În „Valea Zânelor” din Voineștii Covasnei s-a scris o poveste frumoasă, vineri, când sute de localnici și turiști din toată țara și-au umplut sufletele de bucurie și de frumos, luând parte la evenimentul organizat cu ocazia Zilei universale a iei, de Asociaţia de tineret GRIT şi SC Turism Covasna.
. . 
Copii de grădiniță, elevi din clase primare sau gimnaziale, tineri, adulți și oameni în vârstă care nu credeau că vor mai avea șansa să trăiască astfel de momente în care IA românească să fie ridicată la rang de cinste, într-o Zi universală dedicată ei, s-au adunat laolaltă îmbrăcați în frumoase costume populare sau purtând doar câte o ie mai veche, scoasă din lada de zeste a bunicilor, sau unele noi care la propriu dar și la figurat au mângiat trupuri și suflete de români.
Aceștia au urmări spectacolul susținut de minunații artiști (dați-mi voie să-i numesc așa) ai Ansamblului de dansuri populare „Junii covăsneni” coordonat de Oana Șulea, de solistele vocale din Covasna- Ana Sandulea și Alexandra Bîrlă și oaspeți de seamă- corul „Voievozii munţilor” din Vâlcele.
Cu acest prilej a fost organizat şi un târg de meşteşuguri şi produse tradiţionale la care au participat creatoarea de ii, Luminiţa Bunghez, care cu greu a făcut față cererii venită din partea cumpărătoarelor care au dorit să plece acasă cu o ie nouă, iconarul Matei Schinteie și „ dacul” Nicu Manea, toți trei din Covasna.
Sufletul acestui eveniment, nimeni alta decât prof.Florentina Teacă, a spus, printre altele: „Este al patrulea an în care mă implic în această frumoasă iniţiativă lansată în mediul on-line, prin pagina „La Blouse Roumaine”. E o celebrare a bluzei tradiţionale româneşti, dar să ştiţi că noi, la Covasna, nu îmbrăcăm ie doar de Ziua iei, o purtăm la fiecare moment important, o purtăm la fiecare sărbătoare, dar şi în zilele normale de lucru, pentru că ne place, ne simţim bine în ia românească, pentru că suntem români şi aşa arătăm că suntem mândri de tradiţiile noastre.
Nu aş putea spune că ia de Covasna are elemente aparte, este ie românească. Am încercat să reconstituim din fotografiile vechi şi din iile rămase de la bunici un model anume, dar strămoşii noştri, bunicile noastre erau înmormântate în ie şi aşa se face că nu ne-au mai rămas prea multe ii vechi. În afara acestui lucru, strămoşii noştri au fost păstori transhumanţi şi ei, mergând în toate părţile acestei ţări, veneau cu fel de fel de influenţe, aşa că nu există un model despre care să spunem că acesta este unul din Covasna. În foarte, foarte multe fotografii oamenii poartă costume populare. Vă dau un exemplu personal din familia mea, bunicul mamei mele, până în ziua în care a murit, el alte haine în afară de cele populare nu a purtat. Chiar şi în ziua nunţii tinerii se îmbrăcau în cioareci şi bluză populară tradiţională, peste care îşi luau sacoul şi asta pot dovedi cu sute de fotografii” a spus Florentina Teacă.
Aceasta i-a îndemnat pe turiștii prezenți „să meargă la ei, acolo de unde au venit, și să spună că la Covasna sunt români care se îmbracă în costume naționale, care au tricolor pe case, care cântă, dansează și simt românește!”
Unul dintre turiștii sosiți la tratament, din județul Gorj, a pozat artiștii, publicul, meșteșugarii, spunându-mi că va posta pozele pe pagina sa de socializare pentru ca toți prietenii săi virtuali să vadă ce lucruri minunate se întâmplă în Voineștii Covasnei. „ Nici nu-mi vine să cred că aici, la Dumneavoastră, se întâmplă lucruri atât de minunate, că atât de mulți oameni au costume populare și se mândresc să le poarte, că tinerii știu să danseze dansuri populare atât de frumos.Mă bucur că am trăit o zi atât de specială, alături de oameni speciali precum covăsnenii”, ne-a mărturisit turistul gorjean.
La rândul ei, doamna Florența, covăsneancă de baștină (născută Jurebiță, nepoată a Episcopului Justinian Teculescu), dar care trăiește în Mediaș, ne-a împărtășit bucuria de a fi alături de covăsnenii săi, de Ziua universală a iei. „Sunt venită la fratele meu, în vizită, și trebuia să plec de joi, dar mi-am amânat plecarea pentru a vedea această activitate. A fost o festivitate extraordinară, românească, m-am simțit româncă!” ne-a spus cu sufletul plin de bucurie, doamna Florența.
Om al locului, pe care soarta l-a purtat mulți ani pe meleaguri străine, poetul Ioan Ciurea, care a venit în Valea Zânelor alături de dr. prof. Catinca Agache și de alți 3 prieteni pe care i-a revăzut după mulți ani- o familie de sași din jud Brașov, plecați în Germania, și o „ grecoaică” care provine din familiile celor care după război au fost găzduiți în România, la Vâlcele-, ne-a spus: „Cu iile astea superbe, nu poți să te simți decât minunat, și ne bucurăm să fim aici, în Sfânta zi de astăzi. Este bine să fie organizate astfel de momente; lucrul acesta contează pentru că probabil că realizează liantul care cu ani în urmă am văzut că lipsea din comunitatea românească de aici. S-a întâmpalt ceva și miracolul îl datorează voineștenii, în primul rând, celor care organizează momentele acestea extraordinare: Florentina Teacă și tot grupul din jurul ei. (…)Momentele acestea trebuiesc trecute în cartea de aur a Covasnei și a locului, e bine să știe și alții că aici pulsează o viață curată, cu deschideri către toate etniile. Locuitorii zonei noastre, români-maghiari, să crească ca și frații, să găsească modalitatea de a trage de aceeași parte a funiei, pentru că dacă fiecare își valorifică ceea ce are pozitv în tradiții, în modul de a gândi și a trăi, nu poate fi decât benefic pentru multiculturalitatea care în alte părți se teoritizează, însă aici este un fapt real care are deja o vechime multiseculară, și poate fi exemplu pentru restul lumii”.
În opinia domului Ciurea, ia romînească ar putea fi un adevărat brand de țară, mai bun decât frunza aleasă pentru a reprezenta România. „Ia este unică, este extraordinar, atâta frumusețe, atâta diversitate stilistică și coloristică. IA este o valoare pe care e păcat să nu o scoatem în evidență, așa cum trebuie” a mai spus poetul Ioan Ciurea.
Potrivit Agerpres, Ziua iei a fost sărbătorită vineri şi la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, care a avut ca „exponat al zilei” o cămaşă femeiască, provenind din a doua jumătate a secolului XX, achiziţionată de la o femeie din satul Livezi, comuna Mihăileni, judeţul Harghita. Ia este confecţionată din pânză de bumbac ţesută în două iţe, este încreţită în jurul gâtului, iar mânecile, ornamentate cu altiţă compactă peste umăr şi brodată cu motive geometrice de culoare neagră, se termină cu o dantelă croşetată.
Maria Crețu-Graur
