Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş va monitoriza desfăşurarea recensământului populaţiei în cele trei judeţe pentru a vedea dacă se derulează în mod corect.
Consiliul director al Forumului precizează, într-un comunicat transmis joi AGERPRES, că decizia a fost luată în urma campaniilor derulate de o serie de formaţiuni politice şi civice maghiare care au imprimat „un caracter etnic excesiv acestei acţiuni administrative normale”.
Forumul susţine că, prin utilizarea unor mijloace de manipulare diverse, aceste formaţiuni urmăresc creşterea artificială a numărului etnicilor maghiari, ca bază demografică pentru continuarea demersurilor de obţinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, iar în acest scop au adus în dezbatere publică teze cunoscute, precum pericolul deznaţionalizării maghiarilor din România, al pierderii drepturilor identitare câştigate, al discriminării şi intoleranţei practicate faţă de etnicii maghiari de către statul român.
„Metodele folosite amintesc de practicile din timpul Imperiului austro-ungar când etnia era echivalată cu limba vorbită cel mai bine, de perioadele când opinia publică din ţară şi străinătate era dezinformată cu privire la existenţa în România a trei, apoi a două milioane de maghiari. (…) Deplângem ipocrizia celor care, pe de o parte, solicită împlinirea umană şi profesională a tinerilor maghiari pe meleagurile natale, iar pe de altă parte, prin şcolarizarea exclusivă în limba maghiară a acestora, îi pregăteşte pentru emigrarea în Ungaria”, se arată în comunicatul de presă.
În consecinţă, Forumul Civic a decis să monitorizeze recensământul şi cere factorilor responsabili să ia măsuri în acelaşi scop pentru a se evita denaturarea rezultatelor. „Având în vedere consecinţele negative ale unor astfel de demersuri, solicităm instituţiilor abilitate ale statului român, răspunzătoare pentru desfăşurarea în bune condiţiuni a recensământului, să asigure neimplicarea factorilor politici şi etnici în influenţarea rezultatelor, înregistrarea corectă, liber consimţită a apartenenţei etnice, în mod deosebit a persoanelor cu dublă ascendenţă identitară, a membrilor familiilor etnic mixte, a romilor şi a credincioşilor romano-catolici din Moldova şi intensificarea controalelor asupra corectitudinii recenzării populaţiei, în special în localităţile cu populaţie etnic mixtă”, se mai spune în comunicat.
În perioada premergătoare recensământului, partidele politice şi organizaţiile maghiare au derulat campanii de informare a cetăţenilor din zonă cu privire la această acţiune, dar şi referitoare la importanţa de a se declara maghiari.
Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania a avut ca slogan „E bine să fii maghiar” şi a organizat mai multe conferinţe, campanii door-to-door şi acţiuni de difuzare de materiale informative.
Şi Partidul Civic Maghiar a lansat o campanie similară, ce a avut ca scop distribuirea a 250.000 de cărţi poştale în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, prin care le recomanda maghiarilor să îşi declare identitatea naţională, nu pe cea regională.
Sloganul UDMR a fost „Fiecare maghiar contează”. Deputatul UDMR Covasna Marton Arpad a declarat, pentru AGERPRES, că rezultatul recensământului va fi foarte important, deoarece pe baza acestor date se vor elabora politicile publice şi sociale pentru următorii 10 ani. El a mai spus că, dacă maghiarii îşi vor declara o altă etnie, secui sau ceangăi, atunci există pericolul de a-şi pierde anumite drepturi pe care le au prin lege, cum ar fi folosirea limbii materne în localităţile în care ponderea acestora depăşeşte 20% din totalul populaţiei.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
