Filiala Teritorială Braș . . ov, Covasna şi Harghita a Ordinului Arhitecților din România organizează începând din data de 1 octombrie a.c., la Turnul Porții Ecaterina din municipiul de sub Tâmpa, o Expoziție interactivă pentru copii intitulată semnificativ „Dor”, organizată de Asociația Culturală „Museion”.
Timp de două săptămâni, până la jumătatea lunii octombrie 2015, într-un cadru propice asigurat de Turnul Porții Ecaterina (lângă Poarta Schei din Braşov), va fi deschisă o expoziția interactivă pentru copii. Ei vor vedea cum arată în realitate nişte ustensile arhaice, pe care le-au zărit, poate, prin gospodăria bunicilor de la ţară sau le-au văzut prin filme ori desenate prin cărţi. Anume, un război de țesut, o vârtelniță, fuior, gherghef, sucală, răschitor etc., nişte obiecte casnice rurale pe care mai mult ca sigur nici părinţii lor nu prea le cunosc.
Micii vizitatori vor putea accesa liber aceste exponate, observându-le cum funcţionează, primind anumite informaţii despre practicarea unor îndeletniciri tradiționale. Fetiţele au şansa de a învăţa câteva noţiuni despre țesut, tors, cusut și alte practici folositoare odinioară, astăzi uitate. De asemenea, vor cunoaște istoria obiectelor prezentate, aria lor de răspândire pe teritoriul patriei noastre, evoluţia şi modul în care au înlesnit traiul oamenilor de-a lungul timpului.
„Katharinentor”
Pentru cititorii noştri care cunosc mai puţine date despre acest interesant obiectiv turistic din mijlocul Ţării Bârsei, facem o mică incursiune în istoria Porţii Ecaterina (în germană „Katharinentor”) aflată lângă Poarta Schei în Braşov. A fost construită pe locul unei vechi porți din veacul al XIV-lea pentru a facilita accesul locuitorilor șcheieni în oraş. A fost amplasată la mijlocul laturii dintre Bastionul Țesătorilor și cel al Fierarilor, fiind distrusă în urma năvălirilor turcești.
Întrucât construcţia se găsea la capătul străzii Caterinei (care a preluat la rândul ei numele de la Mănăstirea de călugărițe ce fiinţase acolo) a primit denumirea de Ecaterina. În 1559 a fost ridicat și turnul porții, care se vede și astăzi.
„Cei cinci magnifici”
Este încă o iniţiativă lăudabilă a Asociației Culturale „Museion”, care a mai organizat manifestări cu public deosebit de atractive în anii precedenţi. Pentru cei care nu prea ştiu amănunte, să spunem că Asociaţia braşoveană a luat fiinţă în anul 2008 din iniţiativa unui grup restrâns de oameni (cinci la număr – un actor, o pianistă, doi istorici şi o ziaristă) dornici să se implice în fenomenul cultural-artistic din zonă şi din ţară. „Cei cinci magnifici”, cum ne-am gândit să-i numim metaforic, şi-au propus să ofere o alternativă organizaţională la mediul cultural autohton.
Asociatia Culturală „Museion” s-a implicat şi se implică în crearea de evenimente reprezentative pentru comunităţile dispuse să finanţeze acte culturale de nivel înalt, aducatoare de beneficii spirituale şi materiale considerabile pe termen mediu şi lung. Sunt evenimente dintre care unele au şansa de a deveni tradiţionale.
Şi expoziţia de faţă se poate înscrie pe aceste coordonate.
Câteva întrebări retorice
…Oare, pe cine nu interesează în ziua de azi – adult sau tânăr – când tehnologia a ajuns la performanţe nebăbuite, să afle cum trăiau strămoşii noştri, ce scule şi dispozitive foloseau în practicarea ocupațiilor și meșteșugurilor tradiționale? Este vorba de unelte din domeniul agriculturii, al prelucrării produselor animale și vegetale, necesare în munca de zi cu zi din gospodăriile proprii. Instrumentarul tradițional românesc era odinioară destul de complex, fiind utilizate adjuvante potrivite pentru lucrarea pământului, pescuit, apicultură, pomicultură, viticultură, prelucrarea semințelor, morărit, creşterea animalelor, vânătoare şi aşa mai departe.
Au existat şi în această parte de ţară o seamă de meșteșuguri tradiționale pe care cei mai în etate şi le amintesc foarte bine, însă cu timpul şi-au pierdut din importanţă, precum prelucrarea pietrei, stufului, argilei, papurii, paielor. Doar prin unele târguri mai vedem produse confecţionate manual din asemenea materiale, aşa cum arătam de curând într-un reportaj.
Industria casnică românească se mândrea odinioară cu articole minunate de cojocărie, curelărie, dărăcit, tors, urzit, cizmărie, împletit, melițat, ce erau specifice perioadei de preindustrializare.
Copiii, adolescenţii, tânăra generaţie trebuie să cunoască şi asemenea lucruri ce ţin de istoria neamului, să privească şi spre trecut, dacă vor să înţeleagă vitorul!
Pe parcursul desfășurării manifestării expoziţionale amintite, vizitatorii, atât cei mici cât și cei mari, se vor putea delecta cu câteva snoave românești.
Program de vizită
Expoziția va putea fi vizitată toată săptămâna, dar pe module: de luni până vineri prima parte a zilei (9.00 – 11.00) este rezervată grupurilor organizate, pentru ca între orele 17.00 şi 19.30 expoziția să fie deschisă tuturor doritorilor. În weekend programul de vizită este între orele 11.00 – 14.00.
Aşadar, copii luaţi-vă de mână părinţii, bunicii, fraţii mai mari sau veniţi cu educatoarea, învăţătoarea, cu clasa pentru a petrecere momente atractive într-o lume (încă) necunoscută vouă.
Horia C. Deliu
