În spaţiul publicisticii româneşti contemporane, publicaţiile ASTREI şi-au câştigat treptat un loc de primă importanţă. Cele care au acumulat deja o respectabilă experienţă, reflectată în numărul mare al anilor de apariţie, în conţinut, în numărul total al paginilor tipărite, în prezentarea de excepție etc. se detașează net de cele care sunt încă la început de drum. Chiar dacă pe parcursul anilor, s-a schimbat colectivul de redacţie, s-a micşorat sau s-a mărit numărul colaboratorilor ori numărul paginilor, revista s-a menţinut între publicaţiile ASTREI. Explicaţia menţinerii este, în general, rămânerea pe post, ca director, al preşedintelui Despărţământului ASTRA care editează revista respectivă.
O revistă astristă cu o tradiţie îndelungată este „Revista română”, editată de Asociaţiunea ASTRA, Despărţământul „Mihail Kogălniceanu”, Iaşi, director Areta Moşu, Vicepreşedinte al Asociaţiunii ASTRA şi Preşedinte al Despărţământului „Mihail Kogălniceanu”. Ultimul număr apărut are, ca date bibliografice, anul XXII, nr. 2 (84), cu indicaţia suplimentară „vară 2016” – probabil se intenţionează apariţia pe anotimpuri – o noutate editorială, faţă de tradiţionala „apariţie trimestrială”. Împreună cu numărul anterior, 1 (83), cu specificarea „primăvara 2016”, „Revista română” dovedeşte o importantă schimbare faţă de apariţiile din anii trecuţi. La conducerea revistei au trecut doi tineri cu adevărat profesionişti, Iulian Pruteanu-Isăcescu, redactor-şef, şi Mircea-Cristian Ghenghea, secretar general de redacţie. Colegiul de redacţie este alcătuit din personalităţi ale ştiinţei şi culturii din Iaşi, Chişinău, Bălţi, Cernăuţi, Odesa, Herţa, Uzdin, Panciova – nu colaboratorii numărului respectiv ori nume fără legătură cu revista şi cu ASTRA, ceea ce este foarte important.
În editorialul, sugestiv intitulat „Trei puncte și de la capăt”, din nr. 1/2016, redactorul șef Iulian Pruteanu Isăcescu prezintă istoricul revistei de la înființarea ei de către Al. Odobescu (1861), trecând prin mai multe direcţii, în perioade diferite de timp, dar cea mai îndelungată este cea începută în 1995, editată de ASTRA ieşeană.
În cei peste 21 de ani de existenţă astristă, cu apariţie trimestrială, revista a avut trei perioade: între 1995-1996 (zece numere), coordonator, poetul Cătălin Ciolca; între 1996-2005, coordonator cercetătorul şt.dr. Victor Durnea; între 2006-2015, cercetător dr. Liviu Papuc. Toţi au militat pentru „cultivarea minţii şi a inimii românilor, a limbii şi literaturii lor.” Tuturor li se cuvin mulţumiri „pentru că au crezut şi cred în continuare în această revistă a românilor de pretutindeni”. Prin vocea lui Iulian Pruteanu-Isăcescu, conducea actuală îşi exprimă crezul că „vom rămâne credincioşi idealurilor predecesorilor noştri, vom susţine critica constructivă, polemica, cercetarea şi reconstrucţia memoriei culturale, stimulând înnoirea şi adecvarea la sensibilităţile lumii în care trăim.” (p. 2)
Cei doi coordonatori ai actualei „existențe” şi-au fixat un cuprins alcătuit din rubrici clare, regăsite în ambele numere (sperăm și în următoarele): Dosar, Arhiva, Istorie … la persoana întâi, Basarabia. Punct și de la capăt, Arena cuvintelor, Coordonate românești, Poezie, Proză, Telegraful astrist. Titlurile incitante trezesc curiozitatea cititorilor și plăcerea lecturii. Numărul redus de pagini al materialelor, sinteză a problemei tratate, se constituie într-o lectură adecvată cerințelor actuale, când cititorul, din lipsă de timp, caută esența. Adăugăm modul deosebit de prezentare al fiecărui articol.
În rubrica „Dosar”, din primul număr pe acest an al „Revistei române”, la întrebarea „Cui îi este frică de istorie?” răspund Mircea-Cristian Ghenghea, Gheorghe Iutiș și Adriana Radu, referindu-se la manualele școlare de istorie și utilizând o bogată bibliografie. În al doilea număr al revistei prezentate, „Dosarul” are tema referitoare la probleme şi preocupări astriste actuale, „ASTRA şi românii din afara graniţelor ţării. Realităţi contemporane”, cu semnificative materiale semnate de Luminiţa Cornea, Dan Gabriel Sâmbotin, Gheorghe Iacob, Mircea-Cristian Ghenghea.
Bineînțeles că nu ne-am propus în prezentarea noastră (din lipsă de spațiu) să ne oprim asupra fiecărui material, spre regretul noastru. Nu putem ocoli multe interesante și captivante materiale. Spre exemplu, interviul cu Radu Negrescu-Suțu în dialog cu Laura Guțanu, având titlul „O evocare „nostalgică și meșteșugită a frumosului oraș de pe cele șapte coline…” ori corespondența puțin cunoscută dintre M. Sadoveanu și O. Goga evidențiată de Iulian Pruteanu-Isăcescu („Octavian Goga. Politica și cultura . . ”, rubrica „Arhive”) sau cuceritoarele cronici semnate Emanuela Ilie despre „Elena-Margareta, cu și fără Nae Ionescu” (volumul Elenei-Margareta Ionescu, Jurnal cu sau fără Nae Ionescu) și „Cum se poate reface memoria” (referire la cartea Doinei Uricariu, Maxilarul inferior).
Rubrica „Arena cuvintelor” este deja bine statornicită în cele două numere la care facem referire, unde semnează Adina Hulubaș, Gheorghe Negru, Florin Faifer, Bogdan Ulmu, Radu Cucuteanu, Georgiana Leșu. Adăugăm aici nostalgicul dialog cu cel care a fost Bodgan Ulmu, la „Interviul regăsit” cu titlul „În definitiv, sunt inevitabil!”, în numărul 2 al „Revistei române”.
În cadrul rubricii „Basarabia. Punct şi de la capăt”, istoricul român basarabean Dinu Poștarencu semnează articole care, chiar prin titlu, atrag atenția, „Basarabia – o „semipustietate” la începutul secolului al XIX-lea?” și „Funcționarea limbii române în sistemul administrativ al Basarabiei” – probleme dificile, dar necesar a fi discutate.
„Coordonate româneşti” aduce în paginile celor două numere ale „Revistei române” numele unor prestigioși jurnaliști români trăitori în afara granițelor, precum Vadim Bacinschi (Odesa), Tudor Iordăchescu (Hagi Curda, raionul Ismail), Octavian Suciu (Panciova, Voivodina, Republica Serbia) sau Gheorghe Iutiș din Iași, dar cu informații din Bor și din Uzdin– Serbia, la care se adaugă, în ambele numere, o cronică a Simpozionului Internațional „Români – moldoveni – europeni. Dileme și identități”.
La secțiunile de creație literară, remarcăm poeziile lui Nicolae Leahu și Margaretei Curtescu din Bălți, proza tânărului Anatol Viere din Hotin și a lui Gheorghe Bălăceanu din Iași.
Ne-a atras atenția „O carte”, rubrică în care este prezentat, de Alexandrina Ioniță, volumul „Din viața, activitatea și gândurile unui profesor” de Mihai Toma, vicepreședinte al ASTREI ieșene, „un volum de referință pentru viitorii profesori de toate specialitățile, ce vor găsi aici un model de reflecție.” (p.62, din nr. 2 al „Revistei române”).
O pagină de excepție este „Telegraful astrist” în care sunt evidențiate … telegrafic, dar înfățișate corect evenimente astriste din toate despărțămintele din țară și din afara granițelor.
Cele două numere, primele din anul 2016, ale „Revistei române” au o prezentare grafică excelentă, sobră, transmițând o notă de seriozitate şi intelectualism rafinat. Iconografia adecvată conținutului (fotografii, manuscrise, documente de arhivă etc.), atât cât este necesară, nu transformă revista într-un album de fotografii, cum este o oarecare tendință în presa astristă, pe care o înțelegem, având în vedere dorința de a face cunoscute manifestările organizate.
Toate afirmațiile de mai sus (referitoare la numerele prezentate) ne îndreptățesc să considerăm „Revista română”, editată de Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu”, Iaşi, director Areta Moşu, o revistă de ținută academică ce va avea un impact deosebit asupra mediului cultural contemporan. Mai mult, prin difuzarea revistei în rândul astriștilor – membri ai despărțămintele din afara granițelor, impactul va fi puternic și asupra românilor trăitori în afara hotarelor României. Aflăm, de pe ultima filă, că această revistă „ a fost tipărită cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni”. Mulțumiri! Felicităm colectivul de redacție, conducerea despărțământului din Iași, pe toți astriști ieșeni și pe colaboratorii lor. Mult succes în continuare!
Luminiţa CORNEA
