Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului „Mesagerul de Covasna”, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, din anii 1956-1989.
Pe baza unei ample documentări, lucrarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1968. Oraşul Sf.Gheorghe cu satele aparţinătoare, devine reşedinţa judeţului Covasna. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1968 februarie 17. A avut loc şedinţa de constituire a Comitetului judeţean de partid şi a Consiliului popular judeţean provizoriu. Din stenograma întocmită cu această ocazie, rezultă că şedinţa de constituire a fost deschisă de Kiraly Karoly şi condusă de Vasile Pantilineţ. În intervenţia sa, delegatul conducerii centrale din Bucureşti, V. Pantilineţ, si-a exprimat satisfacţia de a „participa la o asemenea zi memorabilă pentru judeţul Covasna”. În legătură „cu elogiile aduse” acestuia şi lui Janos Fazakas, pentru contribuţia lor la înfiinţarea noului judeţ, Vasile Pantilineţ a mulţumit dar, a considerat că meritul aparţine cetăţenilor judeţului şi „frăţiei dintre populaţia română şi maghiară” care trăieşte aici. „Această frăţie -a arătat vorbitorul- a determinat crearea acestui judeţ. Când am văzut că se ridică un român şi cere un judeţ (Covasna-n.n.) şi că se aplaudă îndelung şi unanim, iar când s-a ridicat un maghiar cerând acelaşi lucru şi au fost aceleaşi aplauze, cum să nu răspundem la o asemenea unitate?” Pe acelaşi ton, care exprima satisfacţia înfiinţării noului judeţ, au fost toate intervenţiile din cadrul dezbaterilor, intervenţii susţinute, printre alţii, de cele mai reprezentative personalităţi ale judeţului, din domeniile culturii, învăţământului, sănătăţii, economic ş.a.
Cu această ocazie a fost ales Comitetul judeţean de partid, biroul şi secretariatul acestuia format din: Kiraly Karoly – prim secretar, Stanca Constantin, Santa Carol şi Szasz Domokos -secretari. În partea a doua a şedinţei s-a procedat la constituirea Consiliului popular judeţean provizoriu şi a Comitetului executiv condus de echipa: Kiraly Karoly – preşedinte, Ioan Dragoş – prim vicepreşedinte, Mathe Ştefan, Laszlo Iuliu şi Torok Aron – vicepreşedinţi. De remarcat că în perioada 1968-1989, la conducerea judeţului Covasna, în funcţiile de prim-secretar, respectiv preşedinte s-au aflat doar trei persoane respectiv Kiraly Karoly, Nagy Ferdinad şi Rab Ştefan, iar în cea de prim vicepreşedinte, Ioan Dragoş şi Ioan Inceu.
În anul înfiinţării sale, judeţul Covasna avea o suprafaţă de 3 899 km2, un oraş reşedinţă de judeţ, două oraşe de subordonare judeţeană şi 57 de comune. Populaţia judeţului număra, la acea dată, 177.000 locuitori, dintre care 33.915 români (19,16% din totalul populaţiei judeţului) şi 140.661 maghiari şi de alte naţionalităţi (79,46%). La sfârşitul anului 2007, judeţul Covasna avea o suprafaţă de 3710 km2 (care reprezintă 1,6% din teritoriu ţării), situându-se din acest punct de vedere pe locul 39 între judeţele ţării, două municipii, trei oraşe şi 40 de comune. Populaţia judeţului, la recensământul din 2002, a fost de 222.274 de persoane, (fiind cel mai mic judeţ al ţării, după numărul de locuitori), din care 51.664 erau de naţionalitate română (23,2%) şi 164.055 de etnie maghiară (73,8%).
Despre consecinţele evenimentului din 1968, părerile sunt împărţite. Majoritatea locuitorilor zonei, făcând abstracţie de nedreptăţile create de regimul comunist în planul drepturilor cetăţeneşti şi al libertăţii de conştiinţă, apreciază efectul benefic asupra dezvoltării economice, sociale, culturale, şcolare şi urbanistice a judeţului. Există însă şi voci care susţin că, industrializarea socialistă a contribuit la „schimbarea compoziţiei etnice a zonei” şi la „românizarea ţinutului secuiesc”. Majoritatea dintre acestea au pledat, şi după decembrie 1989, pentru o politică „prudentă” de dezvoltare, care să nu ducă la modificarea structurii etnice actuale a populaţiei judeţului, iar rezultatele se văd, şi mai ales se simt de către cetăţenii judeţului nevoiţi, din nou, să-şi caute locuri de muncă în alte părţi din ţară, sau din străinătate, aşa cum au procedat ani de zile înaintea înfiinţării judeţului Covasna. (ANC, Fond Comitetul Judeţean PCR, Dos. 1/1968).
1968 februarie 17. S-a înfiinţat Direcţia judeţeană Covasna ADAS. O unitate de asigurări funcţiona în Sf. Gheorghe din anul 1952. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968 februarie 24. Apar primele numere ale ziarelor locale „Cuvântul Nou” şi „Megyei Tükör”. Reluând tradiţia presei din perioada interbelică, în noul context socio-politic, cele două publicaţii sunt adevărate cronici de istorie locală. Exceptând „tributul” plătit ideologiei şi practicii politice comuniste, o analiza atentă a materialelor publicate în cele două ziare, pe parcursul a două decenii de apariţie neîntreruptă, va reţine informaţii perene, practic o cronică a localităţilor din arcul intracarpatic. Atât în ziarele la care ne referim, cât şi în suplimentele social-politice şi de cultură editate de aceleași colective redacţionale- au apărut cu regularitate micromonografii folclorice, portrete de creatori populari şi de oameni ce obţinea performanţe profesionale, pagini din istoria învăţământului, culturii şi economiei locale, aspecte ale convieţuirii interetnice ş.a. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1968 februarie 28. Se înfiinţează Procuratura judeţului Covasna. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968 martie 1. Se înfiinţează Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Consum. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1968 martie 1. Se înfiinţează Inspectoratul Silvic al Judeţului Covasna cu sediul în Sfântu Gheorghe; Ocolul Silvic Sf. Gheorghe funcţiona din anul 1885. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968 martie 1. Se înfiinţează Tribunalul judeţean Covasna. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968 aprilie 1. Se înfiinţează Uniunea Judeţeană a Cooperativelor Meşteşugăreşti. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1968 august. Are loc vizita lui Nicolae Ceauşescu, Ioan Gheorghe Maurer -Preşedintele Consiliului de Miniştri, Janos Fazekas şi a vicepreşedintelui Consiliului de Miniştri Vasile Pantilineţ. (Cuvântul Nou nr. 30 din 28 august 1968)
1968 septembrie. Se înfiinţează Şcoala de Muzică şi Şcoala Populară de Artă care atrage în oraşul de reşedinţă a judeţului nou înfiinţat Covasna un număr mare de absolvenţi ai institutelor de învăţământ superior din ţară. (Vox Humana, Sf. Gheorghe, 1993, p.8)
1968. Se dau în funcţiune -prin modernizare- noi capacităţi de producţie la Întreprinderea Textilă „Oltul”. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1968. Se înfiinţează „Unitatea de Construcţii şi Reparaţii Drumuri”, U.C.P.D. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1968. Are loc punerea în funcţiune a sistemului de irigaţie Câmpul Frumos, cu 1850 ha. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1968. Se înfiinţează Consiliul Judeţean pentru Educaţie Fizică şi Sport Covasna, cu sediul în Sfântu Gheorghe. (ANC, Fond B.J.A.N. Covasna, dosarul creatorului de arhivă)
1968. Se înfiinţează Direcţia Judeţeană de Statistică Covasna. Un Birou local de statistică funcţiona din anul 1954. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se reînfiinţează Banca Naţională a României, Sucursala Covasna. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară, Sucursala Covasna. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Banca pentru Investiţii, Sucursala Covasna. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Direcţia Generală pentru Agricultură şi Industrie Alimentară. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Trustul judeţean Covasna al Întreprinderilor Agricole de Stat (Trustul IAS). (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Trustul judeţean Covasna al Staţiunilor pentru Mecanizarea Agriculturii. (Trustul IAS). (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Uniunea Judeţeană Covasna a Cooperativelor Agricole de Producţie (UJCAP). (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Oficiul de Proiectare ptr. Investiţiile din Agricultură (OPIA). (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Oficiul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului (OCOT). (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Direcţia Judeţeană de Poştă şi Telecomunicaţii Covasna. (OCOT). (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Oficiul de Îmbunătăţiri Funciare, de la Câmpul Frumos. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Direcţia Sanitară a judeţului Covasna. Spitalul Unificat Sf. Gheorghe funcţiona sub această denumire din anul 1945. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Inspectoratul Sanitar de Stat al judeţului Covasna. O subunitate locală funcţiona din anul 1951. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Direcţia Judeţeană pentru Probleme de Muncă şi Ocrotiri Sociale. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Protecţia Muncii. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Direcţia Comercială a judeţului Covasna. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Oficiul Cinematografic al Judeţului Covasna. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Direcţia Judeţeană Covasna Loto-Pronosport. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Întreprinderea de Contractare şi Achiziţii (DCA) Sf. Gheorghe. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Întreprinderea de Electricitate Sf. Gheorghe. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Direcţia de Pază Civilă Contractuală, în subordinea Consiliului Popular Judeţean Covasna. În anul 1972, instituţia s-a desfiinţat. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Direcţia Judeţeană de Industrie Locală, în subordinea Consiliului Popular Judeţean Covasna. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Direcţia Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă, în subordinea Consiliului Popular Judeţean Covasna. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Centrul judeţean de Reproducţie şi Selecţie a Animalelor, devenit ulterior Oficiul Judeţean de Reproducţie şi Selecţie a Animalelor (OJRSA). În Sf. Gheorghe funcţiona şi un Spital Veterinar. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1968. Se înfiinţează Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al jud. Covasna. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste).
1968. Apare Rădăcini, revistă şcolară editată de Liceul nr. 1 din localitate (bilingvă, româno-maghiară) (Românii din Covasna şi Harghita)
1968. În cele 60 de săli de clasă ale celor două licee din oraş învăţau 1721 de elevi. (Judeţul Covasna, 1969)
1968.Teatrul Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe a sărbătorit cea de a 20-a aniversare. Iniţial, Teatrul s-a format din colectivul fostului Teatru muncitoresc din Cluj-Napoca. Cu ocazia aniversării au fost menţionate următoarele date statistice referitoare la activitatea teatrului: 235 de premiere, 9531 spectacole (din care cea mai mare parte în deplasare), aproape trei milioane şi jumătate de spectatori. (Judeţul Covasna, 1969)
1968. Apare Buletinul oficial al Consiliului Popular Judeţean Covana, publicaţie periodică cu apariţie neîntreruptă, până în anul 1989. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1968. Aparea lucrarea de referinţă Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, de Coriolan Suciu. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1968-1989. În Sf. Gheorghe funcţionau următoarele şcoli: Liceul de cultură generală nr. 1, devenit Liceul de matematică Fizică, azi Colegiul „Szekely Miko” (înfiinţat în 1859); Liceul de cultură generală nr. 2, devenit Liceul de Filologie-Istorie, azi Colegiul Naţional „Mihai Vitezul” (înfiinţat în 1915); Liceul de Construcţii (înfiinţat în anul 1968, azi Liceul „Mikes Kelemen”), Liceul Industrial nr. 1 (azi Liceul Puskas Tivadar), Grupul Şcolar Cooperatist, azi Liceul Tehnologic Constantin Brâncuşi (înfiinţat în anul 1961); Şcoala Profesională de Ucenici a Uzinelor Textile „Gheorghe Doja” (înfiinţată în 1948), devenită Grup Şcolar Industrial „Oltul” (azi Liceul Tehnologic „Kos Karoly”), Şcoala profesională de mecanici agricoli, Şcoala generală nr. 1, de 8 ani; Şcoala generală nr. 2, din Simeria (între anii 1953-1962 a funcţionat Şc. Generală nr. 7, cu patru clase, pentru copiii cetăţenilor de etnie rromă, din oraş), şcolile generale cu 3, 4, 5, şi 6 Sf. Gheorghe, Şcoala generală cu 8 clase Chilieni (deţine documente din anul 1901) şi Şcoala generală de patru clase, la Coşeni (deţine documente din anul 1881). (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste).
1968. Aproape 75% din insdustria oraşului era formată din întreprinderi din domeniile textil, alimentar şi de fabricare a mobilei, după cum urmează: Fabrica Textilă „Oltul”, Fabrica de Ţigarete, Fabrica de prelucrare a cărnii, Întreprinderea de Industrie Locală „Mobila”, Întreprinderea de Industie Locală „Localprod”, Întreprinderea de Industie Locală „Bazaltul”, Întreprinderea de Industie Locală „Spicul”. (Judeţul Covasna, 1969)
1968. Caracteristici socio-demografice: Populaţia 22.149 locuitori, născuţi 597, decedaţi 182, căsătorii 224, divorţuri 4, sosiţi 541, plecaţi 355; Personal muncitor 11.201 din care muncitori 8.133, în industrie 5.430. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1968. Caracteristici economico-sociali: 1. Industrie: 9 întreprinderi, producţia industrială 460 milioane lei; Investiţii: 92,9 milioane lei din care 35,5 milioane C+M; s-au construit 2 oficii PTTR şi o centrală telefonică cu 750 numere. 2. Agricultură: Producţia agricolă: cereale 914 to.; cartofi 4968 to., sfeclă 4716 to, bovine 3207 cap., porcine 1528 cap., ovine 3462 cap. 3. Comerţ: 99 unităţi comerciale din care 39 magazine alimentare, 39 magazine nealimentare, 14 unităţi alimentaţie publică, 199,5 mil. desfaceri de mărfuri. 4. Învăţământ: 16 şcoli, 5416 elevi, 306 cadre didactice, 772 preşcolari. 5. Cultură: 1 casă de cultură, 9 echipe artistice, 104 spectacole cu 18,5 mii spectatori; 1 teatru, 370 spectacole cu 1362 spectatori; 1 muzeu cu 24 165 vizitatori; 49 biblioteci cu 2070 mii volume; 7510 abonamente la radio şi radioficare, 1759 abonamente la TV. 6. Asistenţasanitară: Un spital cu 429 paturi, 2 creşe cu 81 locuri, 84 medici, 11 farmacişti, 265 personal mediu sanitar, 5 dispensare medicale. 7. Amenajări edilitar-gospodăreşti: 41,5 km. străzi din care 19,1 km. asfaltaţi, 11,1 km. reţea canalizare, 14,7 km. reţea apă, 441 mii mc. apă distribuită; 8 autobuze, 25 km. traseu, 1,6 mil. călători transportaţi, 12 taximetre. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18) (va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
