Din arhive adunate…Viața publică din Sfântu Gheorghe, în anii 1977-1979 LXXX

1977 februarie 1. Se înfiinţează I.P.P.C.- Întreprinderea de Producţie şi Prestări în Construcţie (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977 aprilie 1. Se înfiinţează Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977 mai. Apare Orizontul, Supliment social-politic, de cultură şi artă al ziarului Cuvântul Nou – judeţul Covasna.  (Românii din Covasna şi Harghita)

1977 iulie 1. Se înfiinţează Întreprinderea de Maşini Agregate şi Subansamble Auto (IMASA). (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977 iulie 16. Se înfiinţează I.A.E.A.M.E. – Întreprinderea de Aparataj Electric Auto şi Motoare Electrice, prin unirea Fabricii de Aparataj Auto cu Fabrica de Motoare Electrice. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977 septembrie 1. Se înfiinţează Întreprinderea Comercială de Stat pentru Produse Alimentare şi Alimentaţie Publică, I.C.S.A.A.P. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977 septembrie 1. Se înfiinţează Întreprinderea de Stat pentru Produse Industriale, I.C.S.M.I. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977. Se realizează noua autogară, în zona gării. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977. Ia fiinţă Fabrica de Sucuri şi Gheaţă, din cadrul Întreprinderii APEMIN. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977. Se continuă lucrările de modernizare la I.Textila „Oltul”, introducându-se primele războaie automate de ţesut. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977. Din fondurile sindicale, s-a dat în folosinţă Grădiniţa nr.8 în cartierul Simeria, cu 240 locuri. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977. Se dă în folosinţă Creşa-Grădiniţa săptămânală din cartierul „Uj Városi”, cu 240 locuri. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977. S-a introdus gazul metan în 2400 apartamente. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977. S-a dat în folosinţă un nou Cămin de nefamilişti cu 200 locuri, în str. Pescarilor. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977. S-au continuat lucrările de alimentare cu apă potabilă a oraşului construindu-se rezervorul de 5000 mc. apă. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977. În urma seismului din 4 martie au fost avariate mai multe obiective social-culturale dintre care mai grav: Liceul de matematică-fizică (azi Colegiul Szekely Miko) şi clădirea Tribunalului Judeţean (azi Galeriile de Artă). (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977, decembrie, 30. Se înfiinţează Combinatul de Prelucrarea Lemnului. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977. Câteva adrese de interes public din Sf. Gheorghe: Agenţia de voiaj CFR, Asociaţia judeţeană a vânătorilor şi pescarilor sportivi, Autogara de călători, Automobil Club Român (ACR – filiala judeţeană Covasna), Biroul de Turism pentru Tineret (BTT- filiala judeţeană Covasna), Oficiul judeţean de turism (OJT Covasna), Staţiunea climaterică Şugaş, Casa de cultură a sindicatelor, Cinema „Arta”, Cinema „Lux”, Muzeul judeţen, Teatrul maghiar de stat, Sala sporturilor, Biserica fortificată, Casa memorială „Gyarfas Jeno”, hotel –restaurant „Bodoc”, restaurantele „Şugaş”, „Kolcza” şi „Central”, spitalul judeţean, Policlinica, Policlinica cu plată, farmacii ş.a. (Gheorghe Sârbu, Silviu Pop, Covasna. Ghid turistic, Editura Sport – Turism, Bucureşti, 1977, p. 53 -54)

1977. Caracteristici socio-demografice: Populaţia: 40.718 locuitori, născuţi 899, decedaţi 279, căsătorii 486, divorţuri 41, sosiţi 2473, plecaţi 361. Personal muncitor 22.654, muncitori 17.665, în industrie 9.962. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977. Caracteristici economico-sociale: 1. Industrie: 11 întreprinderi, producţia industrială 2,2 mild. lei, investiţii 633 mil. lei, 334,5 mil. lei C+M, 1555 apartamente, 9 case noi. 2. Agricultură: producţia agricolă: cereale 3354 to., cartofi 11412 to., bovine 6406 cap., porcine 3431 cap., ovine 7620 cap. 3. Existau 1702 gospodării. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977.  A apărut Buletinul de Informare şi Documentare a Cadrelor Didactice editat de Casa Corpului Didactic a judeţului Covasna, ediţie în care este abordată tema: „Orientarea şcolară şi profesională”. (A.N. Covasna, Biblioteca documentară)

1977. La Editura Sport-Turism din Bucureşti apare volumul Ghid turistic al judeţului Covasna, de Sârbu Gheorghe şi Pop Silviu, Cuvânt înainte de Radu Selejan. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1977. În „Orizontul”, supliment social-politic, de cultură şi artă al ziarului „CuvântulNou”, economistul şi publicistul Herman Rosner, împreună cu dr. Benedek Geza jr. publică articolul „De ce… Covasna, „staţiunea celor 1000 de izvoare de sănătate”, apreciere devenită, în anii care au urmat, brandul principal al oraşului Covasna. („Orizontul” ,mai /1977)

1977 -1989.  În  septembrie 1977a  fost numit în funcţia de director al Întreprinderii de Maşini Agregat şi Subansamble Auto Sf. Gheorghe ing. Bularka Adalbert, specialist recunoscut în domeniul construcţiilor de maşini din întreaga ţară. Până în 1989, cea mai mare întreprindere industrială din municipiul Sf. Gheorghe şi din judeţul Covasna, a fost condusă de inginerii Mircea Florescu, Octavian Sorescu şi Pasztor Francisc. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1978 septembrie 29. Se înfiinţează Întreprinderea de Stat „AVICOLA”. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1978 octombrie. Se dau în folosinţă depozitele Bazei Judeţene de Aprovizionare Teohnico-Materialăv (B.J.A.T.M.) (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1978 noiembrie 1. Se înfiinţează Întreprinderea de Prelucrare a Maselor Plastice. (Judeţele patriei. Covasna. Monografie, Editura Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980, p. 108)

1978. Se continuă lucrările de dezvoltare a capacităţilor de producţie la IMASA şi IAEAME. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1978. Se construieşte baza de producţie a Trustului de Construcţii Industriale – Şantierul Covasna. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1978. Se dă în folosinţă Cantina-restaurant de pe platforma industrială (aparţinând de IMASA). (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1978. Se termină lucrările de regularizare a pârâului DEBREN. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1978. Se realizează 4,5 km. canalizare fluvială. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1978. A apărut Buletinul de Informare şi Documentare a Cadrelor Didactice editat de Casa Corpului Didactic a judeţului Covasna, ediţie în care este abordată tema: „Probleme ale predării în ciclul primar”. (A.N. Covasna, Biblioteca documentară)

1978. Apare volumul de povestiri Frumoasa mea Maria, semnat de prof. Sorin Teodorescu. (Românii din Covasna şi Harghita)

1978. La Editura Sport-Turism din Bucureşti apare volumul Covasna. Mic îndreptar turistic, de Herman Rosner şi Benedek Geza jr. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1978. La Editura Academiei RSR, din Bucureşti, a apărut volumul Răscoala secuilor din 1595-1596, de Demeny Lajos (Biblioteca CEDMNC)

1978. La Sf.Gheorghe apare lucrarea Ghidul potecilor turistice marcate din judeţul Covasna. Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1978. Se dau în folosinţă Cantina şi Sala de gimnastică a Liceului nr.2. (azi Colegiul Naţional Mihai Viteazul) (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1978. Se modernizează străzile: Nicolae Bălcescu, Cetăţii, Podului, Ozunului, Constructorilor. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1978. Caracteristici socio-demografice: Populaţia: 43.450 locuitori, născuţi 1031, decedaţi 264, căsătorii 643, divorţuri 75, sosiţi 3865, plecaţi 404. Personal muncitor 25.112, muncitori 19.707, în industrie 10.950. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1978. Caracteristici economico-sociale: 1. Industrie: 11 întreprinderi industriale, producţia industrială 2,5 mild. lei, investiţii 795,2 mil. lei, 362,6 mil. lei C+M, 1645 apartamente, 16 case noi. 2. Agricultură: Producţia agricolă: cereale 3582 to., cartofi 19220 to., bovine 6453 cap., porcine 3976 cap., ovine 9373 cap. 3. Existau 2221 gospodării. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1979 ianuarie 1. Se înfiinţează Cooperativa Lemn-Metal. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1979 iulie 1. Prin decretul Consiliului de Stat nr. 281/27.06.1979, oraşul Sfântu Gheorghe se organizează ca MUNICIPIU cu data de 1 iulie 1979. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1979–1989. În această perioadă au îndeplinit funcţia de primar al municipiului Sf. Gheorghe: Şanta Carol, Orban Arpad şi Molnar Iosif, iar cea de prim-vicepreşedinte al Comitetului Executiv al Consiliului Municipal: Sergiu Manolatos, Ioan Lăcătuşu, Petru Timofte şi Doina Melinte. (Reperte identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita)

1979. Se reorganizează şi se dă în funcţiune Spitalul de boli contagioase. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1979. Se dă în funcţiune Creşa-grădiniţa din Zona Gării, cu 360 locuri. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1979. Se modernizează străzile: B-dul. 16 Februarie (azi Koos Karoly), Pescarilor, Fânului, Kriza János, Dumitru Petrescu (azi Godri Ferencz), Bánki Donáth. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1979. În clădirea Bazar s-au deschis Galeriile de Artă Gyarfas Jeno. (Torok Arpad, Ghid al municipiului Sf. Gheorghe, Sf. Gheorghe, 2009, p.64)

1979. Se dă în folosinţă Staţia de apă industrială a oraşului. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1979. Întreprinderea Textilă „Oltul” a sărbătorit 100 de ani de la înfiinţare. În întreprindere se fabricau: ţesături pentru lenjerie – damascuri, şifon – materiale impermiabile, pânză de legat cărţi, pânză pentru muşamale şi supoturi abrazive. (Judeţele patriei. Covasna. Monografie, Editura Editura Sport – Turism, Bucureşti, 1980, p. 105)

1979. Caracteristici socio-demografice: Populaţia: 47.678 locuitori, născuţi 1248, decedaţi 330, căsătorii 422, divorţuri 105, sosiţi 3777, plecaţi 409. Personal muncitor 26.861, muncitori 20.996, în industrie 12.179. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1979. Caracteristici economico-sociale: 1. Industrie: 13 întreprinderi, producţia industrială 3,3 mild. lei, investiţii 1,4 mld. lei, 411 mil. C+M, s-au construit  1997 apartamente. 2. Agricultură: producţia agricolă: cereale 2440 to., cartofi 13336 to., bovine 6792 cap., porcine 3793 cap., ovine 9631 cap. 3. Existau 2146 gospodării.  (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1979. Cu ocazia sărbătoririi centenarului Muzeului Judeţean Sf. Gheorghe a fost construit -din fondurile centralizate ale statului- un nou corp al clădirii cu respectarea arhitecurii originale. Continuând tradiţia înaintaşilor, valorosul arheolog şi istoric Szekely Zoltan, aflat la conducerea muzeului aproape o jumătate de veac (1945-1990), a întreprins importante cercetări şi a editat numeroase lucrări ştiinţifice. (Românii din Covasna şi Harghita)

1979. În cadrul manifestărilor dedicate „Săptămânii internaţionale a Arhivelor” a fost organizată şi o masă rotundă cu tema „Arhive – Biblioteci – Muzee” – modalităţi de colaborare. În data de 28 noiembrie 1979 a fost deschisă şi expoziţia itinerantă „Din comorile arhivelor”. În data de 16 mai 1981 s-a deschis în ziarul local „Cuvântul nou” o rubrică permanentă, „Memoria arhivei”, în cadrul paginii culturale unde au fost publicate articole: Memoria arhivei – Szasz Vasilica, Documente semnificative, din memoria arhivei – Szasz Vasilica, Acte de breaslă– Csia Ernestin, Din istoria oraşului Sfântu Gheorghe – Szekely Carmen, Maşina cu aburi a lui Barabas Miklos – Szasz Vasilica, Din istoria oraşului Târgu Secuiesc – Szasz Vasilica, Regulamentul breslei vopsitorilor din Hăghig – Szasz Vasilica, Oraşul Sfântu Gheorghe în documente de arhivă – Szekely Carmen. (Arhivele covăsnene: 55 de ani de activitate instituţională, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2008, p.37 – 39)

1979. Constantin Stanca, secretar cu probleme de propagandă şi cultură la Comitetul Judeţean PCR Covasna, susţine teza de doctorat cu tema Opinia publică în societatea contemporană, la Universitatea Bucureşti. (Reperte identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita)

1979. În  volumul „Lucrări de muzicologie,vol.10-11” editat  de Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca a apărut studiul „Balada Mioriţa în secuime”, de Ioan R. Nicola. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1979. Un studiu efectuat în 1979, de Ioan Lăcătuşu şi Ioan Dumitrescu, referitor la populaţia de romi/ţigani din Sfântu Gheorghe, oferă informaţii despre câteva dimensiuni reale ale acestei comunităţi. Aceasta, deoarece, la recensământul din 1977, în localitatea menţionată s-au declarat doar 78 de persoane de naţionalitate „ţigani”. Peste doi ani, prin heteroidentificare, s-a constatat existenţa în Sfântu Gheorghe a 708 locuitori de etnie romă care locuiau în patru zone ale oraşului (cei mai mulţi în cartierele Őrkő şi Puskás).

                    Populaţia de rromi din Sfântu Gheorghe, în 1979 :

Din datele privind mărimea familiilor, rezultă că media de persoane pe familie era de 4,5; 41 % din totalul familiilor aveau 1-2 copii, 31 % din familii 3-4 copii, 15 % din familii aveau peste 5 copii, iar 13 % din familiile de romi din Sf.Gheorghe, în 1979 nu aveau copii.

Copiii de rromi din Sf.Gheorghe, în 1979, pe vârste :

De remarcat faptul că peste 55 % din populaţia fiecărei zone o reprezintă copiii sub vârsta de 18 ani, respectiv din totalul de 708 persoane, 392 erau copii. O caracteristică a vieţii familiale a ţiganilor din Sf. Gheorghe o constituia, şi în 1979, convieţuirea în concubinaj şi căsătoria la o vârstă foarte fragedă, chiar sub limita prevăzută de lege. Condiţiile de creştere şi educare a copiilor erau influenţate negativ de traiul în aceeaşi încăpere al părinţilor şi al copiilor de vârste şi sexe diferite sau chiar a mai multor familii. Şi atunci existau foarte mulţi copii de vârstă şcolară care nu erau şcolarizaţi. Marea majoritate a caselor erau construite din cărămidă arsă sau nearsă, acoperite cu ţigle şi de foarte multe ori cu carton asfaltat sau tablă uzată. Atât sistemul constructiv, cât şi finisajul la majoritatea lor era complet necorespunzător, ridicate prin forţe proprii, din care cauză multe dintre ele erau de fapt cocioabe şi nu locuinţe în accepţiunea generală a termenului. Aceste construcţii nu erau dotate cu utilităţi, cu excepţia instalaţiilor electrice improvizate.

Situaţia fondului locativ al populaţiei de rromi din Sfântu Gheorghe, în 1979 :

Se observă deci că majoritatea caselor de romi din Sf.Gheorghe erau compuse dintr-o încăpere în procent de 60 % , din două încăperi în procent de 35 % şi cu trei încăperi din care una bucătărie, în procent de 5 % (dar în acest din urmă caz, în casele respective locuiau două sau mai multe familii). Marea majoritate a caselor aveau pardoseli de lut bătut şi nu erau izolate termic corespunzător.

Datorită faptului că majoritatea locuinţelor erau improvizaţii, precum şi că străzile şi trotuarele erau practic inexistente, aspectul general al acestor zone era necorespunzător, influenţând în mod negativ şi asupra aspectului urbanistic general al oraşului.

În ceea ce priveşte situaţia juridică a terenurilor şi construcţiilor, s-a constatat că aproape toţi romii din Sfântu Gheorghe nu aveau, în 1979, în proprietate terenurile şi nici construcţiile. Terenurile erau fie proprietate de stat, fie proprietate C.A.P. Doar în câteva cazuri exista autorizaţii de construcţii, restul caselor fiind executate ilegal.

O situaţie relativ mai bună era, în 1979 faţă de anii de după 1990, referitoare la încadrarea în muncă a romilor din Sfântu Gheorghe.

Încadrarea în muncă a populaţiei de rromi din Sfântu Gheorghe, în 1979:

De remarcat că, în marea majoritate a familiilor cel puţin unul din adulţi era încadrat în câmpul muncii, existând 55 familii, în care atât soţul, cât şi soţia erau muncitori (am inclus aici şi femeile care făceau curăţenia în blocurile de locuit primind pentru aceasta o indemnizaţie din partea asociaţiilor de locatari). Din totalul de 159 de familii doar în 12 niciunul din membri nu lucra nicăieri. ( Ioan Lăcătuşu, Structuri etnice şi cofesionale în judeţele Covasna şi Harghita, Editura Universităţii „Petru Maior” Târgu Mureş, 2008) (va urma)

Dr. Ioan Lăcătuşu