Dacă până acum Fiscul accesa mai greu informațiile referitoare la
deținătorii de conturi, pentru că băncile aveau această obligație bilunar,
iar dacă nu le transmiteau amenda era foarte mică, în curând băncile pot
fi amendate zilnic pentru nedepunerea acestor informații, ceea ce nu-și vor
mai putea permite.
Începând cu 1 ianuarie 2016, odată cu schimbarea Codului de procedură
Fiscală, la art 61, în ceea ce privește comunicarea de către banci a
informațiilor referitoare la conturile bancare, există obligația ca
instituțiile de credit să comunice organului fiscal, ZILNIC: lista titularilor persoane fizice, juridice, sau orice entități fără personalitate juridică ce deschid sau închid conturi, dar și datele de identificare a persoanelor ce dețin dreptul de semnătura pe conturile deschise la acestea; lista persoanelor care închiriază casete de valori (nou introdusă).
Și o noutate absolută este obligaţia transmiterii de informaţii și către
ANAF concomitent… şi pe acelaşi format… a informațiilor ce se trimit
către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor,
potrivit Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării
banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi
combatere a finanţării terorismului.
Fiscul nu are, încă, o bază de date funcțională în toată țara prin care să
depisteze câte case, terenuri și mașini deține fiecare român. Din acest
motiv, impozitarea, executarea silită sau urmărirea prejudiciilor sunt
foarte dificile. Deși există un sistem informatic din 2013, primăriile,
care au informațiile, nu vor să coopereze. O explicație ar fi că aplicația
ar pune ordine și în acordarea de ajutoare sociale – pârghia financiară
favorită a primarilor în alegeri.
În acest moment, dacă cineva are case și terenuri în mai multe orașe sau
comune poate evita impozitarea suplimentară, dar și popririle, sechestrele
sau măsurile pentru recuperarea prejudiciilor în dosare penale.
De exemplu, potrivit Codului Fiscal, impozitul pe proprietăți imobiliare
crește cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de
domiciliu, cu 150% pentru a doua și cu 300% pentru a treia și următoarele.
În lipsa unei baze de date funcționale la nivel de țară, care să furnizeze
online informațiile, practic, Fiscul se bazează pe declarația pe propria
răspundere, fără să o poată confrunta cu situația reală. De asemenea,
pentru recuperarea banilor la buget din datorii sau prejudicii, urmărirea
bunurilor poate dura luni de zile, perioadă în care proprietarul le poate
înstrăina sau în care valoarea lor scade.
Datele privind proprietățile se află în scriptele fiecărei primării.
Pentru a afla unde și ce are în patrimoniu o persoană, fiscul trebuie să
trimită cereri celor câteva mii de autorități locale din România.
Înregistrarea proprietăților s-a făcut, istoric, în funcție de localitatea
în care erau construite, fără să existe o situație a patrimoniului
personal care să poată să fi verificată după codul numeric personal, de
exemplu.
Sistemul există, dar nu e folosit
Sistemul informatic privind patrimoniul și veniturile, PatrimVen, a fost
definitivat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în iunie
2013, însă nu este funcțional nici acum, pentru că primăriile nu furnizează
datele. Conform reprezentanților ANAF, accesarea sistemului este foarte
simplă, autoritățile locale neputând să invoce niciun motiv de ordin
tehnic. Modelul-cadru al protocolului de cooperare dintre primării și ANAF
a fost creat în decembrie 2012 prin ordine comune al miniștrilor de
Finanțe și de Interne. Din 3.180 de primării, nici măcar 15 nu trimit date la Fisc.
„Cu toate că, până în prezent, peste 1.690 au semnat protocolul de
cooperare, mai puțin de 15 primării au trimis date despre patrimoniu”,
arată reprezentanții ANAF.
„Trebuie implementată cât mai urgent, așa cum am solicitat în repetate
rănduri Ministerului Dezvoltării, aplicația PatrimVen, o bază națională cu
bunurile imobile și mobile la care fiscul să aibă acces. Am făcut
protocoale cu sute de primării și, când să operaționalizăm, nu s-a mai
putut din diverse motive. Dacă am avea aplicația, s-ar putea vedea toate
bunurile unei persoane. Este nevoie de o modificare legislativă pentru că
solicitarea de informații către primarii este anevoioasă. Ne trebuie temei
legal pentru a obliga primăriile să se conecteze la această bază de date”,
a declarat, recent, într-un interviu pentru Capital, șeful fiscului, Gelu
Ștefan Diaconu.
Se feresc primarii de controlul ajutoarelor sociale?
PatrimVen are două module: administrare fiscală și asistență socială. Prin
urmare, PatrimVen ar trebui să le furnizeze și primăriilor toate
informațiile referitoare la veniturile și patrimoniul unei persoane care
solicită ajutor social. Așa s-ar putea explica lipsa de interes a
primarilor de a coopera cu ANAF, fiind de notorietate că ajutoarele
sociale sunt o pârghie financiară foarte frecvent folosită pentru
motivarea alegătorilor.
Ce informații ar trebuie să schimbe între ele primăriile și ANAF?
Primăriile ar trebui să trimită către ANAF date despre: patrimoniul persoanelor fizice și juridice (bunuri imobile și bunuri mobile) și rolul nominal unic; creanțele datorate de contribuabili (persoane fizice și juridice) bugetului general al unității/subdiviziunii teritorial administrative.
La rândul său, ANAF ar trebui să le trimită primăriilor date despre: deținerea de conturi bancare; obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și
evidența nominală a persoanelor asigurate, care au domiciliul fiscal pe
raza teritorială a unității/subdiviziunii administrativ teritoriale; veniturile din salarii și aferente salariilor, precum și cele din venituri din alte surse obținute de contribuabili persoane fizice care au domiciliul fiscal pe raza teritorială a unității/subdiviziunii administrative; denumirea și codul unic de identificare a angajatorului.
. . www.coltuc.ro
