Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului „Mesagerul de Covasna”, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucrarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1953 februarie – martie. Are loc dizolvarea organizaţiei Frontului Plugarilor Treiscaune; Kurta Istvan a condus organizaţia raională a Frontului Plugarilor, impunându-şi sau mai bine spus impunând hotărârile luate la Târgu-Mureş de U.P.M.-iştii din cadrul comitetului regional Mureş al P.M.R. „pentru că la Regiune a reieşit că Raionul Sf. Gheorghe este codaş în toate muncile”. (Vasile Stancu, Poziţia partidului Frontul Plugarilor din raioanele Sfântu-Gheorghe şi Târgu-Secuiesc privind înfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare, mms…)
1953 iunie 15. Îşi începe activitatea Filiala Arhivelor Statului a raionului Sfântu Gheorghe, aparţinând de Serviciul Regional al Regiunii Mureş Autonome Maghiare. Filiala a fost înfiinţată în baza Deciziei nr. 278 din 5 iulie 1951 a Ministerului Afacerilor Interne, prin care au fost înfiinţate serviciile şi secţiile regionale ale Arhivelor Statului în fiecare regiune, cu sediul în oraşele capitale de regiune, iar prin Decizia nr. 313 din 16 iulie 1951 a aceluiaşi minister s-au înfiinţat depozitele de arhivă, care ulterior au devenit filiale raionale ale Arhivelor Statului. Primul articol din decizia menţionată prevedea înfiinţarea depozitelor de arhivă în mai multe oraşe, iar la poziţia 22 era trecut oraşul Sfântu Gheorghe, având sarcina de a aduna, conserva, prelucra şi a pune la dispoziţia cercetătorilor materialele documentare. În baza prevederilor art. 7 din H.C.M. nr. 472/1951, filiala a aparţinut de Serviciul Regional al Regiunii Mureş Autonome Maghiare până în anul 1961, când a fost transferată la Serviciul Regional Braşov. Această subordonare s-a menţinut până la noua organizare administrativ-teritorială din anul 1968, când instituţia a devenit unitate independentă cu denumirea de Filiala Arhivelor Statului a judeţului Covasna. (Arhivele covăsnene: 55 de ani de activitate instituţională, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2008, p.24)
1953 – 1994. Pagini din istoria Bisericii Ortodoxe din Sf. Gheorghe: Preotului Boeriu i-a urmat părintele Iuliu Cucuiat, parohul bisericii din Sfântu Gheorghe între anii 1953-1958. În continuare a slujit preotul cărturar Nicodim Belea, paroh şi protopop între anii 1958-1968. Din 1968 şi până în 1983, credincioşii români din Sfântu Gheorghe şi din judeţul Covasna vor fi păstoriţi de preotul protopop Pompiliu Dumbravă, al cărui merit deosebit îl reprezintă reînceperea şi finalizarea lucrărilor de construcţie a Catedralei Ortodoxe din oraşul reşedinţă al noului judeţ Covasna. În continuare, la bisericuţa din deal a slujit preotul protopop Aurel Suciu (1984-1990), nevoit să plece din zonă ca urmare a atmosferei de intoleranţă instaurată în oraş după evenimentele din decembrie 1989. Din 1990, altarul bisericii ortodoxe din deal este slujit de pr. Ioan Oliviu Hagiu, care va termina lucrările de reparaţie capitală şi va construi o capelă mortuară.
În anul 1968, la reorganizarea administrativ teritorială, Sfântu Gheorghe a devenit capitala judeţului Covasna. În noile condiţii, cu aprobarea conducerii de la Bucureşti, administraţia judeţului Covasna avizează reluarea lucrărilor de construcţie la clădirea catedralei. Proiectul este reactualizat de arhitecţii Constantin Busnel şi Marian Renel. La stăruinţele credincioşilor din Sfântu Gheorghe şi a vrednicului protopop Pompiliu Dumbravă, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a lansat un apel tuturor enoriaşilor de pe întreg cuprinsul Patriarhiei Române de a veni în ajutorul terminării lucrărilor. În acest sprijin a venit şi Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului care a dispus, ani în şir, colectarea de fonduri de la parohiile aflate în jurisdicţia sa.
În 1983, s-a reuşit finalizarea lucrărilor catedralei. Pictura a fost realizată de pictorul Iosif Vasu (trecut la cele veşnice în timpul lucrărilor) şi continuată de ucenicii săi: Marin George şi Marcel Codrescu. Sfinţirea a avut loc în 15 mai 1983 de către Patriarhul Iustin, I.P.S. Antonie Mitropolitul Ardealului, P.S. vicari Roman Ialomiţeanul şi Lucian Făgărăşanul, înconjuraţi de un mare sobor de preoţi şi diaconi şi o impresionantă mulţime de credincioşi.
În perioada 1983-1994, altarul catedralei a fost slujit de preoţii: Pompiliu Dumbravă, Aurel Suciu (forţat să părăsească oraşul în urma evenimentelor din decembrie 1989, datorită presiunilor şi injuriilor primite pe stradă), Constantin Puia, Ioan Cucu (din 1983 şi Corneliu Bujoreanu. Prin strădaniile celor doi preoţi şi cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a P.S. Ioan Selejan, s-au relizat lucrările de protecţie a intrării în Catedrală, s-a introdus încălzirea centrală şi sonorizarea catedralei. Din păcate, astăzi, acest sfânt lăcaş, un monument de arhitectură şi artă, una dintre cele mai frumoase catedrale din ţară, este supus hărţuielii de către Primărie, ca şi în perioada Dictatului de la Viena, prin solicitarea în justiţie a terenului pe care este amplasat. După aproape doi ani de demersuri s-a obţinut terenul pe care urmează să fie construită o nouă biserică ortodoxă, în cartierul Lunca Oltului. (Românii din Covasna şi Harghita)
1953 – 2008. Biblioteca documentară a Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Covasna are menirea de a completa baza documentară conţinută în fondurile şi colecţiile arhivistice. Biblioteca a fost înfiinţată în anul 1953, prin preluarea cărţilor şi a colecţiei de monitoare oficiale aflate în arhiva fostei Prefecturi a judeţului Treiscaune, dar şi prin donaţiile făcute de Consiliul Popular judeţean Covasna, Consiliile orăşeneşti Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc. Fondul de carte a fost îmbogăţit şi datorită preluării unei părţi din biblioteca lui Barabás Samu, fost arhivist al arhivei din Budapesta, originar din satul Păpăuţi, judeţul Covasna, donată de familia sa. An de an, fondul de carte al bibliotecii a fost îmbogăţit cu cărţile şi periodicele primite de la unităţile Arhivelor Statului Târgu Mureş, Braşov şi Sibiu şi mai puţin prin achiziţionarea cărţilor de specialitate nou apărute. În ultimii ani, pe lângă achiziţionarea unor cărţi şi periodice, instrumente de lucru utile desfăşurarii activităţii Arhivelor Naţionale, un număr important de cărţi şi periodice a fost donat bibliotecii documentare a Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Covasna, de către Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan din Sfântu Gheorghe. La sfârşitul anului 2008, fondul bibliotecii documentare a instituţiei cuprindea peste 9500 volume de cărţi şi periodice. (Arhivele covăsnene: 55 de ani de activitate instituţională, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2008, p.58 -59)
1954 februarie 15. Întreprinderea Autoexpediţie a funcţionat în oraşul Sf. Gheorghe cu începere de la data de 15 februarie 1954, sub denumirea de Compania de Transporturi şi Comerţ, societatea Anonimă Română, cu centrala la Bucureşti, sucursala în oraşul Braşov, agenţia Sf. Gheorghe. A fost înregistrată ca firmă socială având autorizaţia de funcţionare nr.1493 din 15 februarie 1954 eliberată în baza Decretului nr. 179, publicat în Buletinul oficial nr. 59 din 13 iulie 1950. De la data de 1 ianuarie 1955 întreprinderea a funcţionat sub denumirea de Întreprinderea de Expediţii Auto „Autoexpediţia” Agenţia Sf. Gheorghe şi a aparţinut de Sucursala Braşov. De la 1 ianuarie 1955 Agenţia din Sf. Gheorghe a aparţinut de sucursala Autoexpediţie oraşul Braşov, iar începând cu anul 1956 a aparţinut la Sucursala Autoexpediţie Tg. Mureş. Prin procesul verbal încheiat la 28 iulie 1958, agenţia Autoexpediţie Sf. Gheorghe din Regiunea Autonomă Maghiară a coordonat munca punctelor de lucru Autoexpediţii din oraşul Miercurea Ciuc, Tg. Secuiesc şi Sf. Gheorghe. ( Îndrumătorul Arhivistic al jud. Covasna, p. 111- 112 – 113).
1954. Întreprinderea Textilă „Oltul” obţine titlul de Întreprindere Fruntaşă pe Ramură şi „Steagul Roşu”. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1954 – 1974 . Din lucrările editate de Muzeul județean din Sf. Gheorghe (toate biligve, româno – maghiare): Szekely Zoltan, Kovacs D. Contribuții la cultura dacilor în a doua epocă a fierului, 1954, 58 p; Anuarul Muzeului Regional Sf. Gheorghe. Almanah 1879 – 1954, 156 p; Szekely Zoltan Așezări din prima vârstă a fierului în sud-estul Transilvaniei, 1966, 61 p + 9 planșe; Szekely Zoltan, Varga N.L. Monumente arhitectonice ale orașului Sf. Gheorghe, 1969, 55 p; Foriș Pal, Fototeca muzeului din Sf. Gheorghe, 1974, 98 p ș.a. (Lucrări editate de Muzeul județean din Sf. Gheorghe, în Aluta VI/VII, 1974 /1975, p, 501)
1955 aprilie 1. Se înfiinţează Autobaza Sfântu Gheorghe aparţinând I.R.T.S. Târgu Mureş cu un parc de 20 autocamioane şi 4 autobuze. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1955 aprilie 22. A luat fiinţă Întreprinderea pentru Colectarea şi Industrializarea Laptelui (I.C.I.L) Oficiul Raional Sfântu Gheorghe. (ANC, Fond B.J.A.N. Covasna, dosarul creatorului de arhivă)
1955 august 6. Vestea trecerii în veşnicie a mitropolitului Nicolae Bălan care îi păstorise cu atâta vrednicie vreme de 35 de ani, a căzut ca un trăsnet peste credincioşii din Arcul Intracarpatic „Conform celor transmise prin Circulara arhiepiscopiei, Duminică, 14 August 1955, în toate bisericile din zonă a fost săvârşit „parastasul solemn întru amintirea fericitului Arhiepiscop şi Mitropolit Nicolae”, parastas ce se va repeta la 40 de zile, la o jumătate de an şi la un an, „socotite de la data morţii”, 6 August 1955”. (Ioan Lăcătuşu, Preocuparea Mitropolitului Nicolae Bălan privind situaţia românilor ortodocşi din ţinutul Harghitei şi Covasnei, în „Revista Teologică”, Serie Nouă, Anul XV (87), nr. 3, iul – sept 2005, p. 150)
1955. Întreprinderea Textilă „Oltul” obţine titlul de Întreprindere Fruntaşă pe Ramură şi „Steagul Roşu”. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1955. Ansamblu folcloric al Fabricii Textile „Oltul”, format din 120 de persoane, a câştigat locul I pe ţară, la un concurs al formaţiilor folclorice de amatori. (Torok Arapad, Ghid al municipiului Sf. Gheorghe, Sf. Gheorghe, 2009, p.58)
1955. Producţia fizică la principalele produse industriale: 7211 mii mp. ţesături de bumbac; 1505 to. fire bumbac; 19 mii perechi încălţăminte; 669 to. carne; 2266 to. produse tutun. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1955. Câteva date despre asistenţa sanitară din Sf. Gheorghe: 1 spital cu 300 de paturi; 32 de medici; 16 farmacişti şi 135 personal mediu sanitar. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1955. Din amenajările edilitar-gospodăreşti ale orașului Sf. Gheorghe: 40,3 km. străzi, din care 6,4 km. pavaţi cu piatră cubică; 8,5 km. reţea de distribuţie apă, 221 mii mc. apă distribuită; 1 autobuz, 26 km. traseu, 75 mii călători transportaţi. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1955. S-a finalizat construirea stadionului orăşenesc. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 40/1955)
1955. Se înfiinţează AGROSEM Sf. Gheorghe. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
Dr. Ioan Lăcătuşu
