Numeroşii prieteni ai limbii lui Voltaire, mai ales tineri (elevi şi studenţi din judeţul Covasna ce participă cu regularitate la acţiunile organizate de Mediateca Francofonă din municipiul de sub Tâmpa) ştiu că în 2016 se împlinesc 25 de ani de existenţă a unui izvor de cultură din centrul Transilvaniei – Alianţa Franceză.
Pentru ceilalţi cititori, mai puţin familiarizaţi cu acest subiect, precizăm că în suita de acţiuni mai mult sau mai puţin festive dedicate evenimentului amintit se înscrie acum şi vernisajul Expoziţiei de fotografii „Sénégal, le pays du teranga”, aparţinând lui Claude Aubé, ce va avea loc marţi, începând cu ora 17,00 la parterul Casei Baiulescu, din Bd. Eroilor nr. 33 Braşov.
O prestigioasă instituţie internaţională de cultură
„Alliance française” are sediul central la Paris şi constituie un organism privat, care are statutul de asociație cu scop nelucrativ, recunoscută, de utilitate publică. Misiunea sa declarată este promovarea limbii și culturii franceze în străinătate. În această calitate, cu spijinul numeroşilor specialişti pe care îi are contribuie la predarea limbii franceze în diferite ţări de pe Glob, eliberându-se la final diplome specifice, precum cele definite de ministerul francez al Educației naționale, numite DELF şi DALF.
Alianța Franceză de la Paris a fost creată la 21 iulie 1883 de către un comitet de personalități, între care Louis Pasteur, Jules Verne, Paul Cambon, Ferdinand Lesseps, Ernest Renan, Armand Colin. Acest pretigios organism cultural se autofinanțează aproape în întregime, prin banii obținuți din taxele provenind de la cursanţi, dar primește şi o subvenție de la Statul francez.
Rețeaua mondială cuprinde pe lângă Școala internațională de limbă franceză de la Paris şi peste o mie de comitete de profil din 136 de ţări. Se estimează că aproape o jumătate de milion de elevi şi studenţi învaţă franceza în centrele Alianţei.
Paru centre active în România
În ţara noastră fiinţeată Alianţa Franceză în patru centre: Braşov, Constanța, Piteşti și Ploieşti, în cadrul cărora se desfășoară cursuri de limbă franceză la diferite nivele, îmcepând de la grădiniță, până la cursuri de specialitate. La aceste cursuri participă anual circa 2.000 de persoane. O cifră impresionantă, să recunoaştem.
După susținerea şi promovarea examenelor, cursanţilor li se eliberează diplome avizate de Ministerul Educației Naționale din Franța (de exemplu: DL (Diplôme de Langue), DELF / DALF – „Tout public” şi „Junior” – care sunt recunoscute în străinătate, în special în Europa, dar şi în lumea întreagă.
La Braşov, de 25 de ani
Între anii 1991 şi 2016 Alianţa de profil din Braşov, care este o Organizaţie non-guvernamentală, administrată de un comitet ales la fiecare doi ani, a organizat, în cei 25 de ani de existenţă, numeroase cursuri de limba franceză pentru publicul larg, a acţionat, de asemenea. pentru promovarea culturii franceze şi a culturilor francofone, acţionând în direcţia favorizării diversităţii culturale a popoarelor.
După cum ne spunea colaboratoarea noastră, d-na Daniela Moaşa, directoarea instituţiei braşovene (fiindcă ziarul „Mesagerul de Covasna” a devenit în ultimii ani un partener media fidel), în prima parte a acestui an aniversar s-au organizat câteva manifestări primite cu interes de publicul larg. Este vorba de Concursul francofon de poezie tip haïku, Dezbaterea pe tema libertății de expresie, Simpozionul „Le paysage audio-visuel français et roumain”, . . Festivalul International de Filme de Foarte Scurt Metraj, iar acum semnalăm această incitantă expoziţie foto ce ilustrează viaţa locuitorilor unei ţări africane prea puţin cunoscute românilor.
„Sénégal, le pays du teranga”
Aşadar, marţi, 14 iunie 2016, după-amiaza, mai exact de la ora 17.00, Biblioteca franceză (mai cunoscută ca Mediateca francofonă) va găzdui vernisajul expoziției de fotografii intitulate „Sénégal, le pays du teranga”, aparținând lui Claude Aubé, vicepreședintele Alianţei Braşov. Pasionat de artă, în special de fotografie, Claude Aubé aduce în faţa privitorilor o lume fascinantă din călătoria sa în îndepărtata ţară africană. Termenul „teranga” am înţeles că înseamnă ospitalitate, un călduros la propriu şi la figurat „Bine aţi venit” adresat oaspeţilor ce poposesc acolo.
Senegalul, cu Capitala la Dakar, se situează în Africa de Vest, învecinându-se la Est cu Mali, la Sud cu Guineea și Guineea-Bissau şi pe o distanţă de 500 km cu Coasta Atlanticului, ce oferă un peisaj mirific cu plajele ei atractive. Gambia formează o semienclavă pe teritoriul acestui stat.
Senegalul are o suprafaţă de 196.723 km² şi o populaţie de cca. 12 milioane de suflete. Majoritară este seminţia „wolof”, ce reprezintă 40 la sută dintre locuitori, ei constituind clasa superioară conducătoare a imperiilor antice, deţinând şi azi funcţii importante în politică, adminstraţie, mediul de afaceri. O mare parte a wolofilor sunt membri ai „Frăției islamice a Mourizilor”, fondată în secolul XIX. Aceștia formează un fel de stat în stat și controlează toate sectoarele economice. Oraşul Touba este centrul lor spiritual și politic.
Cam 15 la sută din populaţie o alcătuieşte comunitatea „serer”, care locuieşte în regiunea Sine-Saloum, ocupându-se cu creşterea animalelor şi cultivarea alunelor. Cam aceeaşi proporţie, din întreaga populaţie, o ocupă „fulanii” (sau fulbe), băştinaşi cu pielea deschisă la culoare, constituind al treilea grup etnic ca mărime. Mai sunt etnici numiţi „tukulor”, „malinke” şi „diola” – animişti și creştini – o minoritate negroidă cu un statut unic. Continuându-și stilul de viață tradițional ca pescari și cultivatori de orez în provincia Casamance, ei s-au opus mereu (uneori violent) dominației wolofilor.
Cea mai mare parte a teritoriului ţării este plană, iar singurele zone ceva mai înalte le reprezintă masivele Fouta-Djallon. Deltele râurilor Sine, Saloum și Casamance formează mlaştini vaste cu mangrove. Caracteristice pentru regiunile Coastei de nord sunt promontoriile, golfurile şi dunele acoperite de… sare!
Trei pătrimi dintre localnici lucrează în sectorul agricol, deși acesta reprezintă mai puțin de o cincime din Produsul Intern Brut. Senegalul suferă de pe urma unei economii agricole care s-a bazat puternic pe cultura alunelor şi bumbacului pentru export.
Deşi micul stat producea înainte suficient orez şi mei pentru a acoperi consumul populației, acum depinde de importuri costisitoare. Seceta, suprapășunatul și eroziunea solului au împiedicat extinderea terenurilor agricole, astfel că în multe zone pământul a devenit sterp. Deoarece apele de coastă ale Senegalului sunt printre cele mai bogate în pește din Africa de Vest, exporturile piscicole au o mare importanță economică. Alte surse de venit sunt fosfații și turismul.
Vizionare plăcută!
În suita de imgini artistice suprinse de Claude Aubé în „Ţara Ospitalităţii – Senegalul” se regăsesc o sumedenie de instantanee edificatoare despre locuri pitoreşti şi oameni deosebiţi. Expoziţia „Sénégal, le pays du teranga” va fi deschisă publicului în perioada 14 iunie – 31 august 2016, intrarea fiind liberă. La vernisajul de la Casa Baiulescu (Bd. Eroilor nr. 33 Braşov) va participa ca invitat special dl. Ciprian Oroș, consilier diplomatic la Ambasada României din Senegal.
Vă dorim, stimaţi cititori, vizionare plăcută!
Horia C. Deliu
