Înmulțirea excesivă a populației de castori creează probleme în Harghita, unde „barajele” construite de aceste aceștia obturează cursurile de apă și produc inundații, problema fiind greu de rezolvat întrucât sunt animale protejate.

. .  

Ultima situație de acest gen s-a înregistrat în urmă cu câteva zile, în localitatea Tușnadul Nou, autoritățile descoperind că inundațiile care au avut loc în zonă s-au produs din cauza unui baraj construit de castori, care a împiedicat scurgerea apei.

Șeful Serviciului pentru Situații de Urgență din comuna Tușnad Sat, Korodi Antal, a declarat pentru AGERPRES că în urma unei ploi torențiale a crescut debitul pârâului Mitaci și, din cauza unui baraj construit de castori, apa nu a mai putut circula, a ieșit din matcă și a inundat 21 de gospodării, 14 hectare de fânețe și 2,5 kilometri de drum comunal.

Autoritățile au luat decizia să distrugă barajul, prevederile legale permițându-le să facă acest lucru doar dacă există situații de urgență, sunt inundate gospodării, terenuri agricole și sunt puse în pericol viețile oamenilor.

Korodi Antal spune că trebuie găsită o soluție pentru rezolvarea problemei, chiar dacă este vorba de un animal protejat, pentru că ‘oamenii fac legile, iar omul e mai presus de animale’.

La rândul său, inginerul șef Darvas Janos de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Harghita a declarat pentru AGERPRES că, în ultimii ani, în urma înmulțirii excesive a castorilor și datorită faptului că sunt animale protejate, apar probleme din cauza barajelor pe care aceștia le construiesc, cu precădere pe cursurile de apă înguste.

„La Tușnadul Nou, pe pârâul Mitaci, (…) era un baraj făcut de castori cu o înălțime de 1,80 metri, care a obturat secțiunea și apa a ieșit din matcă și pe malul drept și pe malul stâng, pentru că nu putea să se scurgă. Pe malul stâng a inundat niște terenuri agricole, fânețe, iar pe malul drept apa a ieșit și a inundat terenuri agricole, drumuri forestiere, drumul comunal și gospodării. Sunt foarte buni constructori, fac niște baraje foarte stabile, în general pe cursuri de apă mai înguste, din crengi pe care le rod de pe maluri, pe care le înădesc și fac niște sprijiniri laterale foarte puternice și foarte stabile. Sunt foarte buni constructori dar, din păcate, lucrează contra noastră. (…) Și nu avem voie să ne atingem de barajele lor decât în situații de urgență, adică dacă se inundă terenuri, gospodării sau se pune în pericol viața oamenilor’, a spus, la rândul său, ing. Darvas Janos.

Specialistul SGA a punctat că, în urmă cu câțiva ani, s-a derulat un proiect de populare cu castori a cursurilor de apă, dar nu s-a realizat un studiu de impact pentru a se stabili efectele înmulțirii excesive a acestor animale, care nu prea au dușmani naturali.

În plus, Darvas Janos spune că în România ‘legislația este confuză’ și nu nu sunt corelate prevederile legii apelor cu cele ale actului normativ prin care se protejează castorii.

Potrivit acestuia, soluția ar fi să se populeze afluenții neamenajați, care sunt în afara zonelor de locuit și castorii trebuie opriți să avanseze pe Olt, dar că, deocamdată, toate demersurile făcute în acest sens nu au avut succes.

„S-a făcut (nr: popularea cu castori) în zona Făgăraș, în baza unui proiect de care nu s-a știut, a fost bine ascuns față de public, ulterior s-au înmulțit extrem de mult. Pe Olt au găsit cea mai favorabilă zonă pentru înmulțire (…) Acum avem castori și în amonte de Bălan. Râul Negru — e nenorocire ce e acolo și problema este că, din cauză că sunt extrem de protejați, sunt de multe ori oprite sau îngreunate demersurile pentru a aduce niște lucrări de investiții pe cursurile de apă. (…) Se pare că nu se vrea rezolvarea problemei, fiind de mediu, de populare, nimeni nu vrea să ia nicio atitudine, practic se ocolește problema. Și noi ne lovim în teren de toată problematica asta și, pe undeva, și răspundem. Niciun demers până acum nu și-a făcut efectul dorit”, a conchis specialistul SGA Harghita.

Primăria Tușnad Sat a depus o solicitare la Agenția de Protecția Mediului, pentru acordarea de despăgubiri, ținând cont că este vorba de un animal protejat, documentația urmând să fie trimisă Ministerului Mediului.

Autoritățile din Harghita au semnalat în numeroase rânduri faptul că aceste animale creează baraje pe cursurile de apă, care pot provoca inundații sau că vizuinele pe care le fac în digurile de apărare duc la scăderea rezistenței acestora, dar, până în prezent, nu s-au găsit soluții.

Agerpres

www.agerpres.ro

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail