Vizitatorii Arhivelor Naţionale Covasna, instituţie care a organizat vineri Ziua porţilor deschise, au avut posibilitatea de a vedea fişe de recensământ vechi de câteva sute de ani. Printre acestea s-au numărat câteva formulare datând din 1785 şi 1869, care urmăreau în principal să surprindă starea socială şi confesională a populaţiei din zonă.
Arhivistul Nagy Botond a declarat, pentru AGERPRES, că în secolul al XVIII-lea recensământul nu avea un scop statistic, aşa cum se întâmplă în ziua de azi, ci unul practic, pentru că pe baza datelor culese se stabileau impozitele. În aceste documente erau înregistrate numele seniorilor, deci ale moşierilor, parcelele de teren pe care le aveau, iobagii şi îndatoririle în muncă sau în produse ale acestora din urmă.
Potrivit lui Nagy Botond, primul recensământ propriu-zis datează din secolul al XIX-lea. La recensământul din 1869 fişele erau făcute pe gospodării şi conţineau mai multe rubrici, referitoare la materialul din care era construită locuinţa, câte camere avea, numele, locul naşterii, confesiunea, starea civilă, ocupaţia, locul de muncă al fiecărui membru al unei familii.
Cu prilejul Zilei porţilor deschise, vizitatorii au avut acces nu doar în sala de studiu, ci şi în spaţiile de depozitare a documentelor şi în laboratorul de restaurare, unde au asistat şi la o demonstraţie practică. De asemenea, ei au putut vedea expoziţia de sigilii şi semnături autografe de pe documentele din arhivele covăsnene datând din secolele XVI – XIX.
Directorul Arhivelor Naţionale Covasna, Marius Stoica, a declarat că la ora actuală instituţia pe care o conduce are circa 4 kilometri liniari de documente de arhivă şi destul de puţin spaţiu de depozitare excedentar. El spune că cele mai solicitate documente deţinute de instituţie sunt registrele de stare civilă, actele necesare pentru recalcularea pensiei, documente legate de refugiaţi şi chiaburi pentru obţinerea unor drepturi băneşti, precum şi cele de şcolarizare.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
