Imediat după Revoluţie, când barierele Libertăţii s-au deschis şi pentru români, au început să apară primele contacte fără oprelişti cu străinii. Atât sub raport comercial, investiţional, social–cultural, turistic, dar şi umanitar. Referindu-ne la acest ultim aspect, trebuie spus că am salutat şi susţinut publicistic înfiinţarea Asociaţiei Distroficilor Muscular din România (ADMR) cu sediul central în comuna Vâlcele, care prin preşedintele ei, dl. Stelian Schipor, a stabilit în primii ani contacte de întrajutorare cu fundaţii şi organisme cu profil umanitar din Franţa, Germania, Olanda, Belgia. S-au realizat, totodată, pe parcurs legături afective, s–au legat prietenii, unele dăunuind peste ani, până în prezent.
Copiii de la Ilieni sărbătoresc Naşterea Domnului Iisus Hristos
Acţiuni umanitare venite din străinătate în prag de Sărbători
Un exemplu minunat îl reprezintă ajutorul constant oferit de Asociaţia „Röemie Comité Hardenberg” din Ţara Lalelelor, care a stabilit o legătură durabilă cu România, în general, şi cu judeţul Covasna, în special. Aşa se face că în pragul Sărbătorile – dar şi în alte perioade ale anului – sosesc ajutoare pentru persoane defavorizate (mai ales copii), dar şi maturi cu nevoi aparte.
Am aflat că din Hardenberg, un orăşel situat în provincia Overijssel, în Estul Olandei, cu o populaţie de cca 19. 000 de locuitori, vor veni zilele acestea emisari oficiali ai Asociaţiei umanitare olandeze amintite. Mai precis este vorba de soţii Reinard şi Mieke Haan, care au adus periodic ajutoare în ţara noastră, după cum am relatat nu o dată în fostul cotidian „Cuvântul Nou”.
O colaborare ce durează de peste 15 ani
Iată ce ne-a relatat dl. Stelian Schipor, din Sf. Gheorghe, artizanul legăturilor de întrajutorare cu amintita organizaţie: Ne cunoaştem personal cu fam. Haan de mai bine de 15 ani, încă de pe vremea când eram preşedinte al ADMR. La fiecare vizită a domniilor lor fie la Vâlcele, Sfântu Gheorghe ori Ilieni, nu ratăm ocazia să ne întâlnim la o cafea şi să discutăm noi etape ale colaborării. Acţiunile lor de factură caritabilă s-au concretizat de-a lungul anilor în multe vizite la sediul din Vâlcele, finalizate cu rezultate extrem de benefice pentru o bună parte dintre membrii noştri. Aria de acoperire a nevoilor oamenilor cu probleme, fie de sănătate, fie sociale, a fost la început una destul de vastă, extinzându-se în mai multe judeţe din România. La ora actuală, având în vedere greutăţile prin care trec şi ei în Olanda, o dată cu reducerea numerică a celor implicaţi efectiv în activitatea cotidiană a asociaţiei, şi dinamica acestor activităţi a mai scăzut.
. .
Copiii defavorizaţi – prioritate absolută
Este însă îmbucurător faptul că judeţul Covasna a rămas pe lista lor de priorităţi. Iar localitatea Ilieni, cu grupul de copiii aflaţi în Centrul cu probleme sociale de acolo – o Casă a speranţei şi liniştii, unde tinerele vlăstare se simt ca într-o mare familie – constituie o permanenţă în vizitele periodice ale oaspeţilor darnici de peste hotare. Trebuie spus că fondurile Asociaţiei umanitare olandeze nu provin de la stat, ci din donaţii, dar mai cu seamă de pe urma unor activităţi voluntare: precum organizarea de expoziţii cu vânzare a articolelor de artizanat în Târguri specifice, cum ar fi şi cele de Crăciun sau Paşti.
Mai nou, de când ne-a cunoscut bine zona şi a gustat specialitatea dulce a locului numită „kűrtős kalács”, dl. Reinard a învăţat cum se prepară colacul secuiesc, devenind un fan al lui. Chiar a ajuns să pregătească cu forţe proprii mici şarje de asemenea bunătăţi, spre a le vinde amatorilor de delicatese culinare din zona unde locuieşte. Sumele strânse sunt utilizate apoi în beneficiul minorilor de la Ilieni.
Decembrie, Luna generozităţii şi înfrăţirii
Se ştie că prin tradiţie decembrie este socotită Luna cadourilor. Dar prin extrapolare ar trebui să devină şi o perioadă propice afirmării generozităţii şi înfrăţirii între naţii, atribute tot mai greu de descoperit în lumea de azi, o lume în care mulţi indivizi s-au înstrăinat, au devenit egoişti, trăind doar pentru ei. De aceea asemenea gesturi generoase, total dezinteresate ale unor oameni minunaţi, precum sunt aceşti olandezi, se cer salutate, apreciate, mediatizate.
Ca în fiecare an o delegaţie a Asociaţiei olandeze „Röemie Comité Hardenberg” va fi în curând prezentă la Ilieni, vizitând copiii instituţionalizaţi, îngrijiţi ca într-o mare familie, aducându-le felurite daruri. Impresionaţi de poveştile triste de viaţă ale minorilor de acolo, greu încercaţi de soartă de la vârste fragede, lipsiţi de ocrotirea părintească, părăsiţi, aflaţi în situaţii de risc, ce împiedică dezvoltarea sau intergrarea socială şi familială a acestora, oamenii cu suflet de aur din Olanda se vor transforma din nou într-un sui-generis …Moş Crăciun. Şi ca de fiecare dată în asemenea împrejurări, aşteptarea celor mici va fi răsplătită pe măsură.
Daruri de la…Moş Crăciun
Un vis…
Programul umanitar din acest an al olandezilor îl va include şi pe „veteranul” legăturilor de prietenie între persoanele cu dizabilităţi din ţara noastră şi asociaţii umanitare din Europa de Vest, dl. Stelian Schipor, din Sfântu Gheorghe, imobilizat de câteva decenii într-un fotoliu cu rotile.
Iată ce ne-a mai declarat: „În timpul discuţiilor purtate în luna septembrie a.c. cu generosul domn Reinard Haan, printre altele m-a întrebat dacă n-aş dori să-mi aducă şi mie ceva Moş Crăciun? Şi atunci mi-am adus brusc aminte că scuterul electric pe care-l folosesc de mai mulţi ani ( şi pe care îl alint numindu-l… „Ferrari”) a cam… obosit şi a îmbătrânit (la fel ca mine), putând oricând să mă lase în pană. Şi atunci unde am să-l repar şi cu ce bani ?
Ca atare, am tatonat dacă ar fi cumva posibil să-mi facă rost de un altul mai bun? Mă gândeam, fireşte, la un scuter second-hand, nici vorbă de unul nou. Nici n-am îndrăznit să mă gândesc la aşa ceva, cunoscând cu aproximaţie preţul: un asemenea mijloc de deplasare pentru persoanele cu handicap costă în jur de 3.000 euro, sumă imposibilă pentru o mare parte din cei ce au nevoie de aşa ceva.
… devenit realitate
…Ei bine, zilele trecute am primit minunata veste cum că visul meu s-a împlinit. Scuterul este cumpărat şi va face parte din apropiatul transport umanitar. Noul „Ferrari 2” constituie un dar de nepreţuit pentru cineva care nu se poate deplasa aşa ca mine. Este un cadou ce m-a bucurat enorm. De aceea ţin să le mulţumesc public generoşilor prieteni olandezi prin intermediul cotidianului „Mesagerul de Covasna”, urmând a le oferi un exemplar şi textul articolului tradus. Le voi mulţumi în zilele ce urmează, fireşte, şi în particular, dorindu-le tot binele din lume, întrucât m-au făcut fericit de Sărbători.
… Francezii au o vorbă celebră: „Ne rêve pas la vie entière; le Père Nöel n’existe pas!” (« Nu visa toată viaţa ; Moş Crăciun nu există! ») Este un proverb pe care-l consideram până acum just, dar care, iată, se dovedeşte a fi complet fals ! Din contră, Moş Crăciun există, iar familia Reinard şi Mieke Haan, împreună cu ceilalţi membri ai Asociaţiei umanitare olandeze „Röemie Comité Hardenberg” au făcut ca acest mit vestit să devină o realitate palpabilă şi pentru mine.
Ce poţi să mai spui în asemenea cazuri de solidaritate şi bunătate ? Un « Mulţumesc » ori « Danke Schön », « Thank You », « Merçi de tout cœur», « Grazzie », « Köszönöm szépen » etc…
Mulţumiri redacţiei „Mesagerul de Covasna”
Ţin, de asemenea, să transmit în apropierea Marii Sărbători a Naşterii Domnului mulţumirile mele colectivului redacţiei „Mesagerul de Covasna”, care mereu şi-a arătat deschiderea, permeabilitatea pentru reliefararea problemelor, doleanţelor, reclamaţiilor, într-un cuvânt, necazurile noastre; ale celor aflaţi în suferinţă şi nevoi, aşa cum sunt persoanele cu dizabilităţi. Nişte oameni adesea trişti, dar mereu demni, pe care mulţi indivizi valizi însă ignoranţi din societate îi ignoră, desconsideră şi umilesc.
Măcar spiritul Crăciunului să ne facă mai buni şi mai toleranţi. Vă doresc multă sănătate şi Sărbători Fericite!”
Disponibilitate totală
…Îi întoarcem urările de bine domnului Stelian Schipor, ca şi tuturor persoanelor cu dizabilităţi din judeţul Covasna, din ţară şi de pretutindeni, exprimându-ne şi pe mai departe disponibilitatea de a fi alături de ei.
„La Mulţi Ani!”
Horia C. Deliu
