Cititorii presei scrise din județul Covasna au avut posibilitatea de a găsi, adeseori, în paginile ziarelor, anunțuri prin care „Finanțele” scot la licitație bunuri ale persoanelor fizice sau juridice în vederea recuperării datoriilor pe care  acestea  le au către buget.

Case, apartamente, terenuri, hale industriale, utilaje, autoturisme, stocuri de marfă, etc., care aparțin celor ce din diferite motive nu au reușit să-și achite dările către  Administrația Județeneană a Finanțelor Publice (AJFP) Covasna,  sunt pe lista bunurilor licitate.

Din informațiile puse la dispoziția redacției noastre de reprezentanții AJFP reiese că în cursul anului trecut doar 1,5% din valoarea totală a bunurilor scoase la licitație a fost valorificată de către reprezentanții instituției. Astfel, la cele șase licitații publice organizate în anul 2015, în cadrul cărora  au fost scoase la licitație  bunuri în valoare de  4.177.251 lei, s-a încasat suma de  62.873 lei, ce reprezintă doar 1,5% din  valoarea bunurilor licitate  de către fisc. De asemenea, de la începutul anului acesta, și până în prezent, AJFP Covasna a organizat și finalizat prin vânzare o singură licitație, valoarea bunurilor scoase la licitație ridicându-se la 2.531.961 lei, în vreme ce valoarea bunurilor valorificate a fost de numai 27.500 lei.

Contactat telefonic, pentru a afla de ce sumele recuperate prin vânzarea la licitațiile publice a bunurilor sechestrate, sunt cu mult mai mici față de sumele la care bunurile au fost evaluate inițial, Mathis Istvan, reprezentantul AJFP Covasna, a explicat: „În cazul licitațiilor așa este, dar dacă luăm ce am obținut în urma sechestrului,  e total altă situație, deci cât am încasat în urma sechestrului aplicat. La licitație recurgem doar când nu mai avem altă soluție. (…) Așa, strict văzând ce e pe licitație, dacă analizăm cifrele și nu ne gândim ce este în spate, cifrele arată jalnic, e dezastru, dar asta este la nivel de țară, nu numai în județul Covasna. (…) În orice primă licitație este un raport de evaluare, după care, la următoarea licitație se reduce prețul cu 25% și apoi ajungem la jumătatea prețului. De anul acesta există o opțiune prin care putem să vindem la a patra licitație, la cel mai mare preț oferit, indiferent de valoarea stabilită la evaluare, dar încă nu avem normele metodologice. Într-un fel e bine că putem să vindem la prețul cel mai mare oferit dar, pe de altă parte, dacă se oferă un preț derizoriu, atunci nu prea e bine să vindem bunul respectiv.”

Conform Codului de Procedură Fiscală, prețul de pornire al licitației este prețul de evaluare pentru prima licitație, diminuat cu 25% la a doua licitație și cu 50% la cea de-a treia. Regulamentul Fiscului mai prevede ca, dacă nici la a treia şedinţă de valorificare bunurile nu sunt vândute, acestea vor fi reevaluate şi repuse din nou în vânzare, însă, așa cum explică însuși reprezentantul AJFP Covasna, şansele ca bunurile aflate în ultima situaţie să îşi găsească cumpărători, care să nu oferteze sume cu mult sub valoarea bunurilor, sunt mici. Acesta spune că cea mai mare problemă cu care fiscul se confruntă în momentul de față este faptul că nu există spațiu suficient pentru depozitarea bunurilor puse sub sechestru, acestea ajungând să fie lăsate, în cele mai multe dintre cazuri, în custodia debitorului.

„Cea mai mare problemă este aceea că nu avem unde să depozităm bunurile. Acum am cerut de la Brașov să ne dea acordul prin care să mai avem o clădire, pentru că nu ne ajunge o clădire. De regulă mașinile dacă le punem sub sechestru ar trebui să le aducem la noi, să le luăm în custodie, dar nu avem unde să depozităm atâtea mașini. (…) La debitori este spațiul de depozitare, le lăsăm în custodia lor, numai în cazul în care nu vor atunci le ridicăm și găsim o soluție. (…) Sunt foarte multe firme cărora dacă le-am pus sechestru, plătesc și apoi trebuie să ridicăm sechestrul. (…) Bunurile se scot la licitație doar în cazul rău-platnicilor, a celor care nu plătesc deloc. (…) De regulă, în județul nostru nu sunt așa probleme, pentru că oamenii înțeleg că trebuie să plătească, și recurgem la această situație doar în cazul în care nu mai avem o altă posibilitate de recuperare a banilor.” – a mai explicat Mathis Istvan.

Potrivit prevederilor legale, la licitație poate participa, în calitate de licitator, orice persoană care are capacitate deplină de exercitiu, este solvabilă (are capacitatea de a dobândi bunul care se vinde) și a depus garanția de participare reprezentând 10% din prețul de pornire. Debitorul nu poate participa la licitații nici personal, și nici prin intermediul persoanelor interpuse. Creditorii urmăritori sau intervenienți pot adjudeca și ei bunurile/imobilele scoase la licitație, însă nu la mai puțin de 75% din prețul de pornire al primei licitații, în schimb, aceștia fiind scutiți de depunerea garanției de participare.

Ioana Ardeleanu . .

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail