Despărțământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iași ne-a obișnuit cu extraordinarele sale evenimente astriste tradiționale, pe care le așteptăm cu nerăbdare, cu drag și cu bucurie. Ne-am obișnuit să ne întâlnim, la Iași, cu români aparținând diferitelor despărțăminte ASTRA din țară și cu români trăitori pe meleaguri din afara granițelor țării. Sunt întâlniri care ne îmbogățesc intelectual și sufletesc, în cadrul cărora ne schimbăm impresii și ne cunoaștem mai bine, schimbăm publicații etc.Toți ne simțim bine, oferindu-ne reciproc bucurii spirituale.
În toamna acestui an, am participat la un eveniment astrist de excepție: Simpozionul Internațional „Români – moldoveni – europeni. Dilemele și identități”, organizat de către Despărțământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iași, coordonat de prof. Areta Moșu, președinte al Despărțământului Astra din Iași, dar și vicepreședinte al ASTREI, calitate în care are atribuții privind românii din afara granițelor țării. Sosirea și întâlnirea participanților la Iași a fost în după-amiaza zilei de miercuri 4 noiembrie 2015. Problemele mesei și ale cazării au fost foarte bine puse la punct de către organizatori.
În dimineața zilei de joi, 5 noiembrie 2015, participanții la Simpozion ce au fost cazați la hotelul „Continental” au avut ocazia, ca într-o frumoasă zi de toamnă, să parcurgă centrul Iașului, prin piața Unirii, pe strada Lăpușneanul, pe lângă Biblioteca Centrală Universitară, spre Copou, până la Universitate, unde s-au desfășurat lucrărilor Simpozionului, în Sala „Ferdinand” a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, cea mai veche universitate din România.
Moderatorul primei părți a fost prof. univ. dr. Mihai Toma, secretarul științific al Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iași.
Cuvintele de salut adresate participanţilor au fost de înaltă ținută academică. Prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, prorector al Universității „Alexandru Ioan Cuza”, exprimându-și bucuria de a fi gazdă, a urat bun sosit participanților. Domnia sa a felicitat Astra, referindu-se la actualitatea Astrei, precum că, astăzi, Astra este chiar mai actuală, pentru că „luptă pentru apărarea identității naționale”; își motivează afirmația prin cuvintele lui Ionel Brătianu: „dacă nu se reafirmă niște adevăruri, se uită”. Concluzia domniei sale, „Astra este extrem de actuală”.
Prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” Iași, în cuvântul său, apreciază tema simpozionului ca fiind de actualitate, mai mult, identitatea a devenit o temă dramatică. Domnul viceprimar aduce salutul Primăriei Iașului, urând bun venit la Iași „orașul cel mai frumos din România”, menționând că există bune relații între Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” și Primăria municipiului Iași, accentuând și faptul că problema identității este supusă unor noi încercări prin prezența refugiaților în Europa.
Prof. Areta Moşu,vicepreședinte al Asociațiunii ASTRA, preşedintele Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, „inima și sufletul Asociațiunii Astra” cum o prezintă moderatorul prof. dr. Mihai Toma, se adresează tuturor participanților, celor din Iași, celor sosiți de dincolo de Carpați și celor din afara granițelor, din Basarabia și din regiunea Odesa. Domnia sa afirmă că prin acest program „Astra își reunește marea și frumoasa ei familie, aici, la Iași, pentru o întâlnire de suflet, dar și pentru o serie de dezbateri care, cu siguranță, vor adăuga o motivație în plus la acțiunile și proiectele noastre.” Continuă, mulțumind invitaților: „suntem onorați că atâtea personalități ale vieții noastre culturale și politice au acordat atenția cuvenită acestei invitații, încât aș fi tentată să folosesc termenul „copleșită”, dacă nu aș cunoaște, de-a lungul timpului, atașamentul domniilor voastre față de principiile, idealurile, valorile promovate de Astra”. Vorbind în numele organizatorilor, prof. Areta Moșu arată că toți dovedesc energie, dovezi de ospitalitate, canalizându-și toate forțele pentru a convinge că „Iașul este un oraș în care merită să te întorci iar și iar, pentru că întotdeauna are de oferit ceva nou, iar noi încercăm să punem încă o cărămidă la construcția unui proiect pe care îl merită din plin, acela de capitală europeană a culturii, cu tot respectul pentru contracandidatele noastre.”
Președinta Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu”, doamna prof Areta Moșu afirmă că programul propus „este unul dens, actual, sensibil și modern în același timp. Am propus această temă „Români – moldoveni – europeni. Dilemele și identități”, deoarece confirmă speranțe, mentalitatea unei generații tinzând corect către un ideal în pofida tensiunilor politice și sociale contemporane, dar mai ales dovada unei solidarități identitare pe care Astra a susținut-o constant și o consideră o prioritate.” În ultima parte a intervenției sale, președinta Astrei ieșene nominalizează colaboratorii evenimentelor culturale organizate de astriștii ieșeni și, în mod special, pe cei implicați în organizarea Simpozionului Internațional „Români – moldoveni – europeni. Dilemele și identități”: „Suntem profund recunoscători instituțiilor care ne stau și ne-au stat alături: Universitatea „Al. I Cuza”, Iași, instituțiile academice culturale și diplomatice din Republica Moldova: Universitatea de Stat „B.P.Hasdeu” din Cahul, Universitatea de Stat din Chișinău, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Biblioteca Muncipală „O. Ghibu” din Chișinău, Consulatele Generale de la Cahul, Chișinău și Bălți, Consulatele Generale din Odesa, Cernăuți, chiar din Bulgaria, Serbia și Ungaria, cu care noi colaborăm. Apoi, Institutul de Istorie „A.D.Xenopol” din Iași, Institutul de Filologie Română „Al. Philippide”, Iași, despărțămintele și cercurile Astra din țară și din Republica Moldova, Inspectoratul Școlar Județean Iași, dar și liceele cu deschidere europeană din Moldova de dincoace și de dincolo de Prut, care întotdeauna ne-au trimis la concursurile noastre cei mai valoroși reprezentanți. Un gând cât o inimă pentru cei care au susținut material și logistic Simpozionul „Români – moldoveni – europeni. Dilemele și identități”: Primăria Municipiului Iași, Consiliul Județean Iași, și, în mod special, Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni, dar și mass-media, care ne-a fost tot timpul alături, mediatizând și promovând acțiunile noastre. Nu dintr-un orgoliu facem această mențiune, ci pentru a sublinia că în acest fel ni s-au alăturat personalități și instituții care ne ajută în demersul nostru.”
Doamna profesor Areta Moșu nu și-a propus să treacă în revistă toate acțiunile realizate, în cei douăzeci de ani de existență, cu toți cei care au pus umărul la finalizarea proiectelor despărțământului ieșean, dar este convinsă că aceștia nu așteaptă cuvinte de laudă, „că tot ce am clădit împreună este în domeniul firescului.” Urarea din final și-a meritat aplauzele întregii asistențe: „Fiți bineveniți la dumneavoastră acasă, pentru că Iașiul, de multă vreme, este al nostru al tuturor, de la Cernăuți, Herța, Odesa, Tighina, Uzdin, Zăicear… până la Sibiu ori Bistrița, Năsăud, Sf. Gheorghe, Botoșani, București , Botoșani ori Buzău … Fie ca spiritul Astrei să fie cu noi în aceste zile!”
Urmează cuvinte de salut din partea delegațiilor comunităților românești din Republica Moldova, Ucraina și Serbia, din partea altor instituții și a unor despărțăminte din țară. Astfel pr.prof.univ.dr. Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, transmite un salut creștin din partea Î.P.S. Mitropolit Teofan, menționând că „pe acest pământ suntem călători”.
Domnul Octavian Țîcu de la Academia de Științe Istorice Chișinău, fost student la Facultatea de Istorie din Iași, bursier al statului român (prima promoție), afirmă, printre altele, că „Basarabia rămâne în continuare necunoscută pentru români – este o chestiune pe care o constat chiar dacă au trecut 25 de ani…” Convingerea domniei sale este că „sloganul de unionism este undeva depășit, noi ar trebui să vorbim de reunificare, ca și Germania. Noi am fost odată uniți, în 1918, prin urmare, reunificarea este o chestiune care se poate întâmpla oricând…, dar în ce măsură suntem pregătiți este o altă problemă.” Continuă să-și exprime opiniile în mod metaforic, spunând: „Relația dintre Basarabia și România, de 200 de ani, este o relație a unui copil orfan înstrăinat, readus acasă, după aceea, iarăși pierdut, care, după 1991, și-a făcut un gen de casă, parcă trăiește aparte și, cât i-ar da țara-mamă, tot e nemulțumit; de foarte multe ori spune că e puțin. Prin urmare problema identității în Republica Moldova este una extrem de complexă.” Întrebându-se de ce a susținut și de ce susține Astra, domnul Octavian Țîcu afirmă cu deosebită convingere că „am fost din 2007, cam întotdeauna, la evenimentele Astrei, pentru că ea a creat niște poduri de cunoaștere. Felul cum este realizat acest simpozion, cu această trecere din Iași la Bălți și apoi la Chișinău, demonstrează că este un gen de punți care se realizează între Iași și localități ale Republicii Moldova.”
Doamna Maria Danilov de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, din Chișinău, reprezentantă a Astrei basarabene aduce salutul celor pe care-i reprezintă. În cuvântul său, menționează că „Basarabia mai are nevoie de Astra și este foarte important să conștientizăm faptul că avem nevoie de Astra.” Domnia sa mărturisește că are în memorie o cuvântare rostită de Iorga, în anul 1931, când el spunea că „Basarabia este cu ceasul oprit la anul 1812, deci puține lucruri se schimbase după 1918. Simpozionul acesta al Astrei readuce în discuție problemele cu care s-a confruntat Basarabia în tot secolul 19 și acum. Avem mult de lucrat noi, istoricii, ca Basarabia să fie adusă acasă, să fie cunoscută în țară. Să încapă în istoria țării și personalitățile basarabene.”
Domnul Nicolae Moșu din Tatarbunar, regiunea Odesa, Ucraina, reprezentant al românilor din regiunea Odesa, a menționat colaborările cu Astra ieșeană, personal cu doamna prof. Areta Moșu, după care prezintă concret problemele și durerile românilor din regiunea Odesa, sperând în realizarea unui Centru Cultural al românilor în orașul Ismail. Specifică importanța, pentru ei, a ziarului „Sud-Vest, almanah istorico-cultural în limba română pentru cititorii din sudul Basarabiei”, editat cu ajutorul nemijlocit al Despărțământului Astra „Mihail Kogălniceanu” din Iași, redactor șef fiind Vladimir Bacinschi.
Ultimul cuvânt de salut îl aduce domnul Gheorghe Filip (Despărțământul Astra Covasna-Harghita) care prezintă delegația despărțământului din care face parte (președinte -Luminița Cornea, Maria Graur, Mihaela Aionesei, Ionel Simota, Gheorghe Filip) și vorbește despre situația românilor din județele Covasna și Harghita.
Urmează lansările editoriale, două publicații prezentate de prof. Areta Moșu. „Revista română”, anul XXI, nr. 4 (82), octombrie 2015, cuprinde un bogat conținut în rubrici consacrate, este o revistă care se distribuie gratuit în țară și la românii din afara granițelor. Ziarul „Sud-Vest”, anul IV, nr. 10(39), octombrie 2015, apare lunar ca o publicație foarte importantă care apare cu eforturi financiare mari, se aduc mulțumiri, pentru ajutorul material, președintelui Consilului Județean Alba.
Volumul: Mircea-Cristian Ghenghea, Iulian Pruteanu-Isăcescu (editori), ASTRA şi românii. Memorie istorică şi realităţi contemporane, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2015, 176 p. este prezentat de prof. univ. dr. Ion Toderașcu care afirmă de la început că este bucuros să prezinte un volum de două ori frumos „frumos în conținutul lui, frumos și în aspectul fizic”, astfel și cititorilor le face plăcere să citească o carte frumoasă. Domnia sa așează cronologic acest volum și acest Simpozion Astra în anticamera cronologică a unei mari aniversări ce ne așteaptă, anume Centenarul făptuirii Unirii Mari – 2018. Menționează că volumul își asigură valoarea prin autori consacrați, de la universități, institute academice, din biblioteci și muzee, constituind „un semn de prețuire pentru cei ce lucrează în folosul cauzei românești de pretutindeni și o dovadă că românii care trăiesc în vecinătatea trunchiului românesc comun nu sunt singuri și nu au fost uitați.”
Prelegerea inaugurală a distinsului academician Alexandru Zub are titlul „Basarabia. O problemă deschisă”, problemă ce va fi deschisă chiar și atunci când drumul ei european nu va mai fi o utopie, ci o certitudine.
Comunicările care au loc la Iași, în Sala „Ferdinand” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” îl au ca moderator pe domnul Mircea-Cristian Ghenghea, cercetător în cadrul Departamentului de Cercetare al Facultății de Istorie de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași. Toate comunicările au fost ascultate cu deosebit interes datorită temelor prezentate și a autorilor, reprezentanți ai unor cunoscute instituții academice: Ipostaze lingvistice dacoromânești – Stelian Dumistrăcel (Academia Română, Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” Iași); Imaginarul politic și istoriografia: coordonatele spațiale și temporale ale Noii Rusii (1825-1845) – Dionisie Liboni (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași); Români sau moldoveni? Identitate de generație și dileme identitare în anii luptei pentru Unire: 1856-1859 – Dinu Balan (Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava); Cauza națională românească în preajma și în timpul Primului Război Mondial – Cătălin Turliuc (Academia Română, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași); România și Europa. Certitudini și identități naționale – Ion Agrigoroaiei (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași); Solidaritate, alteritate, identitate în vreme de război – Carmen Cătălina Alexa . . (Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” Vaslui); Pledoarie pentru integrarea literaturii basarabene pentru copii în conținuturile școlii primare românești – Amalia Voicu (Academia Română, Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” Iași); Obiceiuri populare românești și moldovenești – o privire îndepărtată – Ioana Repciuc (Academia Română, Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” Iași ); Repere etno-culturale ale imigranților din România și Republica Moldova – Adina Hulubaș (Academia Română, Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” Iași) și Andrei Prohin (Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău); Ştefan cel Mare – simbol al moldovenismului în presa de factură comunistă din Republica Moldova. Studiu de caz: „Moldova Suverană” (2005-2009) –
Mircea-Cristian Ghenghea (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași).
În prima zi a Simpozionului, după masa de prânz, participanții au vizitat Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, prezentat de conf. univ. dr. Bogdan-Petru Maleon. Exponatele deosebite, cele mai multe unicate, și felul cum sunt evidențiate în muzeu au impresionat pe toți vizitatorii. În continuare, în sala de conferințe de la mansarda muzeului a avut loc masa rotundă „Români – Moldoveni – Vlahi – Europeni. Dileme și identități” la care au participat reprezentanți ai comunităților românești din Republica Moldova (Chișinău), Ucraina (Cernăuți, Odesa, Tatarbunar) și Serbia (Zăicear) și ai asociațiilor culturale din România (Iași, Sibiu, Suceava, Vaslui, Sf. Gheorghe, Năsăud, Pașcani, Beclean). Moderatori au fost Areta Moșu și Mihai Toma. Problemele dezbătute legate de identitatea națională au fost apreciate de toți cei prezenți, fiind consemnate în procesul-verbal al întâlnirii. (continuare în ediția de mâine, 27 nov.)
Luminița Cornea
