Împlinirea a 28 de ani de la Revolta anticomunistă a muncitorilor de la uzina de autocamioane „Steagu Roşu” din Braşov a fost marcată duminică printr-un ceremonial militar şi religios la troiţa din faţa Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, locul în care coloana de manifestanţi care se îndrepta spre centrul oraşului, în 15 noiembrie 1987, a îngenunchiat şi a cântat „Deşteaptă-te române”, scandând „Jos Ceauşescu”.
. .
„După 28 de ani ne întâlnim din nou să ne comemorăm morţii. Este un moment trist, dar în fiecare an – o zi foarte importantă pe care nu trebuie să o uităm. Noroc că a venit decembrie 1989. Noi eram deportaţi, iar dacă nu veneau evenimentele din decembrie, regimul comunist încerca să scape de noi. În noiembrie 1987, am început cu revendicări de ordin social, o revoltă socială care a devenit revoltă împotriva regimului comunist. Credem că a fost scânteia care a dus apoi la ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989″, a declarat Marius Boeriu, preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 Braşov, unul dintre participanţii la revolta anticomunistă.
„Eu nu-i consider cu nimic mai prejos decât revoluţionarii din decembrie 1989, decât deţinuţii politici din România. Aşa încât noi le acordăm tot sprijinul şi, mai mult decât atât, le propunem ca, împreună cu Parlamentul, să impunem un act normativ prin care ziua de 15 noiembrie să fie declarată zi naţională”, a precizat Adrian Sanda, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989, prezent duminică la Braşov.
Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Octav Bjoza, a arătat că revolta anticomunistă din 15 noiembrie de la Braşov a însemnat ceva pentru lumea comunistă din estul şi centrul Europei. „A fost semnalul pentru ceea ce avea să vină. Să ne amintim: comunismul încă nu fusese dărâmat niciunde în 15 noiembrie 1987. Mai târziu, când deja la noi a căzut regimul comunist, în jurul nostru comunismul nu mai exista de câteva luni de zile, aşa că şi la noi trebuia să se întâmple. Pentru mine, 15 noiembrie a însemnat un semnal de alarmă că nu se mai poate. A fost un act de mare curaj pentru acele zile având în vedere că în alte oraşe din ţară nu s-a întâmplat aşa ceva decât după doi ani. Tot respectul pentru cei care au avut curajul să înfrunte regimul comunist de atunci. Merită cinstiţi şi comemoraţi în fiecare an”, a spus Octav Bjoza.
La troiţa ridicată în memoria celor care au ieşit în stradă la 15 noiembrie 1987 au fost depuse coroane şi jerbe de flori de către reprezentanţi ai instituţiilor statului, ai partidelor politice, organizaţii neguvernamentale, asociaţii şi rude ale celor dispăruţi.
Tot duminică a fost lansat volumul de poezii „Reţeta fericirii”, al istoricului Marius Oprea, membru de onoare al Asociaţiei „15 Noiembrie 1987 Braşov”.
Revolta anticomunistă s-a declanşat la uzina de autocamioane „Steagu Roşu” printr-o grevă începută în noaptea de 14 noiembrie în secţia 440 Matriţe, continuată a doua zi cu un marş până în centrul oraşului, în faţa Comitetului judeţean al Partidului Comunist Român. Portretul lui Ceauşescu a fost dat jos de pe frontispiciul clădirii şi incendiat. A urmat intervenţia brutală a trupelor de securitate, au fost arestaţi oameni. După ce iniţial se anunţase pedeapsa capitală pentru muncitorii arestaţi, sub presiunea opiniei publice internaţionale comuniştii au revenit asupra hotărârii deportând, în urma unui proces înscenat, un număr de 61 de muncitori şi schimbând locurile de muncă ale altor 27 de persoane dintre cele peste 300 arestate şi anchetate la Braşov şi Bucureşti. AGERPRES
