Recepţia lucrărilor de închidere şi ecologizare a rampei de gunoi menajer din municipiul Sfântu Gheorghe, realizate în cadrul unui amplu proiect iniţiat de Consiliul Judeţean Covasna şi finanţat din fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, a avut loc ieri, în prezenta autorităților locale și a mass-media.
Depozitul neconform de deșeuri din Sfântu Gheorghe a fost închis și ecologizat, acesta fiind ultimul dintre cele patru de la nivelul județului Covasna, respectiv Întorsura Buzăului, Covasna şi Târgu Secuiesc.
„Am fost primii pe țară în 2010 când am închis toate gropile de gunoi din mediul rural, pentru că între timp, în paralel, am câștigat un proiect european, pe POSMediu (Programul Operațional Sectorial), ceea ce înseamnă nu numai reabilitare ci schimbarea sistemului de gospodărire a deșeurilor în județul Covasna. Acest proiect a avut 10 componente, cele două cele mai importante au fost construirea uzinei de selectare a deșeurilor între Leț și Moacșa precum și închiderea celor 4 dâmburi de gunoi din mediul urban.” – a declarat președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor.
Valoarea totală a proiectului a fost de peste 82 milioane de lei . .
Potrivit președintelui Consiliului Județean Covasna, valoarea totală a proiectului depășește 80 de milioane de lei, din care contribuția Consiliului Județean s-a ridicat la peste 9 milioane de lei: „Valoarea totală a proiectului a fost de peste 82 de milioane de lei după contractările făcute, iar construcția a costat, la Leț și la stația de transfer de la Târgu Secuiesc, în total peste 32 de milioane de lei. Închiderea celor patru depozite neconforme a costat peste 30 de milioane de lei. Prima dată am închis depozitul de la Întorsura Buzăului, din 2,1 milioane lei, după aceea la Covasna, la Chiuruș, din 3,1 milioane de lei, iar depozitul din Târgu Secuiesc ne-a costat 7,7 milioane lei. Desigur că cea mai mare problemă, cele mai mari dâmburi, pentru că au fost două dâmburi de gunoi, a fost la Sfântu Gheorghe, unde am ajuns acum la finalizare, s-a trecut la recepția tehnică și a costat peste 17 milioane lei. (…) Pentru tot proiectul, aportul Consiliului Județean Covasna a fost 9,5 milioane de lei.”
Pe durata investiției, cele patru locații ale depozitelor neconforme de deşeuri din judeţul Covasna au fost preluate de către Consiliul Județean Covasna, iar după finalizarea acesteia vor fi predate Consiliilor Locale de care aparțin. Tamas Sandor a explicat că terenul care până de curând folosea drept depozitul de deșeuri al municipiului poate fi valorificat, iar de săptămâna viitoare și acesta urmează să reintre în administrarea Primăriei municipiului Sfântu Gheorghe, care va stabili ulterior ce se va întâmpla cu spațiul respectiv.
„Prin această investiție s-a reușit închiderea acestei gropi de gunoi, practic putem spune că s-a mai vindecat o rană care exista în municipiul Sfântu Gheorghe. Vreau să mulțumesc domnului președinte Tamas Sandor și Consiliului Județean pentru faptul că au preluat această investiție, și prin fondurile Consiliului Județean au cofinanțat această investiție. Practic, noi ca și municipiu, nu a trebuit să cheltuim bani pentru realizarea acestei investiții. Este o dovadă a bunei colaborări între oraș și județ. Vreau să lansez cu această ocazie o invitație, către cetățenii orașului, de a veni cu idei legate de cum putem să găsim anumite funcții pentru ceea ce s-a realizat aici (…) eu aș dori să aducem viață în viitorul apropiat aici, și aștept ideile cetățenilor.” – a declarat primarul Antal Arpad.
Licitațiile pentru uzina de prelucrare a deşeurilor, de la Leţ, ar urma să se încheie luna viitoare.
Noul depozit ecologic, situat între localităţile Leţ şi Moacşa este menit să preia locul depozitelor urbane de deşeuri din judeţ, neconforme cu standardele europene, și reprezintă una dintre cele mai importante investiţii care vizează dezvoltarea infrastructurii de mediu. Obiectivul proiectului este introducerea și extinderea sistemelor de colectare separată a deșeurilor pentru a promova reciclarea ambalajelor și a deşeurilor biodegradabile, în conformitate cu cerințele naționale și cele ale Uniunii Europene, precum și pentru a reduce cantitatea de deșeuri depozitate. Proiectul are ca obiectiv principal optimizarea managementul integrat al deșeurilor și îmbunătățirea serviciilor. Potrivit primarului, licitația pentru uzina de prelucrare a deșeurilor, de la Leț, ar urma să se finalizeze la mijlocul lunii viitoare, și tot atunci să intre în funcțiune iar deșeurile care în momentul de față sunt transportate în Brașov, să fie transportate la noua stație.
Circa 7000 de basculante de pământ au fost transportate pentru a acoperi cei peste 120 de mii de metri cubi de deșeuri.
„Ca volum de deșeuri ambele depozite au fost undeva la 121.500 mc, numai pământurile cărate au reprezentat 191.646 tone de pământ, ceea ce înseamnă undeva la 7000 de basculante. (…) Prismul drenal totalizează 1680 mc, undeva la 100 de basculante;(…) Împrejmuirea este de 1,34 km; însămânțarea cu ierburi perene reprezintă 6,3 ha; membranele de impermeabilizare care nu dau voie ca apa din precipitații să intre în corpul depozitului și să refermenteze reprezintă 16,7 ha, sau mai bine spus 166550 mp, asta înseamnă că sunt trei straturi. Conducta de captare gaze, fără puțurile de captare, reprezintă 5,6 km, mă refer aici la ambele corpuri. (…)” – a explicat Eugen Oniciuc, șeful de șantier și reprezentantul firmei Hidroconstrucția S.A..
În apropierea celor două dâmburi, care până de curând deserveau drept gropile de gunoi ale orașului, a fost construită o stație de ardere a gazelor care se formează în urma procesului de fermentare a deșeurilor. Șeful de proiect a explicat că deși gazele respective ar putea fi valorificate, investiția nu ar merita întrucât durata maximă a procesului de fermentare nu depășește 5 ani. „Prin procesul de fermentarese produce un gaz, diferit de cel metan, care arde, și poate fi folosit ca GPL sau ca alimentarea unor locuințe, dar durata lui scade în timp, pentru că pe măsură ce se încetează procesul de fermentare a gazelor, acestea nu se mai degajă și atunci, un locuitor din zona asta nu poate să facă o investiție de câtea zeci de mii de euro ca să capteze gaze de aici,iar după trei ani de zile să nu mai aibă gaz” a conchis Eugen Oniciuc.
Ioana Ardeleanu
