. . 
La Școala Gimnazială „Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe funcționează, de câțiva ani, clase pentru copiii cu dislexie, disgrafie sau discalculie.
Directorul instituției, prof. Szőcs Emese a declarat că aceste clase se formează la cerere.
„În 2012, una dintre clasele de a V-a, a fost dedicată copiilor cu dislexie, disgrafie și discalculie. Acum, acei elevi sunt în clasa a VIII-a. Totodată, în prezent, avem și o clasă de a VI-a, unde învață copii cu aceste tulburări de învățare. Ambele clase sunt la secția maghiară. Acestea se formează la cerere, deci, în planul de școlarizare sunt cuprinse aceste clase, dar doar în cazul în care sunt solicitări”, a spus directorul Școlii Gimnaziale „Nicolae Colan”.
Unul dintre cadrele didactice care predă la aceste clase – prof. de limba maghiară – Szonda Kinga, a cărei lucrare pentru gradul didactic I a avut ca temă dislexia, a precizat că prima clasă pentru copiii cu dislexie, disgrafie și discalculie – înfiinţată în această școală, a pornit din dorinţa părinţilor şi cu sprijinul Fundaţiei ”FER” și al Fundației „Pro dislex” din Sfântu Gheorghe:
„La începutul anului 2012, ne-au căutat de la Fundația <<FER>>, dar și de la Fundația <<Pro Dislex>> – care se compune din părinți cu copii dislexici – ne-au prezentat ideea realizării acestor clase și ne-au sprijinit în acest sens. Am avut o pregătire cu ei, un curs de formare, ținut la sediul Fundației ”Fer” din Sfântu Gheorghe și au venit formatori din Târgu Mureș care ne-au pregătit teoretic și practic”, a spus prof. Szonda Kinga.
Astfel, în anul 2012, la Școala Gimnazială „Nicolae Colan” a pornit prima clasă pentru copiii cu dislexie, disgrafie și discalculie, o clasă cu mai puțini elevi, dar care învățau aceleași materii, aceleași conținuturi ca și colegii lor din celelalte clase de a V-a, dar după un program special, după alte metode. Nu a fost ușor, însă cadrele didactice au fost deschise, s-au documentat, s-au informat individiual și au participat și la alte cursuri de pregătire:
„Când a început să funcționeze prima clasă, ne-am dat seama că este foarte dificil și că mai avem multe de învățat. Se întâmpla în 2012 – atunci am început cu clasa a V-a, iar elevii aceia sunt acum în clasa a VIII-a. În momentul de față, în această clasă de a VIII-a sunt nouă copii, iar în clasa similară, de a a VI-a, sunt 12 copii. Predăm același conținut ca și la celelalte clase de a V-a sau de a VIII-a, dar prin alte metode, metode pe care le-am învățat la acel curs inițial de formare din 2012 dar și de la un curs de perfecționare din Budapesta, la care am participat în cadrul unui proiect sprijinit de o altă Fundație. Acolo, în Budapesta, am fost într-o școală pentru dislexici și am văzut ce se întâmplă la școlile care lucrează cu aceste metode de ani buni și am învățat de la persoane cu multă experiență”, a spus prof. Szonda Kinga.
„Predăm cu total alte metode la aceste clase și este o muncă enormă a cadrelor didactice. Pregătirea pentru o oră le ia profesorilor mult mai mult (…). Părinții ne-au spus că sunt foarte mulțumiți de rezultate. Acești copii au IQ-ul (n.r. – coeficientul de inteligență) poate chiar mai mare decât alții de aceeași vârstă, deci trebuie să se înțeleagă că nu dilexia, discalculia, disgrafia nu sunt deficiențe mentale. În plus, unii dintre copiii noștri de la aceste clase sunt foarte talentați la muzică, la dans. Corul școlii noastre se compune doar din acești copii și le place foarte mult! Au învățat și să cânte la diferite instrumente, au fost chiar și la diferite concursuri”, a declarat directorul Școlii, prof. Szőcs Emese.
„Metodele de predare trebuie să fie diferite. De exemplu, un copil dislexic, dacă are în față un text, vede doar litere. Nu vede un cuvânt sau nu vede totul ca pe un text, ci vede doar litere. Astfel, ei pot citi…citesc, în ritmul lor, dar nu înțeleg, pentru că se concentrează să citească și nu se concentrează la ceea ce citesc. Un alt exemplu, la copiii cu disgrafie, silabele sunt inversate, iar copiilor cu discalculie le este greu să perceapă numerele. Îmi amintesc că atunci când a pornit clasa a V-a, cât acești elevi erau în clasa a V-a, i-am întrebat când s-au născut și nu au știut să îmi spună. Deci, pentru ei, numerele nu înseamnă aproape nimic. Însă, în timp, cu metodele adecvate, rezultatele se văd! De exemplu, în clasa a V-a am avut un copil care nu știa să citească deloc. Și am început să citim textul silabisit. Acum acel copil citește și înțelege. Cu diferite metode se pot face minuni, cred. ”- a spus prof. Szonda Kinga.
„La aceste clase se predă exact aceeași materie, se cer exact aceleași lucruri, dar cu diferite metode, prin care elevii să acumuleze mult mai mult. Părinților acestor copii le transmitem să aibă încredere în noi (…) Avem și ajutorul Fundației <<Fer>>, lucrăm foarte bine cu cei de la Fundație!”, a încheiat directorul Școlii Gimnaziale „Nicolae Colan”, prof. Szőcs Emese.
***
O propunere legislativă privind completarea Legii nr.1/2011 a Educaţiei Naţionale, propunere ce vizează educația persoanelor cu tulburări de învățare (dilexie, disgrafie, discalculie) a fost adoptată, recent, de Senat și trimisă spre promulgare.
Propunerea legislativă cuprinde prevederi legate de educația persoanelor cu tulburări de învățare (dilexie, disgrafie, discalculie) – a fost adoptată de către Senat cu 102 voturi pentru, 0 – împotrivă și o abținere – și a fost trimisă spre promulgare, în data de 29 decembrie 2015 (conform site-ului Senatului, www.senat.ro).
În expunerea de motive, inițiatorii proiectului arată că doresc reglementarea unui ”cadru educațional pentru un segment de copii ai căror probleme nu sunt de natură medicală, astfel că nu se încadrează în învățământul special” – adică pentru copiii cu tulburări de învățare – precum dislexia (tulburări de citire), disgrafia (tulburări de scriere) sau discalculia (tulburările de calcul).
„Tulburarea de învățare poate apărea la orice nivel de inteligență, chiar și la un nivel de inteligență superioară. Nu se explică prin lipsa exersării, lipsa motivării, factori emoționali sau slaba pregătire a profesorilor. Nu depinde de nivelul socio-cultural al familiilor, având la bază o disfuncție neurologică, disfuncție care poate fi influențată și de factorul ereditar”, se arată în expunerea de motive, în care se precizează și că ”elevii cu tulburări de învățare nu trebuie confundați cu persoanele cu cerințe educaționale speciale sau alte tipuri de cerințe educaționale, pentru care există prevederi speciale în Legea educației naționale”.
În forma trimisă spre promulgare, completările aduse Legii Educației Naționale prevăd, printre altele, că „educația persoanelor cu tulburări de învățare (dislexia, disgrafia, discalculia) este asigurată prin metode pshopedagogice consacrate și prin abordare adecvată, potrivit legii” și că „persoanele cu tulburări de învățare sunt integrate în învățământul de masă”. Același document arată că ”pentru persoanele cu tulburări de învățare se aplică în toate ciclurile de învățământ preuniversitar curriculumul național” și că ”în învățământul primar, cu precădere clasa pregătitoare și pentru clasa I, se vor efectua în mod obligatoriu teste de evaluare a capacității de învățare, stabilirii eventualelor metode specifice de educație și a asigurării terapiilor adecvate. Pe parcursul ciclului de învățământ primar se efectuează evaluări anuale”. Forma trimisă spre promulgare cuprinde și completarea că elevii cu deficiențe de învățare pot folosi materiale sau instrumente compensatorii, inclusiv tehnologie informatică și vor beneficia de evaluare adaptată pe parcursul semestrelor, cu acordul prealabil al consiliului de administrație al unității de învățământ și la recomandarea specialistului pentru fiecare caz în parte. Documentul cuprinde și alte prevederi. Propunerea legislativă – în forma trimisă spre promulgare poate fi consultată accesând http://www.senat.ro/legis/lista.aspx#.
Ana Alina Costache
