În aprilie 2016 se împlinesc 20 de ani de la înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, instituţie de cultură aflată în subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi care găzduieşte cu generozitate şi Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Editura Eurocarpatica şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
Pentru a marca acest eveniment, cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, urmează să fie tipărită publicaţia Almanahul „Grai Românesc”/ 2016. Un capitol din viitoarea revistă va cuprinde mărturii, mesaje, cuvinte de salut ale principalilor colaboratori, parteneri, sponsori, beneficiari, reprezentanţi ai instituţiilor de cultură şi de învăţământ, ai administraţiei publice şi ai mass-media.
Până la apariţia Almanahului „Grai Românesc”/ 2016 publicăm în paginile cotidianului „Mesagerul de Covasna”, principalele mesaje purtând semnătura unor distinşi reprezentanţi ai mediului academic şi ai vieţii publice româneşti, cu toţii colaboratori statornici ai acestei oaze de ortodoxie şi românitate din Arcul Intracarpatic, documente ce constituie mărturii peste timp, a unei rodnice colaborări întru dăinuirea culturii româneşti, în acest binecuvântat spaţiu din inima României.
Pr. dr. Sebastian Pârvu, Dr. Ioan Lăcătuşu
. .
Câteva gânduri, la împlinirea a 20 de ani de la inaugurarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”
Deoarece se apropie luna aprilie, momentul aniversar: 20 de ani de la inaugurarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, îmi face o mare bucurie să-mi exprim câteva gânduri.
Ne este viu în memorie evenimentul memorabil petrecut în 6 februarie 1996, când Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei propunea, în cadrul Adunării Eparhiale a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, înfiinţarea unei instituţii de cercetare şi documentare în probleme de istorie, cultură, civilizaţie şi viaţă spirituală. În urma expunerii de motive de către Înaltpresfinţia Sa, Adunarea a aprobat înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, având ca obiect de activitate formarea unui fond privind cultura şi civilizaţia românească în toate formele sale de manifestare, urmărită de-a lungul istoriei, inclusiv în contemporaneitate. Inaugurarea a avut loc împreună cu secţia Carpaţilor Răsăriteni a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.
În toată această perioadă, Centrul şi-a conceput şi înfăptuit manifestările cultural-ştiinţifice şi spirituale cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan şi, în ultimul an, a Preasfinţitului Andrei Moldovan. Dintre acestea menţionez doar câteva: organizarea de sesiuni, simpozioane, dezbateri, expoziţii; realizarea de proiecte culturale precum: constituirea unei fond valoros de documente, a unui fond de carte şi a unei baze de date despre românii din judeţele Covasna şi Harghita; editarea Anuarului Angvstia, ajuns la al 17-lea număr; redactarea unor lucrări şi studii privind personalităţi ale culturii româneşti din Covasna şi Harghita; cercetări privind evoluţia structurii etnice şi confesionale pentru zona sud-estului Transilvaniei.
Prin cercetările şi publicaţiile sale, Centrul a pus în valoare trecutul românesc din Arcul intracarpatic, a descoperit, valorificat şi a mediatizat remarcabilele personalităţi culturale şi ştiinţifice, elitele sociale, politice, etnice care au contribuit la afirmarea şi înălţarea culturală şi spirituală a zonei şi a întregului neam românesc, în agitata sa istorie, inclusiv a patronului său spiritual, mitropolitul-cărturar Nicolae Colan. Centrul este şi gazdă a majorităţii acţiunilor întreprinse de asociaţiile culturale româneşti din zonă, a unui larg evantai de acţiuni culturale, civice şi umanitare, a lecţiilor deschise, conferinţelor, vizionărilor colective de filme cu temă culturală, de spiritualitate românească, la care participă un numeros public, inclusiv elevi din Sfântu Gheorghe.
Cu consecvenţă şi rigoare, Centrul şi-a desfăşurat activitatea actualizându-şi permanent modalităţile de lucru, în consens cu ritmul dat de schimbările rapide ce au loc în societatea românească.
În încheiere doresc să subliniez contribuţia substanţială, constantă şi plină de dăruire a domnului profesor Ioan Lăcătuşu, atât la naşterea, cât şi la dezvoltarea şi viaţa Centrului Ecleziastic de Documentare „Nicolae Colan” în toţi aceşti 20 de ani.
Vivat, crescat, floreat!
Academician Horia COLAN, Cluj-Napoca
Gânduri de recunoştinţă
Orice moment aniversativ este un prilej de aduceri-aminte, de rememorări, de doriri de înmulţire a Binelui şi a Bucuriei. Voi începe prin a-mi aminti de primul drum la Sfântu Gheorghe, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, drum făcut la câţiva ani după deschiderea acestei instituţii de cultură românească. Răspundeam invitaţiei domnului Ioan Lăcătuşu de a participa la Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, organizată la Covasna-Voineşti, în zilele 22-23 noiembrie 2002. Invitaţia era urmarea apariţiei lucrării pe care o publicasem împreună cu fratele meu Vasile Dobrean, Subcetate – Mureş. File de monografie, în 1999.
M-am hotărât să prezint la sesiunea din 2002 o lucrare cu tema Istorie, cultură, civilizaţie la românii din Subcetate – Harghita, oglindite în graiul din localitate, lucrare publicată în Angvstia, 9, 2005, Etnografie, p. 285-290, sub titlul Elemente specifice ale graiului românesc din Subcetate. „Multă vreme au stătut la cumpănă sufletul meu”, aşa cum afirma cronicarul moldovean Grigore Ureche, fiindcă nu eram convinsă că aveam ceva important de „comunicat” şi nici nu aveam destulă încredere în forţa de a o face convingător la nivelul unei sesiuni naţionale de comunicări ştiinţifice. Nu îndrăzneam să-mi mărturisesc emoţiile nimănui, dar le transmiteam involuntar. Mi-amintesc de susţinerea pe care am simţit-o din partea colegilor mei de călătorie, participanţi şi ei la aceeaşi secţiune: Etnografie, folclor. Profesorii Dorel Marc şi Zorel Suciu, etnografi la muzeele etnografice din Miercurea Ciuc, respectiv Topliţa, reveneau într-un loc deja cunoscut. Flancată de cei doi prieteni, străbăturăm drumul de la gară spre Centrul Ecleziastic pe jos, învioraţi de aerul răcoros al dimineţii de sfârşit de noiembrie, fiecare absorbit de gândurile proprii.
Domnul Lăcătuşu, amfitrionul Centrului şi promotorul acestor întâlniri de anvergură, ne-a întâmpinat cu braţele larg deschise, cu entuziasm şi ospitalitate. Fiind nou-venită, mi s-a acordat o atenţie deosebită. Domnul Lăcătuşu, personal, mi-a prezentat Centrul şi toate realizările, inclusiv biblioteca din care mi-a dăruit câteva cărţi şi m-a prezentat cu bucurie vechilor colaboratori deja sosiţi sau care îşi făceau apariţia. Atmosfera de bucurie, prietenoasă, familială m-a copleşit de la început şi m-a făcut să nu mă simt deloc stingheră.
Ne-am deplasat la Covasna-Voineşti, un loc deja cunoscut mie, prin cura de sănătate urmată acolo şi străbătându-i ani la rând cărările de munte. Spre surpriza mea, am aflat cu această ocazie lucruri noi privind vechimea aşezării. E vorba, în primul rând, de Cetatea Zânelor, unde încă se făceau, în lunile de vară, cercetări arheologice. Ne-au fost prezentate cele mai noi observaţii privind cercetarea şi mărturiile descoperite în această cetate dacică de către doamna Viorica Crişan, autoarea volumului Dacii din Estul Transilvaniei (Editura Carpaţii Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, 2000.
Am admirat de la distanţă înălţimea pe care se aflau vestigiile dacice şi mi-am propus să urc muntele până acolo la proxima ocazie, ceea ce s-a şi întâmplat.
Moderatorul secţiunii de Etnografie şi Folclor, la care participam eu, era domnul profesor universitar doctor Corneliu Bucur, directorul Muzeului Astra din Sibiu, un profesionist cu o personalitate copleşitoare. Aşteptându-mi rândul pentru prezentarea lucrării, mă tot întrebam ce căutam acolo eu, un profesor care făcea cercetare doar din pasiune, în timpul liber, printre specialiştii participanţi la proiecte de cercetare riguroasă, iniţiate de instituţii de stat prestigioase din ţară. Simţeam cum îmi transpirau palmele. Dacă mâinile puteam să le ascund sub masă, obrajii-mi înfocaţi trădau puternice emoţii. Mă gândeam doar la ce va spune exigentul Profesor. Spre surprinderea mea, Domnia Sa a fost impresionat de aplecarea mea spre cercetare şi a lăudat întreprinderea mea de a observa particularităţi ale graiul local în corelaţie cu evoluţia istorică şi cu folclorul. Momentul acesta a fost hotărâtor pentru continuarea colaborării mele cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”. Aşteptam cu nerăbdare şi bucurie înnoirea invitaţiei şi participarea la următoarea sesiune.
De fiecare dată, aveam ocazia să cunosc şi să reîntâlnesc oameni de seamă, între care unii mi-au devenit prieteni şi colaboratori, precum prof. Maria Stoica, prof. Dr. Luminiţa Cornea, cercetător Constantin Hârlav, dr. Nicolae Bucur, dr. Valentin Marica, prof. Valer Vodă, prof. Valeria Pop, preot Emil Pop, prof. Dorina Moraru-Drăghici, prof. Constantin Costea, prof. Nicu Vrabie, prof. Vasile Stancu, dr. Dorel Marc, prof. Zorel Suciu, prof. Ilie Șandru, prof. Doru Dobreanu, prof. Corina Bărăgan, prof. Costel Lazăr, preot Ioan Tămaş… I-am admirat pe toţi, în special pe domnii prof. Univ. Dr. Corneliu Bucur, dr. Constantin Catrina, părintele profesor Ilie Moldovan, dr. Valer Pop, moderatori, pe rând, ai secţiunii de Etnografie la Sesiunile de Comunicări ştiinţifice.
Colaborarea mea cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” a devenit permanentă datorită Domnului Ioan Lăcătuşu, mare om de cultură, istoric, o personalitate atât de complexă, cu preocupări multilaterale, reprezentant de prestigiu al spiritualităţii româneşti contemporane. Încurajările primite din partea Domniei Sale m-au condus spre realizări – comunicări şi cărţi -, care mi-au adus bucuria prieteniei şi sentimentul de împlinire, urmate de aprecieri materializate prin acordarea Diplomei de excelenţă pentru activitatea de cercetare cu privire la istoria şi devenirea românilor din Covasna şi Harghita de către Grupul de cercetare „I.I. Rusu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, la Colocviul Naţional, IV, 2012, ca şi prin dedicarea, în 2015, a volumului 19 al colecţiei Profesioniştii noştri, colecţie iniţiată de Centrul de Studii Covasna-Harghita, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi Editura Eurocarpatica în 2010.
Spiritus rector al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Domnul Ioan Lăcătuşu a fost în cei 20 de ani de fiinţare a acestei instituţii un adevărat liant între elitele culturii române şi intelectualitatea care fundamentează educaţia societăţii noastre, reprezentată de dascăli, profesori, preoţi, de cei care au fost şi ar trebui să rămână adevăraţi apostoli ai neamului. Carismatic, prietenos, răbdător, generos, calm, blând, dar şi exigent, neînduplecat, hotărât şi categoric, cu harul de a electriza în jurul său, cu vorba sa caldă, dar convingătoare, şi de a cuceri pe toţi cei cu care vine în contact, fie oameni de mare calitate şi aleasă cultură, fie oameni obişnuiţi, Domnul Ioan Lăcătuşu este un adevărat Mecena al culturii şi spiritualităţii româneşti din acest spaţiu geografic şi istoric.
La ceas aniversar, adresez urări de sănătate şi spor în toate Domnului Ioan Lăcătuşu şi colaboratorilor săi, La mulţi ani buni, rodnici şi prosperi Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”!
prof. Doina DOBREANU, Subcetate, jud. Harghita
O şcoală dătătoare de speranţe, Centru Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”
Istoricul Nicolae Iorga, definind patria, ne transmite şi sarcinile noastre ca fii ei, Patria suntem noi toţi şi ceva mai mult, acea datorie ce ne vine de la străbuni”. La Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, aflat în subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, mesajul-testament lăsat de marele istoric, a fost bine înţeles, ca o cerinţă pusă în faţă generaţiilor actuale, pentru împlinirea lui.
Spiritul mitropolitului patriot Nicolae Colan, vlăstar al românismului covăsnean, este cinstit de Centrul Ecleziastic de Documentare, prin întreaga activitate organizată şi condusă de un colectiv de vrednici profesionişti, dăruiţi cercetări spiritualităţii şi istoriei din Arcul Intracarpatic, dr. Ioan Lăcătuşu, profesor Vasile Stancu, dr. Sebastian Pârvu, Eric Mihail Broanăr etc. În cei 20 de ani de existenţă ai centrului activând şi alţi multi cercetători remarcabili.
La începutul mileniului trei, tendinţele globalizării lovind în caracteristicele naţionale, marele merit al C.E.D.M.N.C, este că prin toate acţiunile, afirmă reperele identitare româneşti, în ansamblu spiritualităţii, culturii şi civilizaţiei populare, din sud estul Transilvaniei şi dovedesc existenţa neîntreruptă pe aceste meleaguri a populaţiei româneşti, încă de la zămislirea poporului nostru. În acest scop, C.E.D.M.N.C. include o gamă largă de domenii de cercetare: arhivistică bogată cu un fond impresionant de documente şi carte, cercetare pe toate treptele evoluţiei istorice, istorie bisericească, sociologie, studii demografice, etnografie, etc. Varietatea domeniilor cercetate a antrenat şi un mare număr de cercetători: istorici, lingvişti, muzicologi, sociologi, medici, jurişti, arhitecţi, militari etc. Activitatea Centrului este un reper naţional şi chiar internaţional, prin colaborarea şi a unor personalităţi din afară. Prestigiul acestui aşezământ cultural a crescut continuu, datorită prestaţiei în domeniu cercetării, a acumulării unui fond arhivistic deosebit, prin simpozioane de comunicări ştiinţifice pe teme majore ale istoriei şi culturii, prezentate de specialişti în domeniu. Cunoaşterea şi popularizarea acestor teme s-au făcut prin editarea în publicaţia ANGVSTIA şi ACTA CARPATICA.
Activitate susţinută a unor cercetători, la această „Universitate cultural a neamului românesc” este apreciată prin editarea unor volume omagiale, 20 până acum, pentru colaboratori, cu ocazia unor date aniversare.
Centrul cultural C.E.D.M.N.C. prin toată activitatea contribuie la cunoaşterea şi afirmare a valorilor cultural româneşti şi din afara graniţelor, fiind şi un mijloc de păstrarea zestrei culturale, prin materialele editate pe aceste teme precum REPERE IDENTITARE ROMÂNEŞTI DIN JUDEȚELE COVASNA ŞI HARGHITA, o lucrare cu valoare de „tezaur cultural”.
În cei douăzeci de ani, de rodnică activitate, conducerea centrului cu merite deosebite Domnul dr. Ioan Lăcătuşu a reuşit să facă la Sfântu Gheorghe o adevărată tribună a românismului şi o şcoală a afirmării noastre pe scena istoriei, pentru acum şi viitor, pentru generaţiile care vor urma.
Toată activitatea putem spune că se înscrie în mesajul Majestăţii Sale Regele Mihai I în discursul din Parlamentul României la a 90 aniversare: România nu am primit-o de la părinţi ci am luat-o cu împrumut de la copiii noştri”.
Aceste gânduri spuse din inimă şi din preţuirea Despărţământului-ASTRA, Buzăul Ardelean, care a avut cinstea să fie adesea prezent la activităţile organizate C.E.D.M.N.C., ne îndreptăţesc ca la acest moment aniversar să să urăm Centrului şi vrednicilor cârmaci ai lui,
MULTE ÎMPLINIRI ŞI VIAȚĂ LUNGĂ!
Prof. Corina BĂRĂGAN SPOREA,
Despărţământul ASTRA Buzăul Ardelean
