În aprilie 2016 se împlinesc 20 de ani de la înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, instituţie de cultură aflată în subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi care găzduieşte cu generozitate şi Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Editura Eurocarpatica şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
Pentru a marca acest eveniment, cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, urmează să fie tipărită publicaţia Almanahul „Grai Românesc”/ 2016. Un capitol din viitoarea revistă va cuprinde mărturii, mesaje, cuvinte de salut ale principalilor colaboratori, parteneri, sponsori, beneficiari, reprezentanţi ai instituţiilor de cultură şi de învăţământ, ai administraţiei publice şi ai mass-media.
Până la apariţia Almanahului „Grai Românesc”/ 2016 publicăm în paginile cotidianului „Mesagerul de Covasna”, principalele mesaje purtând semnătura unor distinşi reprezentanţi ai mediului academic şi ai vieţii publice româneşti, cu toţii colaboratori statornici ai acestei oaze de ortodoxie şi românitate din Arcul Intracarpatic, documente ce constituie mărturii peste timp, a unei rodnice colaborări întru dăinuirea culturii româneşti, în acest binecuvântat spaţiu din inima României.
Pr. dr. Sebastian Pârvu, Dr. Ioan Lăcătuşu
. .
Centrul Ecleziastic de Documentare, Mitropolit Nicolae Colan” – catalizator al eforturilor comune pentru supravieţuirea valorilor româneşti din această parte a ţării
Acum aproape 100 de ani, România a intrat în Războiul de Întregire, reuşind ca după patru ani de luptă politică internă şi internaţională, cu jertfa a peste 300 de mii de ofiţeri, subofiţeri şi trupă, să realizeze un ideal naţional, unirea majorităţii românilor într-un stat unitar. Românii din Moldova lui Ștefan cel Mare şi Sfânt, din Maramures, Crişana, Banat şi Transilvania, şi-au recăpătat începând cu anul 1918 dreptul la o viaţă materială şi spirituală liberă, fără a o îngrădi pe cea a foştilor asupritori. În fruntea acestei lupte s-au aflat, alături de armată, cu „spada” lor, crucea şi cuvântul, episcopi şi mitropoliţi de la Chişinău, Cernăuţi, Sibiu, Arad şi Caransebeş.
În anul 1940 când mai marii Europei au hotărât sau tolerat dezmembrarea ţării, românii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi partea Ardealului cedată Ungariei, au cunoscut din nou vitregiile asupririi şi intoleranţei străine.
În timp ce unii, sub presiunea autorităţilor ungare instalate în Ardeal au fost nevoiţi să ia drumul refugiului în teritoriul rămas României, Episcopul Vadului, Feleacului şi Clujului Nicolae Colan a continuat, cu toate riscurile, să se îngrijească, în continuare, de viaţa şi sufletul celor pe care îi păstorea.
Acestui înalt reprezentant al clerului ortodox, născut nu departe de Sfântu Gheorghe, un intelectual de marcă şi un ierarh desăvârşit, i-au fost recunoscute jertfa şi personalitatea, fiind ales Mitropolit al Ardealului.
În urmă cu 20 de ani, într-un context nefavorabil românilor din Covasna şi Harghita, un alt ierarh, cel care a intrat în conştiinţa noastră ca „Ioan al Munţilor”, a strâns în jurul său intelectuali din cele două judeţe, punând bazele Centrului Ecleziastic şi de Documentare, căruia i-a fost dat numele celui mai titrat ierarh al acestor meleaguri. În jurul său s-au reunit, în timp scurt, instituţii, organizaţii şi oameni noi, din Ardeal şi alte zone ale ţării.
Timp de 20 de ani, sub egida Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” se desfăşoară, cu eforturi deosebite din partea organizatorilor, conferinţe, simpozioane, manifestări omagiale şi comemorative, se publică lucrări ştiinţifice, în cadrul cărora se fac cunoscute cultura materială şi spirituală, laică şi religioasă a românilor din această parte a ţării.
Ca participant la unele din multele activităţi desfăşurate la Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Izvorul Mureşului, Topliţa şi Târgu Mureş, am fost martorul preocupărilor, îngrijorărilor, luptei şi jertfei unor oameni care, învingând opoziţia locală, indiferenţa mai marilor ţării, sprijiniţi material şi intelectual de către cei conştienţi de necesitatea unui efort comun pentru supravieţuirea valorilor româneşti din această parte a ţării, au realizat lucruri admirabile, care vor rămâne în conştiinţa locuitorilor de aici şi nu numai, în prezent şi viitor.
Lăcaşe de cult noi sau restaurate, muzee şi biblioteci realizate sau modernizate, fonduri arhivistice nou constituie, manifestări şi lucrări ştiinţifice desfăşurate şi publicate, albume şi almanahuri realizate, expoziţii tematice pe plan local şi naţional, ş.a., sunt dovada intensei activităţi desfăşurate de către cei implicaţi în eroica luptă pentru a demonstra originea şi continuitatea românească în acest spaţiu.
Aniversarea celor 20 de ani de existenţă a Centului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” este un prilej fericit şi onorant să mă alătur celor care apreciază, admiră şi felicită la acest moment pe iniţiatorii, organizatorii şi luptătorii pentru realizarea obiectivelor propuse prin statutul de funcţionare.
Nu există sau nu pot găsi cele mai potrivite cuvinte pentru a exprima bucuria de a fi martorul acestei aniversări, de a exprima admiraţia şi recunoştinţa faţă de toţi cei implicaţi direct în activitatea prestigioasei instituţii, care tinde să devină de recunoaştere naţională şi internaţională.
Un pios omagiu şi recunoştinţă celor care au activat în cadrul şi folosul Centrului, care astăzi nu mai sunt printre noi. Un îndemn către tineri de a se alătura celor care desfăşoară o laborioasă activitate ştiinţifică, culturală şi patriotică. Experienţa şi tinereţea trebuie să fie elementul de continuitate al instituţiei.
Rog să-mi fie permis să adresez felicitări tuturor celor care au pus bazele acestei instituţii, au dezvoltat-o şi i-au dat prestigiul de care se bucură.
Vă urez sănătate, putere de muncă, rezistenţă la factorii perturbatori, succes în tot ceea ce întreprindeţi. Vă mulţumesc pentru posibilitatea de a vă cunoaşte, pentru invitaţia de a participa la manifestări organizate, pentru posibilitatea acordată de a-mi aduce o prea modestă contribuţie la activitatea instituţiei care împlineşte 20 de ani de existenţă, căreia îi doresc TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE ȘI VIAȚĂ FĂRĂ DE MOARTE.
LA MULTI ANI!
VIVAT, CRESCAT, FLOREAT!
Prof. Univ. Dr. Ion GIURCĂ
Universitatea Hyperion din Bucureşti
O instituţie culturală valoroasă
Aflată sub oblăduirea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, instituţia de cultură Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, care găzduieşte, într-o atmosferă de strânsă colaborare, şi Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Editura Eurocarpatica şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, se află acum la ceas aniversar, împlinind în aprilie 2016 frumoasa vârstă de 20 de ani.
Douăzeci de ani de existenţă nu înseamnă mult, dar în acest timp acest adevărat izvor de spiritualitate nu a fost doar o gazdă bună pentru celelalte instituţii şi organizaţii cultural-obşteşti, dar în cadrul lui au avut loc o serie de manifestări culturale şi civice de o deosebită importanţă pentru viaţa publică din cele trei judeţe. Intelectuali de diverse specialităţi şi orientări, oameni de litere şi pedagogi, cercetători şi preoţi, cu toţii s-au simţit atraşi şi s-au îndreptat spre acest minunat centru de cultură şi plăsmuire spirituală, unde patriotismul se află la el acasă, exprimat cel mai bine prin personalitatea de marcă a principalului activist în slujba neamului, Dr. Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, despre care îmi aduc aminte cu tot respectul încă din anii de început, când găseam şi eu „un loc de refugiu intelectual”, unde aflam mereu o vorbă prietenească şi o sursă de inspiraţie.
Nu este în intenţia mea de a descrie aici numeroasele forme de exprimare ale acestei „instituţii de spiritualitate ortodoxă şi cultură românească”, deoarece acestea au fost prezentate într-o serie de rapoarte şi articole apărute în ziarul „Mesagerul de Covasna” şi în alte publicaţii, ci doar de a-mi exprima aprecierea pozitivă faţă de bogata şi variata activitate a acestui focar de cultură şi spiritualitate, unde întotdeauna vei găsi un sfat bun şi un sprijin atunci când ai probleme de rezolvat.
Aici s-au adunat în nenumărate ocazii „specialişti de înaltă clasă: muzeografi, arhivişti, etnografi, sociologi, demografi, preoţi, profesori, alţi oameni de cultură din principalele centre culturale ale ţării, dar şi din ţările vecine”, după cum amintea directorul centrului într-un interviu publicat în „Mesagerul de Covasna”, Nr.1517, din 4 ianuarie 2016, pentru a-şi expune opiniile şi lucrările în cadrul a zeci de manifestări cultural-ştiinţifice vizând o largă problematică. Alături de, şi în benefică colaborare cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, condus în prezent de părintele dr. Sebastian Pârvu, consilierul cultural al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, „dar şi cu sprijinul permanent acordat de Episcopie, de Preasfinţitul Părinte Episcop Andrei care continuă în acest fel modul exemplar în care am fost sprijiniţi de ÎPS Ioan, actualul mitropolit al Banatului”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, sprijinit şi de cele mai active asociaţii şi fundaţii care fac parte din Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), organizează şi desfăşoară o multitudine de activităţi socio-culturale şi de spiritualitate românească, menite a pune în lumină cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, prea puţin cunoscute până la înfiinţarea Centrului. Prin cercetări asidue şi muncă de amploare ale unor specialişti de clasă, concretizate în lucrări ştiinţifice de o deosebită valoare documentară, s-au făcut cunoscute multe lucruri neştiute până acum de marele public. Acestea vizau: „istoria locală, evenimente din viaţa bisericilor ortodoxe şi greco-catolice, şcolilor în limba română, instituţiilor şi asociaţiilor culturale”, dar şi despre şirul de personalităţi româneşti din această zonă care şi-au adus contribuţia la păstrarea identităţii noastre, şi nu în ultimul rând despre convieţuirea cu concetăţenii maghiari, chiar dacă existau şi există unele divergenţe de opinii, peste care însă se poate trece pentru a conlucra în pace şi înţelegere cu toţii pe aceste meleaguri.
Editurile Eurocarpatica şi Grai Românesc care activează în cadrul instituţional al celor două centre au dat publicităţii o serie de cărţi şi numeroase studii ale unor autori din zonă sau din alte judeţe, care au ales să-şi publice lucrările în cadrul lor, introducându-se astfel în circuitul public file importante din istoria şi cultura românilor din această parte de ţară. „Fără aceste contribuţii, percepţia publică despre ceea ce înseamnă zona noastră ar fi incompletă.” Aşa cum afirma dr. Ioan Lăcătuşu în interviul amintit, „pe lângă volumele editate de concetăţenii maghiari, iată venim noi cu această zestre culturală care rotunjeşte, care întregeşte profilul cultural al zonei şi imaginea de zonă multiculturală, multietnică şi pluriconfesională”, dovedind în acest fel şi perenitatea locuitorilor români în aceste locuri.
Activând într-un cadru instituţional adecvat, un colectiv foarte restrâns de oameni pasionaţi de ceea ce fac „cu foarte multă dăruire şi conştiinţa responsabilităţii că trebuie să lăsăm celor care vin după noi urmele perene ale românităţii sud-est transilvane” ca parte integrantă a istoriei şi culturii locale, aceştia îşi propun pentru anul 2016 continuarea unui proiect de amploare pe care speră să-l realizeze cu sprijinul şi solidaritatea specialiştilor din întregul spaţiu românesc şi al autorităţilor. Scopul acestui „proiect identitar” este unul dictat de simţul patriotic al celor care urmează să-l realizeze: „punerea în evidenţă, păstrarea, prezervarea şi afirmarea istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din Sud-Estul Transilvaniei, respectiv din judeţele Covasna şi Harghita”.
Nu putem decât să-i felicităm sincer pe toţi cei care au sprijinit ori s-au implicat în aceste activităţi de înaltă valoare şi ţinută ştiinţifică şi să le urăm mult succes în continuare.
Şi vom încheia această „confesiune” subliniind încă o dată rolul deosebit pe care îl are în toată această activitate sisifică dr. Ioan Lăcătuşu care, numai în anul 2015, a fost răsplătit cu 10 diplome de merit şi excelenţă. Vom reproduce aici doar două dintre aceste aprecieri binemeritate: titlul de Cetăţean de Onoare al comunităţii româneşti din municipiul Sfântu Gheorghe, „în semn de preţuire şi recunoştinţă pentru întreaga activitate pusă în slujba acesteia” şi Diploma Pro Honore acordată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş „pentru sprijinul acordat Forumului, în primul său deceniu de activitate, întru păstrarea şi afirmarea identităţii culturale, asigurarea dăinuirii româneşti şi afirmarea identităţii naţionale pe binecuvântatele meleaguri strămoşeşti”.
Ne exprimăm totodată convingerea că inimosul colectiv care trudeşte necontenit la realizarea obiectivelor propuse de către cele două centre, socio-cultural şi ecleziastic, cu sprijinul permanent al asociaţiilor cultural-creştine şi civice reunite în cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, dar şi al unor sponsori generoşi şi al autorităţilor, va reuşi să ducă la îndeplinire valorosul proiect identitar pe care şi l-au propus. Mult succes!
Prof. Mihai TRIFOI,
Bixad, jud. Covasna
Două decenii de misiune sfântă
În luna aprilie a anului 2016 s-au împlinit două decenii de activitate rodnică a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, instituţie care, în toţi aceşti ani, a slujit neamul românesc şi credinţa noastră strămoşească. Mărturisesc bucuria de a fi colaborator al acestei instituţii şi a oamenilor care, cu multă osârdie şi devotament, activează în cadrul acesteia.
Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” are menirea principală de a menţine în această parte de ţară conştiinţa naţională mereu trează, vie şi veghetoare şi de a păstra nealterată identitatea noastră românească. Viaţa celor care activează în cadrul acestei instituţii este închinată ţării şi credinţei strămoşeşti, care permanent îi poartă pe calea adevărului şi a dreptăţii. În sufletele şi în inimile lor, se împreunează puterea de jertfă, sacrificiul cu dragostea de credinţa strămoşească, de ţară şi de neam. Viaţa lor e un imn al iubirii de neam. Ei reprezintă simboluri ale naţiunii române, exemple a căror fapte vor străluci în zările de viitor ale sfântului nostru neam românesc.
Pentru vrednicia faptelor lor, se cuvine să le aducem cinstea, lauda şi toată preţuirea noastră, a celor ce simţim româneşte. Îi felicit pe toţi membrii acestei instituţii pentru toate faptele lor minunate, pentru modul în care activează, de atâţia ani şi cu atâta sârg şi devotament, pe aceste meleaguri binecuvântate ale sfântului nostru Ardeal românesc, doresc să le urez tuturor mult succes în activitatea viitoare, şi totodată să îi asigur de cele mai nobile sentimente de respect, preţuire şi admiraţie pentru întreaga activitate a domniilor lor, desfăşurată de-a lungul timpului.
În sufletele membrilor acestei instituţii se află permanent Hristos care le dă putere de sus, în inimile lor încape întreg neamul nostru românesc, cu suferinţele, cu greutăţile şi cu multele sale necazuri abătute asupra sa. În sufletele şi în inimile lor, s-au împreunat puterea de jertfă, sacrifiul, cu dragostea de Dumnezeu, de Biserica cea sfântă şi de neamul românesc. Aceşti oameni au călcat aspru pe pâmântul nedreptăţilor făcute neamului lor.
Dr. Florin BENGEAN, „Cuvântul liber”, Tg. Mureș
