Consiliul județean Covasna a aprobat documentația tehnico-economică, faza Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie (DALI) și a principalilor indicatori tehnico-economici pentru obiectivul de investiție „Reabilitarea Ansamblului Muzeului Național Secuiesc Sfântu Gheorghe”. . .
În cadrul unei ședințe extraordinare ce a avut loc ieri, Consiliul județean Covasna a aprobat proiectul de investiții privind „Reabilitarea Ansamblului Muzeului Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe”. La începutul ședinței, președintele Consiliului județean Covasna, Tamas Sandor, le-a prezentat consilierilor un document emis, potrivit acestuia, după înființarea Muzeului Național Secuiesc, între anii 1877 și 1881, în care cetățenii erau informați despre înființarea Muzeului și rugați să contribuie la dezvoltarea acestuia.
„(…) Pentru că este vorba despre Muzeu, o clădire emblematică a județului, proiectată de marele arhitect Kos Karoly și finalizată între anii 1911-1913, iar pentru extinderea clădirii principale a fost elaborat un proiect în anul 1936, în perioada interbelică, lucrarea realizându-se însă numai în anul 1982, pe baza și spiritul planului din 1936, iar din 1982, nu a fost nicio intervenție majoră în ceea ce înseamnă reabilitarea acestei clădiri, intenționăm să depunem azi, la Alba Iulia, (documentația – n.red.), pentru că mâine este termenul limită pentru aceste tipuri de proiecte. Valoarea totală pentru reabilitare este 22 milioane de lei, 4,85 milioane de euro, pentru că valoarea maximă pentru un proiect este de 5 milioane de euro, din care valoarea contribuției de 2% și cheltuielile neeligibile pe care le suportăm noi sunt de 4 milioane de lei.” – a declarat președintele Consiliului județean Covasna, Tamas Sandor.
Potrivit acestuia, Muzeul este un ansamblu monumental de arhitectură, din categoria A, care figurează pe lista monumentelor istorice ale județului Covasna, iar lucrările de reabilitare vor presupune conservarea, protejarea și promovarea Muzeului, cu scopul de a reabilita clădirea și de a pune în valoare obiectul de patrimoniu.
„În primul rând, va fi o îmbunătățire a infrastructurii, în general. Avem foarte mari probleme la capitolul apă pluvială, drenaj, instalație electrică, parcul în sine necesită modificări, modernizare totală a ansamblului muzeal. Pe lângă asta, mai dorim să facem o modernizare a funcțiilor muzeului, pentru că acum 100 de ani, când s-a proiectat clădirea, încă nu exista pedagogie muzeală, nu exista un magazin pentru suveniruri, trebuie să ținem pasul cu timpul și cu instituțiile muzeale din Europa. Deci, în acest proiect sunt incluse și aceste procese de modernizare care dorim să aibă loc în muzeu.” – a declarat directorul Muzeului Național Secuiesc, Varga Mihaly.
Potrivit acestuia, la finalul lucrărilor de modernizare, în cadrul muzeului vor putea fi expuse de cinci ori mai multe obiecte muzeale și vor putea fi create mai multe depozite „vizitabile”. Acesta a explicat că instituția dispunea de doar două tipuri de obiecte: cele aflate în expoziția permanentă, de bază, și cele aflate în depozitele muzeului.
„Acum, muzeologia modernă permite ca vizitatorul să intre în anumite locuri special amenajate, și noi dorim să facem acest lucru, deci, o mărire a spațiului expozițional. Bineînțeles că în cazul acestor depozite nu vor exista explicații atât de amănunțite ca în cazul expozițiilor permanente, dar totuși, omul intră, vede ceva interesant, își amintește de trecut, de strămoșii lui, deci este o îmbunătățire și în sensul acesta. Ceea ce știm cu siguranță este că dacă vom crește volumul obiectelor expuse, vor apărea și obiecte care nu au fost expuse până acum, spre exemplu acele diplome ale nobililor din Evul mediu, care acum se află sub lacăt și necesită acolo niște vitrine cu vacuum, care să nu permită nici cea mai mică mișcare a temperaturii, deci, cu siguranță că vor apărea și noutăți.” – a mai declarat directorul.
Acesta spune că o noutate foarte importantă, pe care o vor aduce în urma lucrărilor de reabilitare, este aceea că turnul, care reprezintă simbolul muzeului și un simbol al arhitecturii lui Kos Karoly, va putea fi vizitat.
„Turnul a fost depozit. L-am degajat și dorim să facem un spațiu expozițional acolo, deci turistul poate să meargă sus și poate să bea o cafea și să se uite prin geamurile acelea interesante, să aibă măcar o privire asupra acestui cartier. L-am degajat ca să putem face măsurătorile necesare. (…) Un turn are câțiva parametri care trebuie verificați, pentru a afla dacă din punct de vedere structural acesta permite ca 100 de oameni să urce acolo. Deci, dorim să facem și acest lucru, tot prin proiectul acesta. Turnul va fi vizitabil, dar înainte, pentru a face expertizele pentru acest proiect, a trebuit să îl degajăm; vă dați seama că era plin, plin, de cărți, de reviste, și a trebuit să facem posibilă intrarea specialiștilor pentru a face măsurătorile necesare. Avem speranța că vom avea un turn vizitabil, care va aduce un beneficiu muzeului.” – a explicat Varga Mihaly.
Ultimele investiții în cadrul muzeului au fost efectuate în urmă cu patru ani
Potrivit directorului Muzeului Național Secuiesc, în urmă cu șase ani instituția a mai aplicat pentru un proiect, care a fost declarat eligibil, însă din lipsa fondurilor lucrările prevăzute în proiect nu au putut fi finalizate: „Atunci am observat că sunt niște probleme care nu suportă amânare, și așa a fost cu aripa sudică a Muzeului. Acolo, Consiliul județean a investit 6 miliarde de lei vechi pentru a face șarpanta și tot acoperișul nou. Acoperișul casei țărănești din grădina muzeului a fost, la fel, o investiție. Am mai investit în sălile de expoziție itinerante, sala Toleranței și sala Cavalerilor, acolo am făcut pereții, sistemul de iluminat, deci au fost investiții care am zis că nu suportă amânare.”
Varga Mihaly a explicat că, anual, Muzeul Național Secuiesc are circa 55.000 de vizitatori, iar centrul expozițional care aparține de complexul muzeal este vizitat în fiecare an de aproximativ 32.000 de persoane. Acesta speră ca odată cu modernizările pe care le vor aduce, numărul vizitatorilor să se dubleze. „A trebuit să includem în proiect și ținta: ce dorim, cum ne dorim, birocrații cer numere. A trebuit să demonstrăm că măcar vom dubla numărul vizitatorilor anuali.”
Proiectul, aprobat în ședința de ieri, urmează să fie trimis în cursul zilei de astăzi la Alba Iulia, către Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru.
Muzeul Național Secuiesc și-a deschis porțile vizitatorilor în anul 1875. În prezent, instituția funcţionează ca muzeu regional, finanţat de către Consiliul judeţean Covasna. Clădirile Muzeului, aflate pe strada Kos Karoly din municipiul Sfântu Gheorghe găzduiesc biblioteca, secţia de ştiinţe ale naturii, secția de arheologie-istorie şi cea de etnografie. În afara acestor secţii, de complexul muzeal mai aparțin şi câteva unităţi externe cu sediul în municipiu: Galeriile de Artă „Gyarfas Jeno” şi Centrul Artistic Transilvănean, Centrul de Artă Contemporană MAGMA dar şi altele patru din afara municipiului: Muzeul „Haszmann Pal” de la Cernat, Muzeul de Istorie a Breslelor „Incze Laszlo” din Târgu Secuiesc, Muzeul Etnografic Ceangăiesc de la Zăbala şi Muzeul Depresiunii Baraolt. Anul trecut, Muzeul Naţional Secuiesc a aniversat 140 de ani de la înfiinţare.
Ioana Ardeleanu
