaceri și nu numai. Dar pentru a ajunge aici, a trecut prin multe etape și mărturisește că s-a reinventat de nenumărate ori.
Despre traseul său profesional, despre activitatea sa actuală, despre planurile de viitor, Sorin Peligrad ne-a spus mai multe în cadrul unui interviu.
– Sorin, de mai mulți ani îți axezi activitatea pe formarea profesională. Tu ai promovat și conceptul de „formator alchimist”. Înainte de a ne vorbi despre acest concept și despre activitatea ta, te rog să ne spui care au fost etapele formării tale, etapele devenirii tale în ceea ce ești astăzi!
– Sunt născut în Brașov și primii ani de viață i-am petrecut în Brașov. Părinții mei s-au mutat în Sfântu Gheorghe, cu prilejul acelor deplasări ale forțelor de muncă din perioada comunistă și am petrecut 15 ani în acest oraș, adică până la vârsta de 18 ani, am locuit aici, iar cei 12 ani de școală i-am urmat, în prima parte, la actualul liceu „Szekely Miko” și apoi am terminat studiile liceale la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, în 1991. Deci, pot să spun că jumătate din viață mi-am petrecut-o la Sfântu Gheorghe. În 1991 am intrat la facultate la Brașov, la Inginerie și de atunci m-am restabilit, am revenit la rădăcinile mele din Brașov și am rămas acolo. După facultate, am urmat două masterate și apoi am avut dorința și am făcut și câțiva pași în direcția susținerii doctoratului, care, din motive obiective, nu s-a mai finalizat. Asta a fost, ca și activitate de studiu, însă, în paralel, încă de pe băncile facultății am început să am diferite activități pe care le-aș putea categorisi drept antreprenoriale, cum ar fi: scrierea de proiecte, organizarea a tot felul de evenimente, am avut fel și fel de inițiative. De exemplu, primele inițiative au fost de a face publicitate și vânzare în calitate de agent al revistei „Total” (…), dar am făcut, pe perioada studenției, o vreme, de toate la această revistă – de la primele numere: de la colectarea de anunțuri de mică publicitate la tipărirea efectivă a acestei reviste (stăteam până noaptea târziu și spălam mașina tipografică de cerneală și schimbam culoarea) sau la selectarea foilor, realizarea revistei și distribuirea acesteia (…).
– Deci, practic, ai trecut prin toate etapele realizării acelei reviste…
-În mod sigur, de la A la Z, până la vânzare de publicitate către companii (…).
-Ce a urmat apoi?
-În acel timp, am început să deprind anumite abilități, să lucrez în echipă, să dezvolt lucruri, să-mi fac anumite strategii – unele câștigătoare, altele mai puțin câștigătoare, să văd cum se construiește o afacere, să încerc să cercetez piața, astfel încât, la un moment dat, am fost printre cei care au înființat una dintre primele firme de curățenie din Brașov. Am înființat acea firmă de curățenie cu încă doi prieteni foarte buni de-ai mei- firmă care a pornit de la un lighean, o găleată și câțiva detergenți. Așa am ajuns să facem curățenie în apartamente, în sedii de firmă (…), în vile etc, pornind de la un lighean, un mop, un spray și câțiva detergenți, ajungând să avem la un moment dat aspiratoare profesionale, echipamente…la un moment dat am făcut curățenie chiar și într-un important hotel din Sinaia, în Ajunul Crăciunului, deci lucrurile au început să crească.
-Ce s-a întâmplat cu firma aceasta?
-S-a întâmplat că atunci am învățat, pe de-o parte, faptul că era o afacere ce putea fi ușor de copiat (…), iar dincolo de asta, am învățat că exista ceva ce în niciun plan de afaceri nimeni nu își trecea ca fiind un potențial risc, și anume, de a fi recrutat în armată, deci am fost luat în armată. Niciun plan de afaceri nu prevedea lucrul acesta, așa că am fost scos de pe piață și eu și prietenii, colegii mei, iar la întoarcere a trebuit să o luăm de la zero.
-Cum ai luat-o de la zero?
-Am luat-o de la zero într-un alt domeniu. Fiind la bază inginer și având spirit tehnic, am început să vând rulmenți și curele, lubrifianți, motoare electrice, pompe și tot felul de lucruri, diferitelor fabrici care începuseră să apară în jurul Brașovului. Și am pornit de la zero absolut, adică de la momentul în care duceam marfa cu troleibuzul, într-o pungă de plastic, la client, până am ajuns la un moment maxim de dezvoltare, când aveam magazin de prezentare, depozit – undeva într-o zonă centrală, agenți, contracte cu firme importante, eram furnizori, participam la licitații, făceam parte din rețele cunoscute în domeniu (…), deci am reușit să facem acest lucru și în plus, chiar să internaționalizăm afacerea, devenind importatori în România, pentru unele firme din gama de produse tehnice.
-Apoi te-ai reprofilat…
-Așa este! Se pare că eu mereu mă reinventez… am fost ajutat să iau decizii strategice, de criza financiară din 2009, când piața industrială a scăzut de circa 10 ori, când clienții cu care lucram de multă vreme nu mai aveau bugete de mentenanță și culegeau rulmenții de pe te miri unde, îi ungeau cu vaselină și îi puneau din nou la treabă; iar companiile multinaționale își duceau profitul către țările mamă…așa că…a fost o perioadă de încercări, dar și o perioadă de ardere și reinventare, pentru că nu degeaba vorbim de ideea de alchimie – de transformare a pietrei în aur. De fapt, atunci am pus bazele unui alt drum. Făcându-mi atunci o analiză și fiind într-un proces de dezvoltare personală, m-am întrebat ce-mi place cel mai mult să fac și la ce sunt cel mai bun și, făcând așa o analiză, am ajuns la concluzia că se pare că sunt bun să explic oamenilor anumite lucruri. Îmi făcea mare plăcere să țin ateliere tehnice – despre rulmenți, rezistența materialelor, inovații tehnice – și am ajuns și la concluzia că, datorită unei experiențe câștigate în mod abrupt, dar în mod direct, aveam și oareșice abilități de lider. În plus, undeva, în venele mele încă mai exista și există un „virus”, acela al educației, moștenit de la mama mea, care a fost profesor o viață întreagă. Așa, cumva, nedorind să intru în învățământ și încercând să găsesc o soluție, în momentul în care am avut suficient de multe informații am tras linie și am spus: „misiunea mea în viață este să educ, să îi învăț pe alții diferite lucruri – aceea e pasiunea mea cea mai mare, așa că vreau să devin trainer (formator- n.r.) de succes!”
-Când se întâmpla acest lucru? Când ai luat această decizie?
-În anul 2010.
-Întorcându-te cu gândul în trecut, spune-ne, te rog, ce visai să devii în copilărie ?
-În copilărie? Povestea este foarte interesantă! Bunicul meu era cizmar și avea un banc de lemn cu o ușă destul de mare. Pe acel banc l-a pus pe unchiul meu –fiul său –la vârsta de 14 ani, să scrie cu creion chimic ce vrea să devină. Unchiul meu a scris acolo, cu creion chimic, că vrea să devină inginer. Când am împlinit și eu 14 ani, bunicul m-a luat pe genunchi, m-a dus la bancul de lemn, mi-a spus: „Trebuie să avem o discuție! Spune-mi, ce vrei să ajungi în viață?” Stând eu pe gânduri, cu mintea mea de atunci, am spus că vreau să devin medic veterinar și am scris pe bancul de lemn, cu mânuța mea, că vreau să mă fac medic veterinar. Ceea ce, nu s-a întâmplat, dar acum sunt formator și cred că ajung și la suflet, dar la sufletul oamenilor – direct sau indirect, mai aproape sau mai departe.
O familie cu o istorie bogată… . .
–Ai amintit despre familia ta și chiar doream acest lucru. Familia Peligrad este una dintre familiile din țară, cu sute de ani vechime, fiind atestată documentar în anul 1616 în Săliște, așadar, anul acesta se împlinesc 400 ani de la prima atestare documentară a numelui PELIGRAD în Săliște (Sibiu). Ce ne poți spune despre aceasta?
-Este, într-adevăr, una dintre cele mai vechi familii din țară, o familie cu o bogată istorie, o familie cu multe ramuri și cu realizări de-a lungul timpului. Este o familie care, de curând, a sărbătorit 400 de ani de atestare documentară în localitatea de origine, de lângă Sibiu, localitatea Săliște, și de unde se trag mai multe personalități, oameni cunoscuți în diferite domenii (n.r. – precum Dumitru Peligrad, autor al unei teorii a cunoașterii, Maria Peligrad, prima femeie Miss România -în 1907, Irina Peligrad – actriță la Hollywood). E interesant că o bună parte dintre ei sunt în domeniul artei și al educației, iar alții în zona de business (de afaceri –n.r.) – ei la origini fiind și negustori, probabil că s-a păstrat gena aceasta. Eu am încercat să le îmbin pe cele două și să ajung antreprenor în educație, în formare.
-În iunie a fost organizată o întâlnire a Peligrazilor. Ce ne poți spune despre acest lucru? Ai participat la întâlnire?
-Am participat și am și organizat-o. A fost a doua oară când am făcut acest lucru. Sunt unul dintre membrii activi ai familiei și ca și data trecută – acum 4 ani – și acum am reușit să aducem alături de noi mai mulți membri ai familiei, atât din țară, cât și din străinătate, chiar și din trei generații –de la copilași, la vârstnici.
-Cam câți membri are familia astăzi?
-Greu de spus. Noi ne adunăm cam 100 la o astfel de întâlnire, dar suntem foarte mulți, răspândiți în multe țări. În mod sigur, sunt multe sute! (membri de familie – n.r.). Tocmai înființăm Asociația „Familia Peligrad”- care are ca scop păstrarea valorilor familiale și tradiționale, susținerea cu burse a unor membrii ai Familiei care au nevoie (studenți, bătrân, etc). În plus, ne vom implica în proiecte culturale, inclusiv în promovarea Vilei Peligrad care adăpostește Muzeul Mãrginimii Sibiului și în realizarea unei troițe-monument în centrul Săliștei cu numele „Rădăcina Neamului”.
„Mama, un model de etică, un model de muncă, un model de echilibru, de dezvoltare continuă!”
-Ai avut vreun model, din familie, în ceea ce privește formarea ta profesională?
-Un model a fost, în mod sigur, mama mea (prof. ing. Maria Peligrad – n.r.): un model de etică, un model de muncă, un model de echilibru, de dezvoltare continuă! Un alt model l-au reprezentat valorile familiei: cinste, educație, spiritualitate, etică. Pe parcurs, am mai avut și alte modele de la care am învățat, oameni pe care i-am considerat importanți pentru mine, printre aceștia și Anthony Robbins – unul dintre modelele mele pentru o perioadă.
„Ca formator, ai în mâinile tale, ca un chirurg, inima sau creierul celui din fața ta”
-Revenind la activitatea ta profesională, spuneai că în anul 2010 ai luat decizia de a deveni formator și să faci pași înainte în acest sens. Ce presupune această meserie? Ce face un formator?
-Un formator formează oameni. Dacă strungarul formează fiare, inginerul le folosește și formează alte echipamente, în cazul formatorului – profesor, preot, părinte, lider – responsabilitatea este mult mai mare, pentru că lucrează cu oameni și cu sufletul oamenilor, interiorul oamenilor. Acest lucru îl face pe formator mult mai responsabil. Tu, ca formator, ai în mâinile tale, ca un chirurg, inima sau creierul celui din fața ta. Un formator bun încearcă și reușește să transmită abilități, competențe, tehnici, informații și mai ales, să dezvolte atitudini în cel din fața lui.
-Ești fondatorul unei companii de formare profesională. Când ai înființat această firmă și cu ce scop?
-„Alchemy Consulting & Training” a apărut în 2013 și mi-am propus să creez o echipă și un curent de dezvoltare personală și profesională în Brașov și nu numai. Mi-am propus să facem doar cursuri de bună calitate, preferabil, cu mai puțini oameni, dar care să fie de un anumit nivel, cu o anumită deschidere și cu care să reușim să facem schimbări reale în micro – climatul fiecăruia, în mediul înconjurător al fiecăruia. Asta ne-am propus și cred că am și reușit.
-Ce fel de cursuri organizați?
-Sunt două categorii principale: cursuri care țin de formarea profesională și cursuri de natură de dezvoltare personală: comunicare, NLP (Programare Neuro-lingvistică – n.r.), public speaking (oratorie – n.r.) și de diferite alte tehnici din acest domeniu.
-Spuneam la începutul acestui interviu că, în activitatea ta și a firmei tale, ai introdus conceptul de „formator alchimist”. La ce te referi când vorbești despre „formatorul alchimist”?
-Formator – este o meserie reglementată prin Clasificarea Ocupațiilor din România. Oricine poate să devină formator. Sunt foarte mulți formatori. Dar formatori alchimiști sunt aceia care au trecut prin furcile caudine ale unei formări în profunzime, în care au fost puși în diferite situații de a se cunoaște, de a învăța să reacționeze în diferite situații și în diferite moduri; sunt cei care au înțeles esența unui astfel de proces și care, cred că sunt pregătiți să facă mai departe același lucru, și crede-mă, chiar nu le-a fost ușor. Ne deosebim prin faptul că nu doar spunem că facem formare, ci chiar formăm oameni și când vedem zâmbetele lor încântate și dorința de apartenență la „comunitatea alchimiștilor”, înseamnă că ne-am făcut treaba.
-Cât de importantă este vârsta în accesarea programelor de formare profesională pe care firma ta le oferă?
-Poate veni oricine, de orice vârstă, dacă vine cu inima și cu mintea deschisă. Pe lângă aceste cursuri pe care le susținem, suntem implicați în proiecte europene, în consultanță cu fonduri europene, am dezvoltat un departament care a organizat evenimente importante și unicat în România și în zona Brașovului; am reușit să fim aproape de comunitatea noastră și să construim un hub în Brașov, adică suntem într-o permanență dezvoltare.
-Ai amintit despre hubul pe care l-ai înființat în Brașov. Când ai înființat hubul și care este esența unui astfel de spațiu? Ce oferă un hub?
-După trei ani de experiență în co-working (spațiu comun de lucru –n.r.), în primăvara anului 2016 am luat hotărârea să plec la drum cu o nouă inițiativă, cu un nou proiect, cel de construcție a unui co-working space dedicat celor interesați de dezvoltare personală și profesională. „Alchemy Hub” este cel care reunește cele 4 elemente ale alchimiei: pământ, apă, aer, foc – care puse la un loc, transformă oamenii. Mai exact, „Alchemy Hub” are 4 săli: „Pământ”, „Apă”, „Aer”, „Foc”.
-Ce fel de activitate au derulat sau desfășoară persoanele din acest hub?
-În principiu, pe lângă activitatea de co-working, adică aceea de a închiria birouri pentru a-și desfășura activitatea profesională, am desfășurat foarte multe activități în domeniul formării personale și profesionale, prin cursuri și evenimente în diverse domenii: de la vânzări, la dezvoltare personală, la prim-ajutor, la NLP (Programare Neuro-lingvistică – n.r.), la robotică pentru copii, la cursuri de limbi străine, apoi am avut cursuri de public speaking (oratorie – n.r)- ținute de echipa lui Andy Szekely – unul dintre cei mai cunoscuți traineri (formatori- nr) și speakeri (oratori –n.r) din România, iar săptămâna viitoare, întreaga săptămână, vom fi gazda „Best training week” – eveniment în cadrul căruia tinerii studenți din asociația studențească „Best” au posibilitatea ca în interiorul hubului să organizeze sesiuni de formare și de prezentare pentru colegii lor și să facă recrutări de noi membri pentru organizația lor. Colaborăm și cu Asociația „AIESEC”, cu Camera de Comerț, asociații profesionale.
-Se poate vorbi despre concurență între huburi sau reprezentanții hubului sunt parteneri?
-Putem vorbi despre două abordări. Huburile, în România sunt încă la început și chiar dacă de 4-5 ani există astfel de spații, eu cred că mai este loc. Cu unii (reprezentanți ai huburilor-n.r.) putem colabora și putem face schimb de oameni – pentru că sunt persoane care doresc să schimbe hubul – în același oraș sau în orașe diferite. Ații, poate că sunt pe aceeași nișă de piață și poate că se simt amenințați de un nou competitor.
=Se practică mobilitatea între huburile din zonă? Trec membrii de la un hub la altul?
-Da, au fost și astfel de situații, deși, în general când un hub reușește să își construiască o comunitate stabilă, oamenii vin pentru comunitate, nu vin pentru cei câțiva lei pe care îi plătesc pe zi ca să își desfășoare afacerea într-un hub, ci pentru ceea ce primesc de la comunitate, pentru oamenii pe care îi întâlnesc, pentru soluții, pentru oportunități de finanțare, pentru sprijinul pe care îl pot primi, în hub, de la profesioniști.
-Cât de important este ca tinerii să treacă printr-un hub, înainte de a-și dezvolta propria afacere?
-Eu cred că este foarte important. Majoritatea afacerilor care se deschid, ca start-upurilor, mor în primul an. Afacerile nou-deschise au nevoie de un mediu în care să crească, au nevoie de infuzie de capital, au nevoie de sprijin, de un feedback, de modele pe care să le urmeze ca să fie în siguranță, au nevoie de optimizarea costurilor, așa că un hub, inclusiv al nostru, oferă astfel de condiții – inclusiv programe de incubare ne dorim să oferim, de accelerare a afacerilor și să aducem oameni frumoși și interesanți alături de noi.
-Când vorbești de programele de „incubare”, te referi la acele programe prin care afacerile aflate la început de drum sunt susținute financiar sau beneficiază de anumite avantaje din punct de de vedere financiar?
-Da! De exemplu, avem un parteneriat, care se află încă la început cu platforma sprijina.ro, care oferă resurse, inclusiv financiare pentru antreprenori, pentru proiectele acestora. Avem sprijinul reprezentanților acestei platforme și urmează să dezvoltăm un parteneriat cu ei. În afară de aceasta (…), există și programe pe fonduri europene, iar noi ne dorim să facem parte din programul intitulat „Romanian start-up” – care să finanțeze cu 40.000 de euro start-up-urile și care să aibă în vedere inclusiv formarea în domeniul competențelor antreprenoriale a tinerilor, chiar în cadrul hubului nostru, iar apoi, într-un an sau doi, să ofere mentorat pentru afacerile nou create.
Ingrediente pentru deschiderea unei afaceri: „pasiune, cunoaștere, planificare”
–Pentru că ai o experiență vastă în mediul antreprenorial, te rog să ne spui ce sfat le-ai da tinerilor care doresc să se lanseze în afaceri? Ce trebuie să pună în „bagaj” când se decid să pornească pe calea antreprenoriatului?
-Să pună în „bagaj” pasiune, cunoaștere, planificare!
–Să trecem și la o altă latură a activității tale. Ai avut inițiativa înființării a trei clustere. Te rog să ne spui ce sunt clusterele și cum funcționează ele?
-Clusterele sunt niște inițiative private, pot spune. Sunt niște grupări în care entitățile care se implică merg împreună doar pentru că ele vor să facă treabă. Sunt entități din domeniul profesional, sunt entități din domeniul finanțărilor sau din alte domenii. Acestea își doresc să meargă împreună, au o viziune comună, pun resurse în comun și își construiesc un plan prin care toți membrii săi să aibă de câștigat. Clusterele pot fi împărțite în mai multe domenii de activitate: pot fi în turism, în IT, în prelucrarea lemnului și așa mai departe. De exemplu, în cazul clusterului agrofood „Țara Bârsei”,se reunește lanțul valoric, de la sămânță la furculiță.
-Cum ți se pare direcția în care se află Regiunea Centru în ceea ce privește clusterele?
-Regiunea Centru este cea mai bogată în ceea ce privește clusterele, județele Covasna și Harghita fiind în frunte ca și densitate, dar și în ceea ce privește calitatea clusterelor. Aici și în Cluj există clustere cu distincție de argint, adică au recunoașterea calității managementului. Noi, ca țară, suntem pe locul doi în Europa, după Germania, la nivel de creștere a calității managementului de cluster.
Activități în derulare, activități în plan
–În ce alte activități mai ești implicat, în prezent?
-Am inițiat mai multe proiecte, împreună cu colegii mei alchimiști, în diferite domenii de activitate și încercăm să dezvoltăm proiecte pe zona de resurse umane, de responsabilitate socială și chiar de consultanță și finanțări.
-Și pentru că ai amintit despre finanțări, sunt noutăți în ceea ce privește fondurile europene? S-au lansat noi apeluri de finanțare?
-Au fost destule apeluri lansate în acest an. Urmează să se lanseze un apel foarte important – „Romanian start-up” – pentru susținerea tinerilor antreprenori și pe zona de resurse umane, pe POCU (Programul Operațional Capital Uman – n.r.) – fostul POSDRU (Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) și pe cel de administrație – POCA (Programul Operațional Capacitate Administrativă), se preconizează ca în perioada următoare să se lanseze apeluri. (…)
-Ce planuri ai în ceea ce privește activitatea ta profesională?
-În afară de participarea la proiecte europene în diferite calități, partener, expert, coordonator, formator, îmi doresc ca partea de formare în cadrul „Alchemy” să crească și, de asemenea, să dezvoltăm partea de team building (munca în echipă-n.r.), pentru că am avut un real succes în acest an cu proiecte în acest domeniu și ne dorim să avem în continuare un impact comunitar, fiind alături de diferite proiecte. Spre exemplu, am aplicat la CESA – Central European Start-up Awards (competiție care face parte dintr-o serie de evenimente ce își propun recunoașterea și promovarea antreprenorilor aflați la început de drum, care au potențial innovator, la nivelul Europei – n.r) și am fost nominalizați la nivelul României la categoria „Best co-working space”- (cel mai bun hub, spațiu comun de lucru – nr). De asemenea, suntem parte a proiectului „Erasmus pentru antreprenori” ca și gazde și urmează să mai organizăm diferite proiecte și evenimente internaționale din același profil.
-Când îți rămâne timp liber, cum ți-l petreci?
-Îmi face plăcere să îmi petrec timpul liber, întotdeauna, cu familia și cu prietenii, dar pentru faptul că mi-am găsit pasiunea și drumul în viață, nu simt oboseala. Munca, activitatea pe care o desfășor chiar e plăcerea mea și nu știu cum trece timpul.
-În încheierea acestui interviu, dacă ai un mesaj pentru cititori, pentru covăsnenii alături de care ai trăit 15 ani, te rog să îl transmiți!
-Le transmit mesajul de a avea încredere în viitor și de a lucra împreună, de a vedea lucrurile bune din viață!
A consemnat Ana Alina Costache
