Numeroşii iubitori ai genului liric din zona noastră au aşteptat cu nerăbdare Deschiderea Stagiunii 2016-2017 Operei Braşov, eveniment care se va petrece sâmbătă, 10 septembrie 2016, de la ora 18.30, cu prezentarea capodoperei verdiene „Traviata”.
Va fi cea de–a 64–a Stagiune consecutivă a pretigioasei instituţii muzicale din municipiul de la poalele Tâmpei, eveniment artistic ce va fi trăit cu emoţie de către artişti. Dar şi de spectatori, inclusiv prietenii operei, operetei şi baletului din judeţul Covasna, pe care îi întâlnim mereu la diferite manifestări culturale din Capitala Ţării Bârsei (ţinut arhaic ce se numea în limba latină „Terra Borza”)
În avanpremieră – Concertul „Magia Operei”
Aşa cum am anunţat în ziarul nostru de miercuri, inaugurarea noii Stagiuni se va face printr-un Concert extraordinar intitulat „Magia Operei” programat pentru această seară de la ora 19.00 în Piaţa Sfatului din Braşov. Organizatorii doresc să ofere numeroşilor spectatori prezenţi în cel mai vizitat loc al oraşului un grandios spectacol muzical în aer liber, cu ocazia marii Sărbători religioase a Naşterii Maicii Domnului – protectoarea spirituală a bătrânului burg transilvan – spectacol în care vor evolua solişti cunoscuţi, Corul dirijat de Leonard Boga şi Orchestra Operei condusă de maestrul Traian Ichim.
Programul va cuprinde arii și momente din opere și operete celebre: „Don Giovanni”, „Nunta lui Figaro”, „Flautul fermecat” de W.A. Mozart, „Nabucco” și „Traviata” de G. Verdi, „Carmen” de G. Bizet, „Bărbierul din Sevilla” de G. Rossini, „Gianni Schicchi” de G. Puccini, „Silvia” și „Contesa Maritza” de E. Kalman sau „Giuditta” de Fr. Lehar.
Vor interpreta apreciaţii soliști Valentina Mărgăraș, Anda Pop, Asineta Răducan, Carmen Topciu, Nicoleta Chirilă, Corina Klein, Simona Mărcan, Ioana Mărgărit, Maria Petcu-Catrina, Lăcrămioara Schuller, Cristina Roșu, Liviu Iftene, Alexandru Aghenie, Lorand Cristian, Valentin Marele, Nicolae Zaharia, Dan Popescu.
Sâmbătă–seara va suna din nou gongul
Numărătoarea inversă până la Deschiderea Stagiunii se apropie de sfârşit, iar sâmbătă-seara, pe 10 septembrie 2016, de la ora 18,30 conform tradiţiei se va juca o capodoperă a genului, „Traviata” de Giuseppe Verdi.
De fapt, nu doar inaugurarea, ci şi încheierea ultimelor stagiuni s-a produs tot cu aceeaşi lucrare genială, dorindu-se în felul acesta realizarea unei „cutume” artistice, ce se pare că este agreată de spectatori.
Așadar, mâine -seară Opera Braşov îşi inaugurează Stagiunea 2016 -2017, care va fi în ordine cronologică cea de-a 64-a din istoria instituției!
“Traviata”, o capodoperă a genului
Opera „Traviata” este o melodramă în patru acte, pe un libret de Francesco Maria Piave, cu o muzică divină compusă de titanul Giuseppe Verdi. Premiera a avut loc la Veneţia în martie 1853, dar în nod surprinzător a fost un…eşec, iar de atunci fiecare nouă reprezentaţie a încercat să facă uitat acel eşec, aducând un plus de interes. De fapt, însuşi compozitorul, deşi şocat, precizase cu talc încă de atunci faptul că „Traviata nu şi-a spus ultimul cuvânt”…
Şi, într-adevăr, după un secol şi jumătate‚ această minunată, dramatică şi emoţionantă „chef d’oeuvre” impresionează publicul de astăzi, demonstrând că iubirea şi muzica rămân nemuritoare.
După cum ne spunea P.R.-ul Operei, Cecilia Toma, îndrăgita operă are o poveste interesantă. Libretul a fost scris după un roman celebru, „Dama cu camelii”, publicat în anul 1848 de Alexandre Dumas-fiul. Era o carte cu un puternic filon autobiografic, care a servit apoi ca sursă de inspirație pentru „Traviata”, cu singura diferență că în creaţia muzicală, personajul principal feminin apare sub numele de Violetta Valery.
Cum spuneam mai sus, primul spectacol nu s-a bucurat de succes, datorită mediocrității interpretării, nicidecum muzicii sublime şi a scenariului alert. Abia la reprezentația din 6 mai 1854 de la Teatrul San Benedetto, tot din Veneția, opera a înregistrat succesul pe care-l merită. Şi aşa a rămas la fiecare nouă prezentare oriunde în lume…
Povestea Violettei Valery
„Traviata” descrie scurta, dar agitata viață, precum și moartea tragică a unei celebre curtezane din înalta societate a secolului al XIX-lea din Paris. Povestea Violettei Valery impresionează de peste un secol şi jumătate datorită ideii nobile pe care o transmite: sacrificiul de sine. Compozitorul Giuseppe Verdi şi libretistul Francesco Piave au creat un personaj pe cât de fragil, pe atât de puternic, într-un context muzical pur romantic. Violetta devine victima societăţii în care trăieşte, acceptând, din dragoste pentru Alfredo Germont, renunţarea voluntară la fericire, atitudine care îi va grăbi sfârşitul şi pe fondul unei boli grave.
Despre această femeie specială şi despre gestul său scria însuşi Dumas-fiul: „Dacă nu ar fi făcut sacrificiul, nu ar fi meritat să scriu despre ea”. Muzica verdiană transmite în egală măsură pasiune, frumuseţe, dramatism, eleganţă și o umanitate profundă. În spatele expunerii luxului și plăcerilor frivole, se ascunde cruzimea unei societăți în care totul poate fi cumpărat și vândut. În acest context, Violetta apare ca o eroină clasică, al cărei gest nobil transcende dragostea și moartea, în fapt, cele două teme în jurul cărora se desfăşoară acţiunea.
Reîntâlnire cu artiştii îndrăgiţi
În distribuție apar nume consacrate ale Operei braşovene, care mereu au făcut şi fac ca spectatorii să aplaude frenetic. Începem cu tânăra şi minunata prim-solistă, soprană Cristina Radu (în rolul principal), secondată de tenorul Mihai Irimia, un valoros interpret ajuns la deplina maturitate artistică, care împreună cu invitatul de onoare, excepţionalul bariton Lucian Petrean (colaborator statornic din Cluj-Napoca) alcătuiesc o triadă a succesului garantat. Cuvinte de apreciere se cuvin spuse şi la adresa celorlalţi solişti, cu roluri de mai mică amplitudine însă deloc mai uşoare. Ne referim la nu mai puţin talentaţii Gabriela Hazarian, Rodica Iuga, Claudiu Bugnar, Nicolae Zaharia, Paul Tomescu, Marian Rește, Dan Ionescu, Irinel Felea. Menţionăm, de asemenea, soliştii de balet Anca Branea şi Alexandru Fotescu, coregrafia aparţinându-i Nerminei Damian.
Un element de noutate îl constituie prezenţa la pupitrul dirijoral a unui oaspete de peste Prut: maestrul Nicolae Dohotaru, de la Teatrul Național de Operă şi Balet din Chișinău.
Regia devenită între timp clasică îi aparține regretatului mare director de scenă, Dimitrie Tabacaru, nimeni altul decât tatăl actualei regizoare a Operei Braşov, distinsa d-nă dr. Anda Tabacaru Hogea. Scenografia și costumele sunt create de inspirata şi neobosita plasticiană Rodica Garştea, mereu inventivă, duşmană declarată a rutinei.
Nu putem încheia menţionarea realizatorilor acestui spectaco-elaton fără a sublinia contribuţia minunatului Cor (care de la venirea dirijorului Leonard Boga a căpătat şi mai multă strălucire), Baletul şi Orchestra Operei.
Peste şase decenii de existenţă
Fiindcă am amintit mereu de acest lăcaş de artă fără a intra prea des în …”culisele” ei, să spunem că Opera Braşov a ajuns la o vârstă frumoasă, aceasta fiind cea 64-a Stagiune fără întrerupere. Să precizăm pentru citiorii mai tineri numele câtorva dintre marile staruri ale genului care au fost prezente de-a lungul anilor pe scena amintitei instituţii braşovene de cultură. Majoritatea acestor artişti au devenit legende, dacă ne gândim la Elena Cernei, Virginia Zeani, Eugenia Moldoveanu, Cleopatra Melidoneanu, Ion Dacian, Nicolae Herlea, Ludovic Spiess, David Ohanesian, Octav Enigărescu, Pompei Hărășteanu, Dorin Teodorescu.
Nu putem omite stelele de azi care au cântat aici, cum ar fi Leontina Ciobanu Văduva, Felicia Filip, Nelly Miricioiu etc.
Evocăm, de asemenea, numele unor regizori de notorietate internaţională, precum Jean Rânzescu, Hero Lupescu, George Zaharescu, Dimitrie Tabacaru (cel care a montat, cum spuneam, şi actuala „Traviata”), Carmen Dobrescu. Să nu-l omitem pe maestrul Cristian Mihăilescu, care sub directoratul său a izbutit transfomarea vechiului Teatru Liric din Braşov într-o instituţie de anvergură muzicală precum Opera.
În această succintă trecere în revistă a marilor nume ce s-au perindat la Braşov trebuie să consemnăm şi participarea unor dirijori celebri: Jean Bobescu, Petre Sbârcea, Cornel Trăilescu, Ilarion Ionescu-Galați, Jean Marie Juan (Franța), Ladislau Roth (Mexic), Alfonso Saura (Spania), Giuseppe Carannante (Italia) Daisuke Soga (Japonia), Tiberiu Soare. Se cuvine să o adăugăm pe această listă a celebrităţilor şi pe dinamica şi oiginala dirijoare Incze G. Katalin (originară din Sf. Gheorghe) de la Opera Maghiară din Cluj-Napoca, dar şi pe maeştri baghetei „ai casei”, Dorel Munteanu şi tânărul Traian Ichim.
An de an colectivul Operei din Braşov a oferit numerosului public care a umplut săptămână de săptămână cocheta sală din strada Bisericii Române spectacole diversificate, numeroase titluri din creaţia lirică universală.
Aşa vor sta lucrurile şi în Stagiunea 2016-2017 care începe mâine. Se vor prezenta spectacole de operă, operetă, balet, musical, precum şi un repertoriu special dedicat copiilor. Pe lângă activitatea de la sediu, mulţi dintre solişti o să evolueze şi la Muzeul Casa Mureşenilor în cadrul programelor săptămânale sub genericul „Recitalul de la Ora 5”.
O călduroasă invitaţie pentru spectatorii din judeţul Covasna
Directorul instituţiei, pianistul Ovidiu Mezei, ne-a rugat cu acest prilej festiv să transmitem prin intermediul cotidianului „Mesagerul de Covasna” invitaţia călduroasă iubitorilor de frumos din judeţul nostru, de a veni cât mai des şi în număr cât mai mare la Opera din Braşov, pentru a viziona spectacolele din noua Stagiune. Toate, unul şi unul…
Domnia sa ne-a spus vădit încântat că aproape la fiecare reprezentaţie a întâlnit an de an – şi speră ca şi pe viitor să regăsească – mulţi melomani din judeţul vecin. A salutat de fiecare dată prezenţa tinerilor studioşi de la Liceul de Artă „Plugor Sandor” din Sfântu Gheorghe, îndrumaţi de prof. Sebestyén Lázár Enikő (unii dintre ei laureaţi ai Concursului Naţional de Interpretare Vocală pentru Elevi „Crai Nou” şi poate viitori…interpreţi de operă, operetă sau corişti), care au devenit deja prieteni statornici ai Operei braşovene.
Scriind despre această nouă generaţie de spectatori ce vin la Operă, umplând la refuz sala şi ocupând cu entuziasm balcoanele (conform tradiţiei studenţeşti din întreaga lume), trebuie să evidenţiem eforturile gazdelor pentru atragerea tinerilor către un gen de artă mai dificil, apreciat mai ales de publicul avizat, elitist. Este o temă despre care nu se pomeneşte în mass-media, relatându-se doar „subiecte fierbinţi” întâlnite prin discoteci de fiţe.
De aceea, salutăm cu prietenie şi admiraţie strădaniile micului colectiv din compartimentul P.R., alcătuit din d-nele Cici Toma, Violeta Brânzea, Monica Floroiu, de a face un „advertising” profesionist şi eficient, atragând noi segmente de public. Ne vom referi doar la două – dar elocvente – exemple ce ne încântă de fiecare dată: prezenţa elevilor covăsneni şi a studenţilor (băieţi şi fete) de la Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”, aceştia din urmă alcătuind în superbele lor uniforme albastre de gală o tuşă stenică şi compactă de culoare printre numeroşii spectatori.
. .
Informaţii despre bilete
Şi pentru că am ajuns la acest ultim capitol să oferim şi nişte informaţii practice. Preţul biletelor este cuprins între 30 şi 20 de lei. Pot fi procurate de la sediul instituţiei de artă din Braşov, de pe strada Bisericii Romane nr. 51, tel. 0268/419.380. Programul casieriei este zilnic de luni până vineri între orele 10.00 – 17.00, dar şi în seara spectacolului cu o oră înainte de începere, numai în cazul în care mai rămân bilete disponibile (ceea ce se întâmplă extrem de rar, însă merită încercat în situaţii extreme).
000
…Aşadar, noua Stagiune la Opera Braşov stă să înceapă sub cele mai bune auspicii: să sune gongul de trei ori şi să se ridice cortina. Mult succes tuturor!
Horia C. Deliu
