Cursanţii la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului solicită, într-o rezoluţie care va fi trimisă factorilor responsabili, elaborarea unei strategii de dezvoltare economică pentru judeţele Covasna şi Harghita, finanţarea asociaţiilor culturale româneşti dar şi interzicerea finanţării din fonduri publice a manifestărilor cu caracter extremist. În documentul adoptat la finalul evenimentului se arată că „românii din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş sunt expuşi sistematic unui proces continuu şi susţinut de deznaţionalizare, din cauza politicii autorităţilor locale, dar şi ca urmare a dezinteresului autorităţilor statului român . . „.
De asemenea, se mai subliniază că „românii de confesiune romano-catolică din Bacău, Iaşi şi Neamţ sunt supuşi unui proces de maghiarizare prin care numeroase familii de români sunt determinate prin mijloace diverse să-şi schimbe identitatea, iar acest lucru se face cu complicitatea unor politicieni care au impus autorităţilor locale deschiderea de clase cu predare în limba maghiară, cu toate că 98% dintre romano-catolicii din aceste judeţe se declară români”. În rezoluţia menţionată se solicită finanţarea asociaţiilor culturale membre din cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, după aceleaşi criterii şi direct proporţional cu suma alocată de Guvern Fundaţiei „Comunitas” a maghiarilor din România. De asemenea, se cere elaborarea unei strategii de dezvoltare economică, prioritară pentru zona Covasna-Harghita, cu finalitate în crearea unor noi locuri de muncă şi menţinerea celor existente, „componenta economică fiind principala cale de estompare a asperităţilor interetnice, de eliminare a exodului populaţiei româneşti din zonă şi de revenire a generaţiilor tinere spre locurile natale”. Participanţii la lucrările Universităţii de Vară au cerut Guvernului să adopte măsuri pentru a stopa, sau măcar a încetini, declinul demografic şi plecarea în masă din zonă, mai ales din rândul tinerilor, „din cauza discriminărilor la care sunt supuşi şi lipsei de orizont profesional şi de respect al demnităţii”. Totodată, se mai solicită asigurarea respectării statutului limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale, „inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu” şi „interzicerea finanţării din fonduri publice a manifestărilor cu caracter extremist”. În document se mai cere înfiinţarea unui departament pentru comunităţile româneşti inferioare numeric, structură consultativă, care să aibă ca obiect de activitate „problematica sprijinirii comunităţilor româneşti numeric inferioare, să faciliteze accesul şi relaţiile directe între organele administraţiei centrale şi societatea civilă ca reprezentantă a intereselor şi cerinţelor comunităţii româneşti din aceste judeţe şi care să asigure coerenţa şi continuitatea preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica zonei, în elaborarea si aplicarea strategiilor amintite”. Participanţii la lucrări au mai solicitat implicarea institutelor Academiei Române şi a principalelor centre universitare din ţară pentru realizarea unor cercetări şi studii fundamentale privind istoria, cultura şi civilizaţia românească, dar şi a secuilor şi a celorlalte etnii din sud-estul Transilvaniei, dar şi anchetarea şi anularea restituirilor ilegale din Transilvania. În finalul documentului se mai cere „monitorizarea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova şi sprijinirea păstrării identităţii româneşti a acestora şi înfiinţarea unui Fond Suveran, pe modelul Norvegiei, care să identifice, să exploateze şi să gestioneze resursele naturale ale României, în beneficiul poporului român”. Rezoluţia Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului va fi înaintată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului, Guvernului şi partidelor parlamentare şi neparlamentare. AGERPRES
