. . La trei ani de la blocarea proiectului de reabilitare termică a blocurilor de locuințe din Sfântu Gheorghe, municipalitatea a anunțat că dorește să reia programul.

blocuri-termoizolate-copy1-150x150Consiliul local a adoptat o hotărâre prin care își afirmă participarea la programul de termoizolare a clădirilor, proprietate privată, program care s-a blocat în anul 2013 din cauza faptului că mai mulți localnicii nu și-au plătit la vremea respectivă contribuțiile. Municipalitatea nu și-ar fi recuperat nici până la ora actuală datoriile, care se ridică la circa 100 de mii de lei. Viceprimarul municipiului Sfântu Gheorghe, Toth Birtan Csaba, a declarat ieri, în cadrul unei conferințe de presă, că una dintre probleme, totuși, ar fi termenul foarte scurt de depunere al proiectului.

„Până acum acest program a fost un program guvernamental, acum este în Programul Operațional Regional (POR) – Axa prioritară 3, deci se pot obține bani europeni pe aceste lucrări. Ceea ce ne dă puțin de gândit este termenul de depunere a acestor proiecte. A fost un an mai atipic, cu alegeri locale, acest program a avut prima variantă a ghidului de finanțare deja publicată în luna mai, și termenul de depunere a proiectelor este 16 noiembrie. Dacă ne gândim bine, atunci numai cu proiectele pentru care deja anterior s-a făcut proiectare se poate participa cu acest termen, dar credem că acest lucru s-a întâmplat la fel în toată țara și nu se vor epuiza banii cu primul termen de depunere a proiectelor. Vor urma și alte termene limită la care putem să ne pregătim.” – a declarat viceprimarul.

Acesta spune că până în momentul de față au fost întocmite 10 documentații de tip DALI pentru intervenția la clădiri, în care sunt incluse în total 27 de blocuri de locuințe.

„Bineînțeles că și aici ar trebui reactualizate aceste proiecte, dacă trec de 6 luni. Aici, dacă beneficiarii vor să participe, poate că vor mai putea să intre și la primul termen de depunere al proiectelor. Problema a fost că în anii anteriori Sfântu Gheorghe a fost, cred, primul oraș din țară cu aceste proiecte, dar după un timp nu s-au mai făcut din cauză că acest proiect presupune și o participare privată din partea locuitorilor, participare care nu a fost plătită la timp. Municipiul a fost nevoit să plătească executantul lucrărilor, a și plătit, și apoi nu a mai încasat banii.” – a mai explicat Toth Birtan Csaba.

Viceprimarul mai spune că și până la ora actuală există o datorie de 101.273 de lei, sumă pe  care Municipalitatea nu a mai încasat-o deși a acționat în instanță asociațiile de proprietari care nu și-au onorat datoriile: „Municipiul a dat în judecată asociațiile de proprietari partenere, dar încă nu a reușit să încaseze toți banii și atunci, în 2013, printr-o hotărâre de Consiliu local a zis că nu discută decât cu proprietarii care depun în avans suma aferentă apartamentului lor, care pentru o garsonieră a fost 2000 de lei, și a urcat până la 5000 de lei pentru apartamentele mai mari. Din acel moment s-a oprit totul. (…) A apărut această posibilitate de finanțare prin POR, am purtat în primă fază o discuție cu cei care au deja proiectul făcut, dar nu a existat interes. (…) Am avut discuții cu aproximativ 20 de asociații de proprietari și am convenit să detensionăm această situație. Am făcut o altă hotărâre prin care spunem că trebuie plătită numai o garanție de 300 de lei / apartament. Această garanție este pentru demararea lucrărilor de proiectare, deci partea locatarilor pentru lucrările de proiectare.”

Toth Birtan Csaba spune că, pentru a putea fi demarat programul, cel puțin două treimi din numărul proprietarilor trebuie să își dea acordul.

„Ei depun acești bani într-un cont separat, (…) și se demarează lucrările de proiectare. Se întocmește acest DALI care are și un deviz general, din care reiese cât este partea fiecărui apartament, bineînțeles proporțional cu suprafața apartamentului, cu numărul de camere. Când avem această cifră, locatarii trebuie să depună un angajament că vor plăti suma aferentă apartamentului, eșalonat, pe durata de execuție a lucrărilor.” – a mai explicat viceprimarul.

Schimbări mari sunt și în ceea ce privește lucrările care beneficiază de finanțare. Dacă până acum erau finanțate doar lucrările de termoizolare și de hidroizolare a blocurilor cu acoperișuri plane precum și cele de termoizolare a subsolurilor, acum, asociațiile de proprietari vor putea beneficia de finanțare și pentru refacerea șarpantelor, dar și schimbarea sistemului de încălzire centrală pe bloc, sistemul de încălzire centrală putând fi suplimentat cu surse de energie neconvenționale, precum celulele fotovoltaice.

„Se poate schimba inclusiv iluminatul scării, bineînțeles cu sisteme de iluminat care consumă energie puțină, un sistem modern. Aplicarea finanțării este valabilă și în cazul blocurilor în care a fost proiectat dar nu a fost și construit liftul, deci în care există doar casa lifturilor, însă acestea nu sunt montate, dar numai în cazul în care se aplică și pentru termoizolare, nu numai pentru lift.”  – a mai declarat Toth Birtan Csaba.

Modul de finanțare este asemănător cu cel din urmă cu trei ani. Potrivit viceprimarului, se acordă o finanțare în procent de 60% din valoarea totală a investiției din POR, restul de 40% fiind repartizați între Primărie și asociația de proprietari. Astfel, Primăria va contribui cu un procent de 15% din valoarea totală a investiției, în vreme ce contribuția asociațiilor de proprietari va fi de 25%. Finanțarea se va acorda numai pentru proiectele care sunt în proprietatea persoanelor fizice, astfel că pentru apartamentele aflate în proprietatea persoanelor juridice, chiar dacă acestea sunt utilizate ca și locuințe, finanțarea nu se va acorda, acest lucru fiind  valabil și în cazul locuințelor aflate în proprietatea Primăriei.

Ioana Ardeleanu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail