MNCR implementează proiectul cultural „ZBOR” (Ziduri, Bastioane, Orașe, Ruine)

. . Proiectul cultural „ZBOR (Ziduri, Bastioane, Orașe, Ruine). Mai aproape de cetățile dacice din estul Transilvaniei”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), are ca scop prezentarea în premieră a fortificațiilor dacice din estul Transilvaniei, publicului regional precum și turiștilor care vizitează stațiunile balneare de la Covasna, Tușnad, Băile Figa și Vâlcele.
Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR), în parteneriat cu Asociația Culturală „Cetatea Dacică – Valea Zânelor” și Asociația Cultural – Științifică „Carpații Răsăriteni” lansează proiectul cultural „ZBOR (Ziduri, Bastioane, Orașe, Ruine). Mai aproape de cetățile dacice din estul Transilvaniei”. Potrivit inițiatorilor, proiectul cultural cofinanțat de AFCN se desfășoară în perioada 1 iunie – 15 noiembrie a.c. și își propune prezentarea în premieră a cel puțin 12 cetăți dacice din estul Transilvaniei, prin intermediul aerofotografiilor, filmărilor de la joasă altitudine și a modelărilor tridimensionale de teren și structuri arheologice, ce vor fi la final integrate într-un tur virtual disponibil în mediul online, într-un site web care va conține un atlas de hărți digitale interactive, însoțite de explicații în limba română, maghiară și engleză, dar și într-o expoziție itinerantă de postere.
„În primul rând acest proiect încearcă să prezinte către marele public, către comunitățile locale și către corpul de turiști din această zonă un element de partimoniu arheologic. Noi considerăm că are întregul potențial de a fi transformat într-un brand cultural. Este vorba despre cetățile dacice din estul Transilvaniei, multe dintre ele fiind aglomerate, în special în sud-estul Transilvaniei. Ele sunt mai multe, în acest proiect nu vom reuși să acoperim exhaustiv, să spunem despre fiecare dintre cele despre care noi știm. Ne propunem să le spunem vizitatorilor reali și vizitatorilor online lucruri interesante măcar despre 12 dintre acestea.” – a declarat managerul proiectului, Dan Ștefan.
În cadrul proiectului vor fi prezentate cetăți și așezări dacice precum cele de la Jigodin, Leliceni, Merești, Bădeni, Racu, Bixad, Olteni, Cernat, Covasna, Boroșneu Mic, Saciova, Sânzieni, Racoș, iar expoziția va fi itinerată în municipiul Miercurea Ciuc, orașul Covasna și comuna Vâlcele, satul Araci. Proiectul se adresează atât tinerilor și elevilor cât și turiștilor din țară și străinătate, care vizitează stațiunile balneare de la Covasna, Băile Figa, Vâlcele sau Tușnad.
„Mijloacele prin care încercăm să realizăm această apropiere între public și acest element de patrimoniu sunt mijloace moderne, mijloace de tipul fotografiei aeriene, oblică și perpendiculară de la mică altitudine, videografie aeriană, modelări tridimensionale. Pe baza unui mozaic de imagini aeriene este posibilă o prelucrare fotogrametrică și ceea ce rezultă sunt ortofotoplanuri de mare precizie și modele 3D ale reliefului actual. Sigur că relieful actual nu mai este relieful și peisajul antic sau preistoric, dar există o strânsă legătură între acestea și este primul pas. Pentru unele dintre aceste cetăți, mai exact pentru acelea despre care avem suficiente date și informații solide, științifice, o să încercăm să propunem și unele reconstituiri.” – a mai explicat managerul proiectului.
Scopul proiectului „ZBOR” este obținerea unor produse culturale cu valoare științifică și artistică- grafică digitală, montaj video, reconstituire istorică, filmări 3D. Potrivit managerului proiectului, materialul multimedia-tur virtual ar urma să prezinte o sinteză esențială a rezultatelor unor cercetări arheologice mai vechi, dar și a celor mai noi, punându-se accent pe imagini și filmări aeriene, modele digitale ale terenului calculate prin tehnici aerofotogrametrice, reconstituiri virtuale tridimensionale pentru unele dintre cetăți și texte explicative.
„Toate aceste elemente urmează a fi integrate în cadrul a trei produse, pentru că aceste produse până la urmă vor fi interfața noastră și a proiectului către public. Este vorba despre un tur virtual disponibil online, practic un film pe care noi vom încerca să îl facem cât se poate de dinamic și atractiv. Durata acestui film va fi de 15 minute, (…) știm că trăim în epoca vitezei și oamenii nu au răbdare și, practic, lucrurile pe care reușești să le spui într-un sfert de oră sunt cele care sperăm noi că o să și rămână către cei care au acces la acest film. Un al doilea produs este un atlas interactiv care va fi integrat într-un site web, sau invers, un site web care constituie și are funcționalitatea unui atlas și nu în ultimul rând o expoziție itinerantă, deci un produs expozițional mai clasic, al cărei nucleu va fi constituit dintr-un număr de postere. Acestea vor fi itinerate, din câte știm, pentru început la Miercurea Ciuc, la Araci și în special la Covasna și Întorsura Buzăului. Toate aceste produse vor rămâne și va fi procuparea noastră să le itinerăm și să fie disponibile și către alte instituții, în special instituții muzeale cum este Muzeul județean Buzău, Muzeul din Brașov cu care deja avem contact (…) nu am ajuns să avem același dialog cu Muzeul din Bistrița, proiectul este abia la început.” – a mai spus Dan Ștefan.
Turul virtual „ZBOR” de prezentare a patrimoniului reprezentat de cetățile dacice din estul Transilvaniei va putea fi vizualizat pe site-urile www.cetateazanelor.ro, www.mncr.ro și www.clermonthotel.ro. De asemenea, potrivit informațiilor puse la dispoziție de către inițiatorii proiectului, în premieră, sub auspiciile unor cercetători specializați, va fi publicată în mediul online și o hartă digitală interactivă – un atlas al cetăților dacice documentate în cadrul proiectului. Toate aceste produse vor prezenta către public informații interesante și relevante, în limba română, maghiară și engleză.
„Din punct de vedere numeric aceste cetăți sunt destul de multe, în jur de 50. Densitatea lor este mai mare decât în spațiul extracarpatic, ceea ce este o caracteristică interesantă, ridică mai multe întrebări și răspunsul poate să vină din zona modului politic în care erau prezente și conduse comunitățile din zonă. Practic ne așteptăm ca cel puțin pentru începutul perioadei dacice clasice să vorbim despre centre de putere și comunități aflate în competiție. În cea de-a doua parte avem informații istorice și putem bănui și înțelege că există și o etapă a unui stat centralizat. (…) Un alt aspect interesant este acela al amplasării lor în spațiu. De fapt, o privire pe hartă ne arată că toate aceste cetăți se află în apropierea unor drumuri comerciale.” – mai spune Dan Ștefan.
Valoarea culturală și importanța patrimonială a sistemului de fortificații ridicat de către daci la marginea depresiunilor sau în inima munților din estul Transilvaniei sunt cunoscute în mediul academic de mult timp. Cu toate acestea, potrivit managerului proiectului, multe dintre aceste cetăți nu sunt încă precis localizate, iar evoluția rapidă a proiectelor de dezvoltare teritorialăși a rețelelor de utilități ar putea duce la distrugerea și pierderea integrală a unora dintre monumente:
„Cetățile dacice din estul și din sud-estul Transilvaniei sunt considerate a fi un fapt cunoscut, de la comunitate și până la cercetători. Se știe că sunt aici. Sunt prezente în articole științifice diverse și sunt în orice monografie de comună. Cu toate astea, informația pe care o avem este extrem de inegală, ceea ce înseamnă că avem câteva dintre aceste cetăți care sunt relativ bine cunoscute, în care s-au efectuat cercetări într-o bază sistematică, anuală, uneori chiar decenii. Cetatea de la Covasna, din Valea Zânelor, este exemplul cel mai proeminent, în schimb, în cazul multora dintre aceste cetăți în care au fost executate săpături arheologice, în momentul de față nu avem o bază documentară solidă și în acord cu metodologia și standardele actuale, pornind chiar de la localizare. Sunt câteva dintre cetăți a căror urmă s-a pierdut, pentru că ele au fost descrise în literatura de început de secol XX, și localizarea lor este problematică. Nu la nivelul localizării regiunii, pentru că se știe chiar unitatea de relief pe care sunt, dar fizic, în teren sunt aproape de negăsit. Din fericire acestea nu sunt multe, dar cele mai multe sunt cetăți despre care știm unde sunt, înțelegem problematica lor științifică destul de bine însă nu sunt delimitate precis, limitele acestor cetăți nu sunt cunoscute, nu există o ridicare topografică detaliată și mai ales relația dintre aceste cetăți și mediul natural, dintre aceste cetăți și structurile adiacente. Este evident că aceste structuri făceau parte dintr-un complex, fie că este vorba despre complexul unei mici comunități, fie că la un moment dat făceau parte dintr-un ansamblu politic mai larg. Noi ar trebui să înțelegem care sunt drumurile care legau aceste cetăți între ele și cu așezările asociate, care sunt structurile fortificate secundare.”
„Există un motiv pentru care oamenii s-au întors de mai multe ori în același loc.”
„Toate aceste cetăți se află în zone foarte frumoase. Relația dintre aceste cetăți și mediul natural este una specială. (…) Ele sunt o componentă a identității locale de orice fel și nu este vorba doar de niște locuri care au funcționat în mod special în epoca dacică clasică. Aproape toate aceste locuri suprapun prezențe umane mai vechi sau sunt suprapuse de situri mai recente. Asta înseamnă că aceste locuri sunt de fapt marcheri în peisaj. Există un motiv pentru care oamenii s-au întors de mai multe ori în același loc. (…) De ce toate aceste locuri sunt refolosite? De ce acest deal și nu cel de vis-a-vis? Sunt lucruri interesante care pot fi transmise publicului nu doar sub formă de informație seacă. (…) Dacă nu sunt cunoscute limitele acestor situri în mod clar ele nu pot fi protejate și nu pot fi incluse în viitoare proiecte structurale și de dezvoltare regională și durabilă.” – explică Ștefan Dan.
Proiectul are și o componentă didactică în cadrul căreia vor fi organizate mai multe lecții deschise în orașele și comunele în care se va derula. Echipa care a gândit proiectul spune că la începutul noului an școlar va încerca să organizeze lecții deschise adresate elevilor de liceu de la profilul uman, dar și elevilor școlilor gimnaziale.
„ZBOR (Ziduri, Bastioane, Orașe, Ruine). Mai aproape de cetățile dacice din estul Transilvaniei” a primit o cofinanțare în valoare de 60 mii de lei din partea Administrației Fondului Cultural Național și 11 mii de lei din partea Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni. De asemenea, Asociația Culturală „Cetatea Dacică – Valea Zânelor” și Asociația Cultural – Științifică „Carpații Răsăriteni” au sprijinit, fiecare, proiectul cu câte 1500 de lei, astfel suma totală ridicându-se la aproximativ 76 mii lei, potrivit reprezentanților MNCR.
Mai multe informații pot fi accesate pe pagina www.facebook.com/Proiectul-cultural-ZBOR și site-ul www.mncr.ro.
Ioana Ardeleanu