Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului „Mesagerul de Covasna”, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, din anii 1956-1989.
Pe baza unei ample documentări, lucrarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1970-1980. Începând din anii 1970-1980, odată cu ameliorarea crizei de personal din sistemul Arhivelor Statului, valorificarea documentelor urmează o linie uşor ascendentă. Arhivistul Arvay Iosif, recunoscut pentru competenţa sa profesională, publică articolul Prima tipografie şi primul ziar din Treiscaune, apărut în „Aluta”/1970. În anul 1972 pe linia folosirii documentelor, filiala judeţeană Covasna întocmeşte împreună cu filialele judeţene Mureş (director, dr. Ioan Ranca) şi Harghita (director, Alexandru Nistor) un volum din Corpusul documentelor de istorie economică a României: Conscripţia urbarială din Trei Scaune din anul 1820. În acest sens, arhiviştii filialei au asigurat transcrierea textului Conscripţiei scris în limba maghiară (răspunsurile la cele 9 întrebări), din cele 97 localităţi ale Scaunului Treiscaune şi a tabelelor nominale ale iobagilor din 47 localităţi ale scaunului, scrise în limba latină, cu suprafeţele folosite. Tot în anul 1972 a fost publicat şi articolul Aplicarea sistemului numerelor de bază în arhiva Comitatului Trei Scaune – Arvay Iosif, în „Revista Arhivelor” nr. 1/1972.(Arhivele covăsnene: 55 de ani de activitate instituţională, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2008, p.37 – 39)
1970. Caracteristici economico-sociale: 1. Industrie: 8 întreprinderi, producţia industrială 560 mil. lei, investiţii 139 mil. lei, 74,2 C+M, s-au construit 580 apartamente, 16 case noi, 2 oficii poştale, o centrală telefonică automată cu 1000 de linii. 2. Agricultură: Producţia agricolă: cereale 1195 to., cartofi 2154 to., sfeclă de zahăr 2966 to., bovine 5032 cap., porcine 1611 cap., ovine 4696 cap. 3.Comerţ: 113 unităţi comerciale din care 41 alimentare, 39 nealimentare, 18 alimentaţie publică, 284,7 mil. lei desfacere de mărfuri. 4. Învăţământ: 18 şcoli, 5990 elevi, 333 cadre didactice, 823 preşcolari. 5. Cultură: o casă de cultură: 11 echipe artistice, 131 spectacole, 35,8 mii spectatori; un teatru: 384 spectacole, 108 mii spectatori; un muzeu: 15 mii vizitatori; 67 biblioteci cu 247 mii volume; 8998 abonaţi la radio şi radioficare, 3715 abonamente TV. 6. Asistenţa sanitară: un spital cu 468 locuri, 2 creşe cu 106 locuri, 81 medici, 13 farmacişti, 304 personal mediu sanitar, 6 dispensare medicale. 7. Amenajări edilitar-gospodăreşti: 48 km. străzi, 15,4 km. reţea apă. 8. Transport: 11 autobuze, 42 km.traseu, 3,5 mil. călători. 9. Existau 1058 gospodării. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1970-1978. Ziaristul şi scriitorul Radu Selejan, redactor la ziarul „Cuvântul Nou” a publicat mai multe volume de proză şi versuri şi un scenariu de film. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1970. Apare lucrarea Mestecănişul de la Reci şi împrejurimi, de Konya Adam şi Kovacs Sandor. Arhiva CDMNC. (Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1971. S-a deschis Casa memorială „Gyarfas Jeno”. (Torok Arapad, Ghid al municipiului Sf. Gheorghe, Sf. Gheorghe, 2009, p.64)
1971 aprilie 1. Se înfiinţează Oficiul Judeţean de Turism. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1971. Se dă în funcţiune noul sediu al Tipografiei. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1971. Se dă în funcţiune Grădiniţa din Aleea Tineretului. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1971. Se înfiinţează Poligonul de prefabricate (Fabrica de case –n.n.), aparţinând I.J.C.M. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1971. Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă potabilă, cu o capacitate de 100 litri /secundă. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1971. Se realizează electrificarea Staţiunii Şugaş Băi, prin racordarea la Sistemul Energetic Naţional. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1971. Se înfiinţează Întreprinderea Viei şi Vinului. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1971. S-a inaugurat Sala sporturilor „Szabo Kati”, cu ocazia Campionatului balcanic de gimnastică. Aici funcţionează astăzi unul din centrele naţionale olimpice de atletism. (Torok Arapad, Ghid al municipiului Sf. Gheorghe, Sf. Gheorghe, 2009, p.92)
1971.A apărut volumul Mineri şi metamorfoze la Baraolt, de Radu Selejan. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1971. A fost modernizat stadionul orăşenesc. (Torok Arapad, Ghid al municipiului Sf. Gheorghe, Sf. Gheorghe, 2009, p.92)
1971. Caracteristici socio-demografice: Populaţia: 25.560 locuitori, născuţi 563, decedaţi 210, căsătorii 241, divorţuri 17, sosiţi 1174, plecaţi 306. Personal muncitor 15.059, din care muncitori 11.151, în industrie 6.214. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1971. Caracteristici economico-sociali: 1. Industrie: Investiţii 176,9 mil. lei, 80,2 C+M, 718 apartamente, 22 case noi. 2. Agricultură: Producţia agricolă: cereale 1594 to., cartofi 5199 to., bovine 5180 cap., porcine 2177 cap., ovine 4833 cap. 3. Existau 817 gospodării. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
După 1971. Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Sf. Gheorghe exporta produse în: U.R.S.S, RS Cehoslovacă, R.F. Germană, Italia, Suedia, S.U.A., Irak ş.a. (Judeţele patriei. Covasna. Monografie, Editura Editura Sport -Turism, Bucureşti, 1980, p. 103)
1971 – 1989. Se dă în folosinţă Şcoala generală nr. 7, din Cartierul Ciucului ( azi, Şcoala Generală Godri Ferencz). Noua şcoală avea 12 săli de clasă, 18 cadre didactice şi 338 de elevi. Începând cu anul şcolar 1974/1975, se înfiinţează secţia română. În toamna anului 1977 a fost dată în folosinţă aripa nouă a şcolii, cu încă 12 săli de clasă. Cu trecerea anilor efectivul de elevi al şcolii a crescut foarte mult, până la 1300, încât a fost necesară introducerea a două schimburi. Coordonarea activităţii cadrelor didactice, a personalului administrativ şi a elevilor a fost îndeplinită în ordine cronologică de directorii: Kutasi Laszlo (1971-1980), Bodola Tunde (1980 -1984), Forro Edit (1984 -1989), Muş Adriana (1989 – trim. I). (Almanahul Şcolii Generale Godri Ferencz cu prilejul a 30 de ani de existenţă, Sf. Gheorghe, 2001, pp 22 -23)
1972 ianuarie 1. Se înfiinţează Trustul judeţean Covasna al Staţiunilor pentru Mecanizarea Agriculturii. (Trustul IAS). (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1972 martie 1. Se înfiinţează I.V.C.P.T. (Întreprinderea pentru Valorificarea şi Colectarea Plantelor Tehnice). (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1972 martie. Un grup de 15-16 tineri profesori de muzică de la Şcoala de Muzică, Şcoala populară de artă, şcolilele generale şi liceele din oraşul Sf. Gheorghe se constituie în nucleul viitorului cor de cameră „VOX HUMANA”. (Vox Humana, Sf. Gheorghe, 1993, p.8)
1972 iulie 3. Încep lucrările de construcţii la I.A.E.A.M.E. (Întreprinderea de Aparataj Electric Auto şi Motoare Electrice) (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1972. S-a eliberat autorizaţia de reluare a lucrărilor de construcţie a clădirii catedralei ortodoxe. Proiectul iniţial elaborat de Ionescu Berechet, arhitectul Patriarhiei, a fost reactualizat de arhitecţii braşoveni Constantin Busnel şi Marian Renel. Clădirea, a cărei construcţie a fost începută în septembrie 1939, a rămas în stare de ruină timp de 33 de ani, adăpostind la subsolul său un depozit de legume şi fructe. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1972. La intrarea în oraş, dinspre Braşov, pe stânga şoselei, a fost inaugurată statuia de aramă „Oameni de stejar” – operă simbolică a artistului Ving Istvan. (Torok Arapad, Ghid al municipiului Sf. Gheorghe, Sf. Gheorghe, 2009, p. 40)
1972. Apare lucrarea Mina Căpeni.1872-1972, de Kisgyorgy Zoltan şi Vajda lajos. (Biblioteaca CEDMNC)
1972. Se înfiinţează unitatea de construcţii a U.J.C.C. cu denumirea de I.J.C.M. al Cooperaţiei de Consum. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1972. Se dezvoltă şi modernizează Întreprinderea de Ţigarete şi Întreprinderea Viei şi Vinului. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1972. Este primul an când se adoptă planul în profil teritorial. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1972. Se realizează sistemul de diguri pe malurile Oltului. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1972. Caracteristici socio-demografice: Populaţia: 26.781 locuitori, născuţi 560, decedaţi 189, căsătorii 281, divorţuri 24, sosiţi 1379, plecaţi 315. Personal muncitor 15.805, din care muncitori 11.556, în industrie 6.528. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1972. Caracteristici economico-sociali: 1. Industrie: Investiţii 182,4 mil. lei, 89,7 C+M, s-au construit 452 apartamente şi 21 case noi. 2. Agricultură: Producţia agricolă: cereale 1714 to., cartofi 4975 to., bovine 5258 cap., porcine 2146 cap., ovine 4719 cap. 3. Existau 838 gospodării. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1973 ianuarie 1. Se înfiinţează Asociaţia Economică Intercooperatistă „Avicola”. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1973 primăvara. Are loc primul concert al corului de cameră „VOX HUMANA”, în sala Teatrului din Sf. Gheorghe. De-a lungul anilor, sub bagheta dirijorului Szilagyi Zsolt, corul a susţinut numeroase concerte în ţară şi străinătate (Italia, Ungaria, Polonia, Slovacia etc.), înregistrări la radio şi televiziune, obţinând importante premii la concursuri naţionale şi internaţionale. (Vox Humana, Sf. Gheorghe, 1993, p.8)
1973 iunie 1. Se înfiinţează B.J.A.T.M. – Baza Judeţeană de Aprovizionare Tehnico- Materială (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1973 septembrie 1. Se racordează circuitului turistic hotelul cu restaurant „Bodoc”, cu o capacitate de cazare de 200 locuri. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1973 decembrie 29. Se înfiinţează Fabrica de Aparataj Electric Auto. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1973. Ia fiinţă întreprinderea „Bazaltul” pentru exploatarea agregatelor de construcţii. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1973. S-au dezvelit busturile: Nicolae Bălcescu, Gabor Aron (aflate azi în parcul din faţa Şcolii generale nr. 7 din cartierul Ciucului, str. Romulus Cioflec) şi Lazar Mihai. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1973. Se înfiinţează Clubul Sportiv „Oltul”, cu patru secţii: fotbal, handbal, lupte şi radioamatorism. (Judeţele patriei. Covasna. Monografie, Editura Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980, p. 100, 213)
1973. S-a realizat teatrul de vară în Cartierul Simeria şi terenul de sport din Cartierul Ciucului. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1973. S-a dezvoltat şi modernizat localul Şcolii Profesionale de Cooperaţie. (azi Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi”) (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1973. S-a înfiinţat turnătoria de fontă din cadrul Întreprinderii de Industrie Locală, cu o capacitate de 3.000 tone pe an. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1973. Se amenajează Lacul de agrement din zona gării. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1973. Muzeul Judeţean Sf. Gheorghe editează volumul bilingv (româno-maghiar) Studii şi comunicări (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1973-1989. S-a înfiinţat Liceul Mecanic. În anul 1974 s-a dat în folosinţă noua clădire a Liceului industrial nr. 1, azi Liceul Puskas Tivadar, directori: Sandor Istvan (1973-1986); Torok Elena (1987-1989); directori adjuncţi: Ştefanache Leontina (1977); Tomescu Ilie (1978-1979); Haiduc Alexandru (1980 -1981); Torok Elena (1982 -1986); Pokhe Melinda (1984 -1988); Katta Laszlo (1987 -1990). (Grupul Şcolar Puskas Tivadar/ 1973-1993, p. 30)
1973. Se înfiinţează Direcţia Sanitară a Judeţului Covasna, cu sediul în Sfântu Gheorghe, pe baza Decretului nr. 296/1973. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1973. Caracteristici socio-demografice: Populaţia: 28.216 locuitori, născuţi 590, decedaţi 272, căsătorii 305, divorţuri 15, sosiţi 1401, plecaţi 400. Personal muncitor 17.077, din care muncitori 12.917, în industrie 6.825. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1973. Caracteristici economico-sociale: 1. Industrie: investiţii 258,5 mii lei, 151,6 C+M, s-au construit 615 apartamente şi 19 case noi. 2. Agricultură: producţia agricolă: cereale 1198 to., cartofi 4413 to., bovine 5429 cap., porcine 2554 cap., ovine 4602 cap. 3. Existau 826 gospodării. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1973-1979. În anul 1973 a fost organizată de către Arhivele Statului Sf. Gheorghe, împreună cu Muzeul Judeţean Covasna, expoziţia documentară cu titlul: „Revoluţia română de la 1848”. Cu această ocazie Arvay Iosif a prezentat comunicarea cu titlul: Mişcările ţărăneşti din primăvara anului 1848 în Treiscaune. În anul 1974 a fost definitivat textul volumelor din Corpusul documentelor de istorie economică a României, Conscripţia urbarială din Trei Scaune şi Scaunul Ciuc din anul 1820. Cu prilejul sărbătoririi „Săptămânii internaţionale a Arhivelor”, în anul 1979, Filiala judeţeană Covasna a organizat: simpozionul cu tema Descoperiri arheologice privind continuitatea poporului român pe aceste meleaguri şi documente de arhivă ce oglindesc viaţa economico-socială din judeţul Covasna. Cu această ocazie arhiviştii filialei au prezentat comunicările: Importanţa Arhivelor Statului în societatea noastră socialistă, Szasz Vasilica; Mărturii despre revoluţia de la 1848 în judeţul Covasna, Szekely Carmen; Istoricul Filialei Arhivelor Statului judeţul Covasna şi însemnătatea fondurilor deţinute, Csia Ernestin. (Arhivele covăsnene: 55 de ani de activitate instituţională, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2008, p.37 – 39)
1974 februarie 28. Trece la cele veşnice, la Araci, protopopul Aurel Nistor (născut în 6 mai 1882), fost protopop al Protopopiatul Ortodox Sf. Gheorghe, în perioada 1926-1940, deputat în Parlamentul României, consilier local şi judeţean, preşedintele Camerei Agricole Treiscaune, preşedintele Despărţământului ASTRA Treiscaune, autor de lucrări referitoare la istoria românilor din Arcul intracarpatic. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1974 septembrie 20. Are loc vizita de lucru a lui Nicolae Ceauşescu. Cu această ocazie s-au vizitat I.T. „Oltul”, Întreprinderea de Industrializare a Laptelui, I.A.M.E.; s-a dezvelit monumentul „Ostaşului Român”, având loc şi o adunare populară. Monumentul este turnat în bronz, având înălţimea de cca. 4 m, reprezentând un ostaş român. Monumentul este amplasat pe o platformă circulară având lateral două arce de zid, prevăzute a fi decorate cu basoreliefuri. Pe soclu se află inscripţia: „Glorie eternă eroilor armatei române”. Autorul statuii este sculptorul Balogh Peter. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18) (va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
