Academia Română, Academia de Științe Tehnice din România și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca au organizat sesiunea omagială „Academicianul Horia Colan, la 90 de ani” miercuri, 11 mai 2016. În cadrul sesiunii au fost prezentate principalele repere ale prestigioasei activități științifice și tehnice ale savantului Horia Colan, activitate care se bucură de o largă recunoaștere în țară și peste hotare.
Din partea românilor de pe meleagurile natale, la eveniment a participat și dr. Ioan Lăcătușu, care a prezentat cuvintele de binecuvântare și apreciere ale ÎPS Ioan, Mitropolitul Bantului și PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, înmânând Diploma de onoare acordată cu acest prilej de către Asociația Cultural-Creștină „Justinian Teculescu” din Covasna și Prinosul de cinstire oferit de către Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și Centrul European de Studii Covasna-Harghita, „în semn de statornică prețuire și aleasă cinstire pentru importanta contribuție adusă la propășirea științei și tehnicii românești contemporane și pentru sprijinul acordat prezervării și afirmării identității naționale a românilor de pe meleagurile natale, cu prilejul împlinirii frumoasei vârste de 90 de ani”. Totodată a fost prezentat mesajul referitor la legătura statornică a distinsului academicianul Horia Colan cu meleagurile natale.
In honorem. Academicianul Horia Colan, la 90 de ani –
vrednic fiu al meleagurilor covăsnene
Aniversarea a 90 de ani de viaţă a distinsului cărturar academicianul Horia Colan, ne oferă prilejul de a evoca legăturile statornice ale Domniei Sale cu meleagurile natale din Curbura interioară a Carpaţilor. Pe aceste plaiuri mioritice, cunoscute în istorie, de regulă, prin termenul generic de Secuime, s-au născut o serie de personalităţi româneşti şi maghiare, care şi-au adus contribuţia lor specifică la patrimoniul cultural, ştiinţific şi spiritual naţional. Şirul acestora cuprinde nume precum: patriarhul Miron Cristea, mitropoliţii Alexandru Nicolescu şi Nicolae Colan, episcopii Justinian Teculescu, Veniamin Nistor, Emilian Antal, Sofian Braşoveanu şi Ignaţie Mureşanu, scriitorii şi publiciştii Dimitrie Cioflec, Octavian Codru-Tăslăuanu, Ghiţă Popp, Romulus Cioflec, Nicolae Bogdan, Cornel Udrea, juriştii Matei Basarab şi Valer Dorneanu, inginerii Carol S. Caracioni-Crăciun, Octavian Bucur ş.a. un mare număr de profesori universitari şi mulţi alţi intelectuali de marcă ai României.
Multe personalităţi româneşti născute în sud-estul Transilvaniei sunt cunoscute pentru marele lor rol avut în istoria şi cultura naţională dar de cele mai multe ori, pentru că s-au afirmat în centre mari ale vieţii publice şi spirituale din afara zonei, nu este percepută apartenenţa acestora la meleagurile natale ale Covasnei şi Harghitei.
După evenimentele din decembrie 1989, şi mai ales după înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei în septembrie 1994, s-au reluat cercetările referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi s-au redactat lucrări şi studii privind personalităţile culturale şi ştiinţifice, elitele sociale, politice, etnice care au contribuit la afirmarea şi înălţarea culturală şi spirituală a zonei şi a întregii naţiuni române.
În acest context, în anul 2006, din îndemnul Î.P.S. Ioan Selejan, Arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei în perioada 1994-2014, în prezent Mitropolit al Banatului, Editura Eurocarpatica şi-a asumat onoranta misiune, dar şi deosebita responsabilitate, de a publica un volum omagial cu ocazia aniversării a 80 de ani de la naşterea academicianului Horia COLAN, personalitate marcantă a vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti, cunoscută şi recunoscută în ţară şi în străinătate pentru contribuţiile sale la propăşirea ştiinţei şi tehnicii româneşti contemporane.
Primul capitol al volumului, intitulat Horia Colan văzut de personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, de colegi şi discipoli, cuprinde mesaje, referinţe, amintiri şi consideraţii semnate de peste 50 de academicieni, cercetători şi cadre didactice universitare, teologi, istorici, medici, ingineri şi alţi oameni de cultură, începând cu articolul semnat de Î.P.S. Ioan Selejan, intitulat Un înalt „vârf” din Curbura Carpaţilor. Capitolul intitulat Horia Colan – o viaţă pusă în slujba învăţământului şi cercetării, a valorificării tradiţiilor româneşti, în ţară şi străinătate, cuprinde biografia şi bibliografia academicianului omagiat, respectiv lista lucrărilor ştiinţifice publicate şi a lucrărilor de cercetare ştiinţifică elaborate prin contracte cu întreprinderi şi institute de cercetări, participările la congrese internaţionale şi în comisii de doctorat. Volumul se încheie cu imagini despre familia profesorului Horia Colan de-a lungul anilor şi cele referitoare la activitatea şi prezenţa sa în viaţa ştiinţifică internă şi internaţională. Prin această apariţie editorială s-a reuşit să se redea circuitului public portretul acestei proeminente personalităţi a ştiinţei şi culturii româneşti contemporane, născută pe frumoasele plaiuri de la curbura interioară a Carpaţilor.
În anul 2012, la aceeaşi editură, cu binecuvântarea Vlădicului Ioan Selejan a apărut lucrarea monografică Genealogia familiei Colan, cinstind astfel pe membrii acestei binecuvântate familii româneşti, originară din localitatea Araci, comuna Vâlcele, jud. Covasna, aşezare de mare rezonanţă pentru românism odinioară, un fel de Răşinari al Sibiului, care a dat neamului şi culturii româneşti oameni de cinste, din rândul cărora amintim pe cei din distinsa familie Colan: academicienii mitropolitul cărturar Nicolae Colan, prof. Univ. Ing. Horia Colan şi, prin alianţă, filologul Dimitrie Macrea – soţul doamnei Stela Colan, sora acad. Horia Colan, pe prof. Dr. Ion Colan, cărturar braşovean, ctitor de instituţii şi publicaţii culturale de importanţă naţională, şi pe prof. Dr. Dan Munteanu-Colan, unul din cei mai mari hispanişti români, traducător, scriitor şi critic literar. Amintim apoi pe cei din familiile Rafiroiu, Cioflec şi Nistor, tot din Araci, înrudite cu familia Colan, şi anume: episcopul Veniamin Nistor, medicul Popiliu Nistor şi protopopul Aurel Nistor, scriitorul Romulus Cioflec, folcloristul Dimitrie Cioflec, publicistul şi colecţionarul de artă Virgil Cioflec, protopopul Ioan Rafiroiu, inginerii Remus şi Iosif Rafiroiu, arhitectul Silvester Rafiroiu şi mulţi alţii.
În prefaţa volumului, intitulată Întru dăinuirea neamului, IPS Ioan Selejan a menţionat „Cu ce s-au îndeletnicit membrii acestei cinstite familii, dintru începuturi şi până azi, corespunde cu evoluţia societăţii româneşti în dinamica ei. Aceştia au acoperit, prin activitatea lor, aproape toate profesiile din cadrul societăţii româneşti: plugari, dascăli de cuget şi simţire românească, medici, ofiţeri, cadre didactice universitare, preoţi, precum şi trei membri ai Academiei Române… Academicianul Horia Colan reprezintă o sinteză a spiritului acestei nobile familii Colan, asumând în sine chipul blând, senin şi înţelept al „Măriei Sale” – românului – iubitor de Dumnezeu, de neam şi de ţară”. La rândul său, în cuvântul de binecuvântare, Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului remarcă:” Dragostea faţă de Biserică şi Neam, faţă de cultură, implicarea în însuşirea, dezvoltarea şi popularizarea valorilor morale şi culturale comune „Colanilor”, i-a aşezat, prin tenacitatea, inteligenţa şi dăruirea lor între cele mai luminoase chipuri de personalităţi ale Bisericii, Culturii şi Ştiinţei… Academicianul Horia Colan, personalitate de prestigiu a Academiei Române şi a învăţământului tehnic superior, potrivit tradiţiei familiei Colan, este prezent la evenimentele ştiinţifice şi culturale la nivel local, naţional şi internaţional, dar şi la lucrările filantropice organizate de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului şi promovate prin Asociaţia Medical Creştină” Cristiana”.
Cetăţean al municipiului Cluj-Napoca de peste 75 de ani şi cetăţean de onoare al municipiului de pe Someş, academicianul Horia Colan nu a uitat niciodată meleagurile natale. În interviuri şi în alte pagini memorialistice, Profesorul Horia Colan evocă cu emoţie şi recunoştinţă oamenii şi locurile Covasnei copilăriei sale. Astfel, în interviul realizat de regretatul publicist Constantin Mustaţă, intitulat Urcuş spre Academia Română, acad. Horia Colan mărturiseşte:
. . „ Raiul copilăriei mele a fost şi la Covasna. Acolo m-am născut în 1926, acolo am copilărit până în anul 1934 şi tot acolo mi-am făcut grădiniţa şi primele două clase primare… Amintirile mele sunt legate şi de bunicii dinspre mamă. Acolo ne întâlneam în vacanţă (la Araci – n.n.). Erau oameni înstăriţi, aveau oi, stână, pământ. Bunicul meu era Gheorghe Rafiroiu. Cât despre bunicii dinspre tată şi alţi români, unchiul meu, mitropolitul Nicolae Colan, spunea că au mai mulţi copii decât pogoane… Și în Araci sunt amintirile copilăriei mele. Era „Secăluţ-ul”, dealul de lângă noi. Oltul nu era departe… Aveam unchi mulţi şi mulţi veri.” Întotdeauna îşi aminteşte cu recunoştinţă de tatăl său, Gheorghe Colan, care atunci când a început luptele din Primul Război Mondial, a trecut în România prin aşa-zisa „Vamă a cucului”, şi s-a înrolat voluntar în Armata Română. A participat la luptele de la Mărăşeşti, fiind decorat de cinci ori, între care şi cu Ordinul „Bărbăţie şi Credinţă cu spade”, cea mai importantă distincţie acordată neofiţerilor.
În decursul anilor, acad. Horia Colan a ţinut legătura cu rudele şi prietenii din Araci şi împrejurimi. După evenimentele din decembrie 1989, s-a interesat îndeaproape de evoluţiile din zonă, manifestându-şi public – cu prestigiul şi autoritatea sa profesională şi morală – sprijinul faţă de strădaniile românilor numeric minoritari din judeţele Covasna şi Harghita de a-şi prezerva şi afirma identitatea culturală şi confesională.
Astfel, în anul 1993, răspunzând invitaţiei Ligii Cultural – Creştine „Andrei Şaguna” de a participa la prima ediţie a Zilelor Nicolae Colan, manifestare prilejuită de marcarea a 100 de ani de la naşterea mitropolitului Nicolae Colan, acad. Horia Colan preciza: „Ca fiu al judeţului Covasna (născut în localitatea Covasna), vă exprim întregul meu ataşament, preţuire şi recunoştinţă pentru tot ceea ce întreprindeţi în direcţia afirmării noastre naţionale şi culturale în această parte de ţară. Mulţumesc pentru invitarea la manifestările din 27 -28 noiembrie 1993, având nu numai bucuria, ci şi datoria de suflet de a fi alături de Dvs. Voi fi prezent şi din partea Academiei Române. Cu stimă şi cele mai din inimă urări pentru deplina reuşită a strădaniilor Dvs”.
După participarea la manifestările din cadrul Zilelor Nicolae Colan, ediţia 1994, într-o scrisoare trimisă organizatorilor, acad. Horia Colan menţiona: „Stimaţi şi dragi prieteni, abia ieri, ajuns la Bucureşti, am dat de gândul Dvs. bun, trimis de Sfintele Sărbători şi Anul Nou. Vă mulţumesc din toată inima şi sper că vom avea ocazia şi răgazul să ne reîntâlnim într-un viitor nu prea îndepărtat. Cu cele mai vii amintiri din ultimul sfârşit de noiembrie la Sfântu-Gheorghe şi Târgu-Secuiesc, înălţător şi dătător de speranţe, vă transmit calde urări de sănătate, spor şi reuşită în tot ce întreprindeţi. Horia Colan, 29 ianuarie 1995”.
În prima zi a anului 1996, din îndrăgita Ţară a Moţilor, acad. Horia Colan transmitea prietenilor din Sf. Gheorghe următorul mesaj: „La început de An Nou, vă transmit un colind cu flori dalbe din Ţara Moţilor, cea atât de dragă şi încercată prin vitregia timpurilor, cu cele mai bune urări de sănătate şi spor în tot ce întreprindeţi în slujba culturii şi dreptăţii noastre. La mulţi ani! Mulţumesc şi recunoştinţă pentru evocările din minunatul volum editat din culegerea lui Dimitrie Cioflec. Aş avea nevoie de două exemplare. Sper să ne revedem în curând. Horia Colan. 01 01 1996”
În toamna anului 2001, în mesajul transmis IPS Ioan Selejan, la împlinirea vârstei de 50 de ani, intitulat Constructor de sfinte lăcaşuri, constructor de suflete, acad. Horia Colan afirma:„Ca fiu al Covasnei, atunci când, nu numai cu bucurie, ci şi cu datoria de suflet am izbutit să fiu prezent la Sfântu Gheorghe, Araci, Covasna sau Târgu Secuiesc, am fost adânc impresionat de tot ceea ce vedeam şi auzeam. Am ascultat chemarea şi nu glasul unui om, ci glasul însuşi al neamului întreg. Am păşit cu emoţie într-un aşezământ cultural şi într-o şcoală care prin râvna şi inima sa au fost înfăptuite şi poartă numele unui înaintaş, un cărturar şi slujitor al Bisericii Neamului, mitropolitul Nicolae Colan. Demn urmaş al marilor noştri ierarhi care s-au înscris cu litere de aur în conştiinţa noastră, episcopul Ioan Selejan înfăptuieşte cu cinste vrerea şi credinţa lor. După cum scria Valeriu Branişte a doua zi după Marea Unire:„De felul în care vom ocârmui şi vom decide destinele noastre, de vrednicia noastră va depinde viitorul nostru. În noi înşine va trebui să căutăm în viitor cauzele necazurilor noastre… Trebuie să ne dăm seama de marea răspundere ce o avem faţă de noi înşine, faţă de cei ce vor veni după noi, faţă de neamurile cu care trăim împreună, faţă de popoarele lumii, cu care împreună să construim acea familie a civilizaţiei în care renaştem şi din care facem parte ca factor deplin echivalent prin tradiţia, cultura şi rolul nostru în această parte a Europei.”
În decembrie 2002, după obţinerea titlului de doctor în Sociologie, la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca de către arhivistul Ioan Lăcătuşu, academicianul Horia Colan spunea: „Mărturisesc marea bucurie pe care o împărtăşesc acum, cu prilejul încununării atâtor ani de muncă şi sacrificiu, la exact o jumătate de an de la sărbătoarea din 16 iunie de la Covasna, de la care vă transmit câteva imagini, emoţionante amintiri (sfinţirea noii bisericii ortodoxe cu hramul” Înălţarea Domnului” şi a bustului episcopului Justinian Teculescu – n.n.). Calde urări de Sfintele Sărbători, şi pentru Noul An 2003, sănătate şi tăria de a continua în slujba Culturii şi Neamului. Cluj-Napoca, 16 decembrie 2002”.
La începutul lunii iunie 2005, răspunzând invitaţiei de a participa la adunarea de constituire a Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, acad. Horia Colan menţionează:” Ca fiu al Covasnei de care mă leagă vii şi dragi amintiri, vă încredinţez că sunt prezent cu inima la întrunirea Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna. Sunt convins că e o acţiune a celor care îşi apără identitatea într-o parte a Ţării unde convieţuirea frăţească şi toleranţa trebuie să fie prezente, aşa cum erau în anii copilăriei mele (1926-1934). În acelaşi sens, reamintesc însă cuvintele rostite în Parlament de către marele profesor de drept administrativ şi internaţional care a fost Constantin G. Dissescu (1854-1932), atât de actuale: „Minorităţile nu sunt subiecte de drept. Drepturile pe care le au minoritarii sunt ut singuli, nu colectivitatea lor, căci altminteri ar fi să creăm germeni de Stat în Statul Român”. Cu cele mai bune sentimente, cu recunoştinţă pentru tot ceea ce întreprindeţi spre dăinuirea noastră în acest încercat colţ de Ţară”.
În buna tradiţie a intelectualilor ardeleni, profesorul Horia Colan a participat la activitatea Asociaţiunii ASTRA, încă din 1986, când la Sibiu s-au sărbătorit 125 de ani de la înfiinţarea ei, în prezenţa, pentru prima dată după instalarea comunismului, a mitropolitului Antonie Plămădeală, iar după reactivarea Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita, în vara anului 1996, prin alegerea Domniei Sale ca preşedinte de onoare. În această calitate, acad. Horia Colan a participat la adunările generale ale Asociaţiunii ASTRA, prezentând de fiecare dată conferinţe de mare interes pe teme referitoare la contribuţiile româneşti la dezvoltarea ştiinţei mondiale. Ca membru de onoare al Ligii Cultural-Creştine „Andrei Șaguna” şi sprijinitor al activităţii celorlalte instituţii şi asociaţii culturale româneşti din zonă, împreună cu distinsele sale verişoare, vrednicile de pomenire Ileana Leuca şi Cornelia Costea (născută Leuca), dar şi cu stimata doamnă Monica Colan, acad. Horia Colan a sprijinit constant activitatea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita. A participat la mai multe manifestări cultural-ştiinţifice din zonă – de la Araci, Covasna, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc şi Miercurea-Ciuc, bucurându-se de preţuirea Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan, a Preasfinţinului Andrei, Episcopul actual al Covasnei şi Harghitei, a numeroşilor participanţi care au avut privilegiul de a-l cunoaşte şi a-i audia prelegerile. Credincioşii ortodocşi români din Araci sunt recunoscători familiei acad. Horia Colan pentru sumele donate în scopul construirii noii bisericii ortodoxe din localitate.
Observator avizat al realităţilor din ţinuturile natale, acad. Horia Colan a avut cuvinte de apreciere la apariţia volumului Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, afirmând următoarele:„Consider că această realizare de excepţie este un adevărat eveniment editorial, o oglindă, în imagini, a culturii şi identităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi un nou „act de identitate” a românilor din judeţele Covasna şi Harghita, pe lângă volumul apărut anterior sub patronajul aceluiaşi mare ierarh, volum intitulat Românii din Covasna şi Harghita. Istorie, biserică, şcoală, cultură, unde acelaşi neobosit cercetător dr. Ioan Lăcătuşu şi colaboratorii săi au dat şi atunci dovadă de mare iubire faţă de trecutul neamului nostru din această parte a Transilvaniei, de unde mă trag şi eu, prin părinţi, moşi şi strămoşi. Lucrarea face cunoscute momentele esenţiale despre evoluţia, adesea dramatică, a comunităţilor româneşti din sud-estul Transilvaniei, contribuţia specifică a românilor alături de secui/ maghiari din această parte de ţară la patrimoniul cultural naţional şi universal, cât şi la obolul lor la progresul şi prosperitatea României.
Înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din iniţiativa Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe şi crearea fondului de documentare privind cultura şi civilizaţia românească de-a lungul istoriei până în prezent au permis punerea în valoare a trecutului românesc din Arcul Intracarpatic, mediatizarea prin publicaţii a strălucitelor personalităţi culturale şi ştiinţifice care s-au ridicat de aici, a elitelor sociale, politice şi etnice care au contribuit la înălţarea culturală şi spirituală a zonei. Îi felicit din toată inima pe autori pentru această remarcabilă şi prestigioasă lucrare şi îmi exprim bucuria de a fi fost prezent în Aula Academiei Române în 27 noiembrie 2015, la şedinţa solemnă consacrată Zilei Naţionale a României, în cadrul căreia Dl. dr. Ioan Lăcătuşu a prezentat-o magistral. Cu această ocazie, preşedintele Academiei, dl. Academician Ionel-Valentin Vlad, a anunţat că volumul va fi propus pentru a primi Premiul Academiei Române în anul 2016, propunere la care ader din tot sufletul. Cu aleasă preţuire, Academician HORIA COLAN”
La împlinirea a 20 de ani de la inaugurarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, într-un emoţionat mesaj, acad. Horia Colan afirmă:„Deoarece se apropie luna aprilie, momentul aniversar: 20 de ani de la inaugurarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, îmi face o mare bucurie să-mi exprim câteva gânduri… În toată această perioadă, Centrul şi-a conceput şi înfăptuit manifestările cultural-ştiinţifice şi spirituale cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan şi, în ultimul an, a Preasfinţitului Andrei Moldovan. Dintre acestea menţionez doar câteva: organizarea de sesiuni, simpozioane, dezbateri, expoziţii; realizarea de proiecte culturale precum: constituirea unei fond valoros de documente, a unui fond de carte şi a unei baze de date despre românii din judeţele Covasna şi Harghita; editarea Anuarului Angvstia, ajuns la al 17-lea număr; redactarea unor lucrări şi studii privind personalităţi ale culturii româneşti din Covasna şi Harghita; cercetări privind evoluţia structurii etnice şi confesionale pentru zona sud-estului Transilvaniei. Prin cercetările şi publicaţiile sale, Centrul a pus în valoare trecutul românesc din Arcul intracarpatic, a descoperit, valorificat şi a mediatizat remarcabilele personalităţi culturale şi ştiinţifice, elitele sociale, politice, etnice care au contribuit la afirmarea şi înălţarea culturală şi spirituală a zonei şi a întregului neam românesc, în agitata sa istorie, inclusiv a patronului său spiritual, mitropolitul cărturar Nicolae Colan… Cu consecvenţă şi rigoare, Centrul şi-a desfăşurat activitatea actualizându-şi permanent modalităţile de lucru, în consens cu ritmul dat de schimbările rapide ce au loc în societatea românească. Vivat, crescat, floreat!”
La acest frumos popas aniversar al distinsului academician Horia COLAN, născut pe meleagurile Arcului Intracarpatic, îi aducem omagiul, preţuirea şi respectul nostru savantului patriot, susţinător al cunoaşterii şi promovării valorilor ştiinţifice şi culturale româneşti, intelectualului implicat în viaţa cetăţii, iubitor al istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti, sprijinitor al Bisericii strămoşeşti şi susţinător al proiectelor culturale, sociale şi filantropice iniţiate de Biserica ortodoxă şi de societatea civilă. Acestei personalităţi marcante a ştiinţei româneşti, care nu a uitat niciodată de unde a plecat, preţuind oamenii şi locurile natale, promovând o concepţie modernă referitoare la convieţuirea interetnică din zonă şi sprijinind demersurile instituţiilor şi asociaţilor culturale româneşti pentru prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale, într-un mediu multietnic şi pluriconfesional, i se cuvine toată gratitudinea noastră.
Cu respectul cuvenit pentru întreaga sa activitate ştiinţifică, culturală şi civică pilduitoare, îi adresăm urarea de sănătate deplină, împreună cu cei dragi Domniei Sale, pentru a-şi putea duce la îndeplinire înaltele îndatoriri ştiinţifice ce îi revin în cadrul Academiei Române şi al celorlalte asociaţii profesionale, culturale şi civice. Să nu uităm că până la Centenarul Domniei Sale avem de organizat şi sărbătorit împreună Centenarul României Mari.
La mulţi şi binecuvântaţi ani, Domnule Academician Horia Colan!
Dr. Ioan Lăcătuşu, pr. dr. Sebastian Pârvu
