În aprilie 2016 s-au împlinit 20 de ani de la înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, instituţie de cultură aflată în subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi care găzduieşte cu generozitate şi Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Editura Eurocarpatica şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
Pentru a marca acest eveniment, cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, urmează să fie tipărită publicaţia Almanahul „Grai Românesc”/ 2016. Un capitol din viitoarea revistă va cuprinde mărturii, mesaje, cuvinte de salut ale principalilor colaboratori, parteneri, sponsori, beneficiari, reprezentanţi ai instituţiilor de cultură şi de învăţământ, ai administraţiei publice şi ai mass-media.
Până la apariţia Almanahului „Grai Românesc”/ 2016 publicăm în paginile cotidianului „Mesagerul de Covasna”, principalele mesaje purtând semnătura unor distinşi reprezentanţi ai mediului academic şi ai vieţii publice româneşti, cu toţii colaboratori statornici ai acestei oaze de ortodoxie şi românitate din Arcul Intracarpatic, documente ce constituie mărturii peste timp, a unei rodnice colaborări întru dăinuirea culturii româneşti, în acest binecuvântat spaţiu din inima României. . .
Pr. dr. Sebastian Pârvu, Dr. Ioan Lăcătuşu
Un far călăuzitor în Transilvania
După înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, prin grija ÎPS Ioan Selejan, a luat fiinţă, în februarie 1996, la Sfântul Gheorghe, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, o instituţie de prestigiu care are multe şi diverse obiective ce privesc cultura şi civilizaţia românească, din sud-estul Transilvaniei, obiectul principal de activitate fiind “formarea unui fond documentar privind cultura şi civilizaţia românească” din acest spaţiu geografic, de-a lungul timpului, până în prezent.
Toate scopurile acestei instituţii de cultură, născute sub semnul concordiei, îşi găsesc materializarea într-o suită de manifestări, sesiuni de comunicări, simpozioane, omagieri, expoziţii, mese rotunde, dezbateri, şedinţe şi întâlniri, având o paletă bogată de tematici, care vizează multe domenii, ce reprezintă preocupările locuitorilor din acest areal geografic, viaţa şi activitatea lor.
Spre exemplu, o sărbătoare de suflet, cu totul specială, cu ecouri largi în media naţională, desfăşurată sub egida Centrului, condus de pr.dr.Sebastian Pârvu, care a adunat, mereu, iubitori de cultură şi spiritualitate românească din toată ţara, este marcată în perioada 28 noiembrie – 6 decembrie şi este cunoscută sub numele „Zilele Nicolae Colan”, când au loc consecutiv, multe evenimente de anvergură, cu caracter religios, ştiinţific, cultural, artistic, civic.
Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, instituţie de spiritualitate ortodoxă şi de cultură românească, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, care funcţionează cu binecuvântarea, implicarea nemijlocită şi sprijinul Preasfinţitului Andrei, organizează, în permanenţă, împreună cu partenerii săi, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Editura Eurocarpatica, Muzeul Spiritualităţii de la Catedrala Ortodoxă din Sfântul Gheorghe, Liga Cultural-Creştină „Andrei Șaguna”, Fundaţia „Mihai Viteazul”, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita, Teatrul „Andrei Mureşanu”, Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu”, nenumărate activităţi ştiinţifice, culturale, artistice şi civice, fiind astfel un factor de coeziune al comunităţii româneşti, ce a căpătat o prestanţă deosebită care-i certifică profesionalismul, dar mai ales dăruirea şi truda permanentă pe altarul credinţei în adevăr, bine, frumos şi dreptate, valorile noastre perene.
Reverberaţii în timp au avut multe manifestări organizate de Centrul Ecleziastic, aşa cum sunt Zilele „Andrei Şaguna”, Ziua Culturii Naţionale, Sesiunea de comunicări „Românii din sud-estul Transilvaniei”, Ziua Naţională a României, Ziua Unirii Principatelor Române, cu prilejul cărora s-au adus, în prim-plan, momente importante din istoria românilor, eroi care s-au jertfit pe altarul limbii române, personalităţi marcante ale neamului nostru, modele de cercetători de prestigiu, oameni de ştiinţă şi de cultură dedicaţi, academicieni, înalţi demnitari şi prelaţi, cu care orice naţiune se poate mândri pe bună dreptate.
Naţiunea noastră are, prin grija şi prin harul Domnului, astfel de piloni, care seamănă şi înfăptuiesc binele, care trebuie să vegheze ca armonia să sălăşluiască permanent între membrii ce alcătuiesc comunitatea, care ştiu şi dovedesc că tot ceea ce faci azi va avea însemnătate mâine şi peste timp, aşa cum ne învaţă pildele venite de departe, din acel illo tempore…
Fie ca tot ceea ce se înfăptuieşte prin grija şi harul Domnului să dăinuie, pentru ca lumina acestui far, Centrul Ecleziastic „Mitropolit Nicolae Colan”, din Sfântul Gheorghe, să însoţească paşii tuturor celor care slujesc, neprecupeţit, limba română, datina şi credinţa strămoşească, dar mai presus de orice, poporul român şi România.
La mulţi ani tuturor celor care veghează ca lumina acestui far călăuzitor să fie mereu aprinsă pe aceste meleaguri binecuvântate cu numele Transilvania!
Secretar General al FCRCHM,
profesor Ligia – Dalila Ghinea
**
Un gând la o împlinire ce va fi continuată
Am cunoscut îndeaproape, în ultimii ani, activitatea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, instituţie prestigioasă de cultură românească – bisericească aflată sub cupola Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, care, de 20 de ani, funcţionează şi desfăşoară o activitate susţinută cu binecuvântarea, implicarea religioasă şi civică a primului arhiepiscop întemeietor I.P.S. Ioan, muncă preluată şi dusă mai departe cu vrednicie şi nădejde de P.S. Andrei.
Centrul Ecleziastic împlineşte 20 de ani de la înfiinţare. Aceasta este înainte de toate o dovadă peremptorie că şi noi, românii, suntem capabili de proiecte şi acţiuni de anvergură, vorba poetului care spune că acela este român ardelean autentic, care duce la bun sfârşit un lucru început şi poate ceva în plus de atât.
Centrul Ecleziastic nu este doar un nume risipit pe o coală de hârtie, el a prins viaţă din iniţiativa şi apoi susţinerea continuă a câtorva ecleziaşti şi mireni vrednici în pasiune şi fapte. Toate acestea, puse în slujba cauzei naţionale româneşti, a credinţei ortodoxe venită din străbuni. Şi se întâmplă într-o zonă a României dodoloaţe cu inegalabile peisaje naturale în frumuseţea lor, dar frământată de o istorie zbuciumată şi vitregă pentru românii de aici, primii şi ca urmare cei mai vechi locuitori.
Prin implicarea inimoşilor săi activişti, Centrul Ecleziastic se constituie practic într-un Fond Documentar de o importanţă esenţială pentru cunoaşterea istoriei locului, a traiului de zi cu zi al românilor, a tradiţiilor şi obiceiurilor lor ancestrale, evoluţiei demografice nefavorabile- fiind supuşi deznaţionalizării forţate, a rolului şcolii şi bisericii care au dus greul făcliei nestinse pentru continuitatea noastră nepieritoare.
Este evident, mai mult decât o dovadă şi peste orice aparenţă cât de bună, cât de rodnică este conlucrarea săvârşită de cei implicaţi pentru a aduna la un loc toate speranţele, toate energiile creatoare ale comunităţii româneşti, de a urma faptele pilduitoare ale înainte-mergătorului om de cultură cel care a fost arhiereul – păstorul neobosit – mitropolitul Nicolae Colan.
Centrul Ecleziastic apare totodată şi ca un tezaur păstrător pentru posteritate a vitregiilor pe care le-au trăit românii, în perioade tulburi pentru care ungurii pun în operă o istorie falsificată, pentru că faptele lor au fost sângeroase, s-au comis crime abominabile fără nici o justificare, s-au repetat dezastre umanitare din perioada năvălirilor barbare consemnate de cronicarii vremilor acelea, existând primejdia de a fi repetate dacă starea de veghe nu este păstrată prin scrierile contemporanilor şi inventarierea lor arhivistică, ca un remember al trecutului.
Misiunea Centrului Ecleziastic este una grea şi profesionistă, tocmai pentru că se caracterizează prin rigoare pe temeiul adevărului, ca să fie reper şi învăţătură de minte pentru mare parte din contemporanii care privesc fenomenul cu neglijenţă iresponsabilă, dar mai ales pentru generaţiile de tineri, la îndemâna cărora se pune un instrument documentar cât se poate de accesibil.
Nu putem să fim simpli spectatori la provocările ce au loc cu draconică insistenţă, la diminuarea perspectivelor pe care le are comunitatea românească în judeţele Harghita, Covasna şi o parte din Mureş, la încercările de a declara desuete manifestările de patriotism curat, în scopul de a curăţa cultura română de ingrediente care o otrăvesc într-o escaladare tot mai accentuată, reflex puternic care se resimte într-o zonă atât de vulnerabilă pentru români.
Parcurgând rapoartele de activitate anuală ale Centrului Ecleziastic ne aflăm în faţa unei impresionante documentări, o grijă deosebită pentru cercetarea interdisciplinară a istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud – estul Transilvaniei, pentru modul cum sunt stabilite priorităţile de cercetare ale problematicii pe care o impune particularitatea zonei, şi, în fine, pentru a găsi soluţii de promovare pozitivă a convieţuirii românilor cu maghiarii.
Prin documentarea şi cercetarea pe care le realizează Centrul Ecleziastic, este asigurată o bază de date consolidată pentru cercetătorii interesaţi de specificul cultural – istoric al acestei părţi de ţară în vederea elaborării unor studii extinse sau monografice, care apoi, prezentate la conferinţe, simpozioane sau publicate, să se constituie în elemente de contribuţie ştiinţifică pentru cunoaşterea realităţii.
Găsesc semnificativ faptul că Centrul Ecleziastic, de la înfiinţare, face eforturi pentru a lărgi aria de interes şi de preocupări, de a angrena în împlinirea misiunii sale specialişti pasionaţi în studiu şi cercetare cărora le acordă sprijin logistic, uneori chiar material, pentru ca, în mod organizat, să aibă în final reuşite pozitive.
Este o năzuinţă împlinită a Centrului Ecleziastic de a colabora cu alte entităţi organizatorice româneşti, pentru a nu fi risipite forţele puţine ale comunităţii româneşti, care numai astfel poate face faţă atâtor provocări şi în faţa cărora nu se poate apăra singură. Alte organizaţii româneşti care sunt puternic ancorate în colaborarea cu Centrul sunt: Asociaţia Mihai Viteazul, Astra, Liga Cultural Creştină „Andrei Şaguna”, care se alătură demersurilor Forumului Civic al Românilor din Judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, care a semnalat pericolul unor manifestări de tip extremist desfăşurate pe teritoriile judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş. De asemenea s-a alăturat efortului repetat, în atâtea ocazii, de a solicita autorităţilor, demnitarilor publici ai Statului Român, să fie luate măsuri ferme de stopare a manifestărilor făţişe care sunt contrare ordinii constituţionale, legilor ţării, vădit anacronice spiritului democratic în Uniunea Europeană.
De peste două decenii, în fiecare an, împreună cu Fundaţia Naţională „Neamul Românesc” Filiala Covasna, la Centrul Eclezistic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, este evocat momentul din 27 martie 1918, semnalul incipient al Unirii Străbunului Teritoriu Românesc al Basarabiei cu România, eveniment istoric capital de la care s-au împlinit 98 de ani. Unirea Basarabiei cu România, năzuinţa de a face din Prut un râu interior, de a reface Unirea de la 1918, stă în gândul fiecărui patriot român conştient de acest lucru şi eu consider că în anul 2018, când se împlineşte un veac, vom fi din nou împreună sub o lege şi sub un steag.
Centrul Ecleziastic se implică şi în viaţa de zi cu zi, contemporană, a cetăţii, organizând şi coordonând acţiuni publice cu scop social şi educativ cu adresabilitate tinerilor, mai ales că printre personalităţile implicate în activitatea Centrului sunt cele mai reprezentative cadre didactice.
Românitatea risipită în jurul României trebuie să aibă sprijinul Ţării Mamă, are nevoie de implicarea cu curaj a Statului Român, demers pentru care ţara are nevoie de demnitari adevăraţi: bărbaţi şi deopotrivă femei dăruiţi acestui scop pentru fraternitate şi dăinuirea neamului Românesc. Este un moment de cotitură pentru că pericolele au apărut mai accentuat. Numai aşa, noi, Românii, vom putea sta în faţa furturilor nimicitoare care sunt acum dirijate mai sofisticat împotriva poporului român. Centrul Ecleziastic are şi această menire-de a trage semnale de alarmă pentru comunitatea românească, parcă abandonată de guvernanţii României după evenimentele din decembrie 1989, fiind un factor mobilizator esenţial în exprimarea civică a românilor în special din judeţul Covasna şi Harghita.
Numele arhiereului cărturar şi iubitor de neam ajuns mitropolit al Ardealului, într-un moment crucial pentru românii din Transilvania, este onorat cu cinste de fondatorii Centrului Ecleziastic, cauza pentru care a militat este dusă mai departe de intelectualitatea ecleziastică la care sunt alăturaţi ceilalţi intelectuali români.
Este exemplar curajul său de a fi rămas în Clujul ocupat de teroarea hortystă, alături de credincioşii săi abandonaţi de soartă şi autorităţile retrase cu laşitate din calcule meschine şi trădătoare. A rămas neclintit şi hotărât în eparhie, în Ardealul sfâşiat din trupul ţării, a stat drept şi pilduitor în locul unde se dezlănţuiau cu fanatism, cu cruzime sălbatică, teroarea, prigoana deznaţionalizării şi tot ce cuprinde un infern inimaginabil împotriva românilor. Fiu al acestor locuri (Apătac, azi Araci), a fost „om a lui Dumnezeu” cu vrere pentru poporul credincios, aşa că a fost inspiraţie divină, şi laudă celor care au dat acest NUME Centrului Ecleziastic.
A înfruntat vremile potrivnice şi tulburi cu care a fost contemporan, ale perioadei 1940 – 1944 în Ardealul de Nord cedat prin Diktatul de la Viena, apoi în perioada regimului stalinist, când la putere s-au perindat alogeni şi foştii hortyşti cu blana schimbată în democraţi socialişti năpăstuind pe românii creştini de pe poziţii neocominterniste.
Acest mare luptător al Ortodoxiei şi al bisericii, păstrător al credinţei străbune, părinte adevărat pentru cei năpăstuiţi, este acum cinstit cum se cuvine unui mare patriot şi îi este continuată opera de apărare a Neamului, care de fapt este o luptă ce nu se termină niciodată, de către Centrul Ecleziastic care îi poartă numele.
Poate fi păstrată credinţa şi devoţiunea mitropolitului cărturar de către noi, dacă ne revendicăm urmaşi în faptele sale; a munci cu râvnă şi dezinteresat pentru acelaşi scop, cu metodele ce ni le dă timpul prezent la îndemână – este tocmai ce face cu temei Centrul Ecleziastic în cei 20 de ani de la înfiinţare.
Sunt dintre cei care admiră atât personalitatea vrednicului Vlădică şi preţuiesc întreaga activitate a Centrului Ecleziastic care poartă numele mitropolitului, firesc, cum se adună, toate, în creuzetul tăriei de caracter. Putem, împreună, cu adunarea forţelor risipite, să întărim stâlpul statorniciei în vatra străbună, să menţinem flacăra continuităţii pe crestele Carpaţilor, ca să fie preluată de generaţiile viitoare.
Lectori salutem!
prof. univ. Emerit Dr. Ioan SABĂU – POP
preşedintele
Forumului Civic al Românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş
