Proiectul cultural „Saltland. Călătorii virtuale prin peisajele culturale salifere ale Transilvaniei”, este încununarea cercetărilor de peste 10 ani a echipei Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR), şi a demarat în data de 26 septembrie. Acesta va fi finalizat de către MNCR în data de 15 noiembrie, când va fi pus la dispoziţia publicului larg.
Potrivit conducerii Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, proiectul îşi propune să realizeze un tur virtual al zonelor salifere din Transilvania, adresat vizitatorilor, prezentat într-o manieră proaspătă, integrată.
„În limbaj uzual, peisajul înseamnă privelişte, dar, peisajul în sensul antropologic, geografic, etnografic şi în sensul arheologic de fapt înseamnă integrarea omului şi culturii umane în mediul natural. Noi vrem să redăm publicului larg, pe înţelesul lui şi în mod atractiv rezultatele cercetărilor pe care le desfăşurăm de mai bine de 10 ani”, a declarat managerul MNCR, dr. Valerii Kavruk.
Cu alte cuvinte, echipa MNCR va crea pentru vizitatori un mediu care să satisfacă toate simţurile primare, prin realizarea unei prezentări holistice a obiectelor descoperite şi expuse în muzeu. Scopul este de a aşeza artefactul „înapoi în mediul lui” – în cadrul expoziţiei – pentru ca privitorul să îşi facă o imagine clară a mediului şi timpului din care acesta provine, a modului de folosire şi a întrebuinţării date de strămoşi, prin vizualizarea unor imagini proiectate şi printr-un decor cât mai apropiat cu realitatea timpului din care obiectul provine. Scopul este de a introduce privitorul în era respectivă prin mijloace noi, renunţându-se la clasicele explicaţii de pe tăbliţe şi abordând o prezentare integrată realizată cu ajutorul tehnologiei.
Patrimoniul natural vizat de proiect include peisaje naturale bogate în manifestări saline cum ar fi zăcăminte de sare gemă, izvoare, pârâie şi lacuri de apă sărată, soluri sărate bogate în vegetaţie halofilă, iar patrimoniul cultural – format din patrimoniul arheologic şi cel etnografic – cuprinde peisaje, situri, contexte, artefacte şi ecofacte care atestă în mod direct exploatarea sării precum şi activităţi conexe acesteia: schimburi mobilităţi, control şi putere.
Potrivit informaţiilor oferite de către managerul MNCR, turul virtual va fi alcătuit din imagini relevante şi sugestive – fotografii de la diferite altitudini cu galeriile de sare şi peisajele saline, imagini foto şi video realizate cu ajutorul dronelor de la sol şi de la diferite altitudini, în timpul săpăturilor arheologice, experimentelor etnoarheologice şi cercetărilor etnografice – însoţite de scurte comentarii narate. La acestea vor fi adăugate hărţi sugestive care să îi ajute pe spectatori să înţeleagă raporturile spaţiale între diversele tipuri de zăcăminte, căi de comunicare, situri şi alte alte elemente relevante.
Călătoria virtuală din cadrul acestui proiect va fi realizată în două variante, şi anume: varianta scurtă, de 10 minute, care va fi popularizată şi va putea fi accesată pe pagina oficială a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, a muzeelor partenere şi pe reţelele de socializare, şi varianta completă, de aproximativ 40 de minute, care va fi prezentată în cadrul unor instituţii cu audienţă ridicată cum ar fi muzee, cămine culturale, instituţii de încăţământ şi altele.
Turul virtual va cuprinde toate zonele salifere din Transilvania, însă, în acelaşi timp, proiectul a acorda atenţie mai sporită rezultatelor cercetărilor efectuate între anii 2000 şi 2014 pe teritoriul judeţelor Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Bistriţa-Năsăud. Acesta va fi structurt în câteva grupaje tematice succesive, debutând cu două grupaje introductive scurte.
Potrivit documentaţiei de prezentare a proiectului, primul grupaj oferă informaţii de bază asupra naturii şi proprietăţilor fizico-chimice ale sării, asupra efectelor pe care acest mineral le produce asupra organismelor vii şi substanţelor de origine organică şi inorganică, asuăra felului în care scorţa terestră s-au format zăcăminte de sare şi cum sunt acestea distribuite pe Glob, în Europa şi pe teritoriul României.
Cel de-al doilea grupaj va cuprinde temele privind relaţia sării cu omul, pe parcursul preistoriei şi istoriei, după care vor fi prezentate grupajele tematice care se referă în mod direct şi nemijlocit la Transilvania.
Al treilea grupaj va aduce în atenţia privitorilor manifestările saline pe teritoriul Transilvaniei în context european – cum s-au format zăcămintele de sare în Transilvania, cum se poziţionează faţă de alte porvincii salifere, cum infleunţează aceste zăcăminte peisajul natural – după care urmează trei grupaje tematice care se referă la vestigiile arheologice de exploatare a sării pe teritoriul Transilvaniei.
În următoarele grupaje se vor prezenta siturile arheologice din Transilvania cu urme directe de exploatare a sării, în context european, peisaje arheologice dsaline sdin Transilvania, se va face reconstituirea proceselor de exploatare, de comerţ al sării şi control pe teritoriul Transilvaniei, din epoca bronzului până la evul mediu, după care se trece la prezentarea patrimoniului etnografic privind exploatarea non-industrială a sării, utilizarea acesteia şi comerţul în comunităţile rurale.
De asemenea, spectatoriilor li se vor prezenta practicile de management, exploatare şi utilizare a resurselor de sare şi sistemuld e comerţ cu sare în cadrul economiei trdiţionale din Transilvania.
„La nivelul publicului larg şi al autorităţilor – pe plan local şi naţional – patrimoniul din peisajele salifere ale Transilvaniei este prea puţin cunoscut, iar valoarea lui culturală şi ştiinţifică, precum şi potenţialul lor pentru dezvoltarea durabilă, de cele mai multe ori nu sunt conştientizate. De aceea proiectul îşi propune popularizarea acestui patrimoniu. Astfel, proiectul „Saltland. Călătorii virtuale prin peisajele culturale salifere ale Transilvaniei” îşi propune să restituie către societate patromoniul cercetat, într-un format accesibil, însoţit de explicaţii simple în limbaj non-tehnic”, se arată în prezentarea proiectului.
Proiectul va viza şi o expoziţie care să încununeze toată munca echipei, însă din lipsa unui spaţiu, conducerea MNCR nu poate oferi un termen la care aceasta va fi disponibilă.
. .
În cadrul acestui proiect, alături de MNCR s-au alăturat Asociaţia Cultural Ştiinţifică Carpaţii Răsăriteni şi Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud.
Maricela Dan
