Încerc să-mi închipui ce atmosferă era într-o biserică construită sub pământ, în perioada persecutării creștinilor. De ce mă gândesc acum la așa ceva?! După atâtea secole …
Am fost la Vidin, într-o asemenea biserică aflată în pământ. Nu, nu datează din acea epocă mult prea îndepărtată pentru noi, astăzi. Am fost într-o micuță biserică cu zidurile aflate pe jumătate în pământ. Pentru a intra în bisericuță, cobori câteva trepte. Nu le-am numărat. Nu erau multe. Ideea de a coborî trepte pentru a intra într-o biserică mi se pare ceva neobișnuit, deoarece, în vremea de azi, noi urcăm trepte (uneori chiar multe), pentru a intra într-o biserică.
Eram la Vidin, foarte aproape de Dunăre. Făceam parte din delegația Despărțământului ASTRA din Iași (președinte prof. Areta Moșu) care organizase . . Simpozionul Internațional „Românii din afara granițelor țării” (18-21 octombrie 2013). Nu știu cum am ajuns la biserica din pământ, adică aflată în pământ, pentru că nu era trecută în program. Familia Ghorghiev, români din Vidin, ne-a condus, dar acum sunt convinsă că ne-a chemat Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea micuțului lăcaș ortodox. Icoana-i o poți vedea la loc de cinste, spre închinăciune, între pereții cu valoroase picturi vechi aflate în stare avansată de degradare. Ce mândre vor fi fost odată! Câtă lumină și frumusețe vor fi dăruit celor care li s-au închinat cu iubire și credință!
Plini de mucigai, pereții emană un miros greu cu care te obișnuiești dacă stai mai mult în biserică. E clar că se cer urgente lucrări de restaurare. Acestea au început. Acoperișul, aproape plat, fără aparența de a adăposti o biserică, a fost de curând reînnoit. De asemenea pare nou și gardul de fier forjat care protejează lăcașul aflat în vecinătatea unor blocuri construite, desigur, în perioada comunistă. Câte a pătimit sfântul lăcaș! Când a fost ridicat, s-a construit în pământ, fiind în timpul ocupației otomane, care în numele islamului, nu permitea ca bisericile creștinilor să fie mai înalte decât casele șalvaragiilor, apoi, peste secole, a fost ascunsă între blocurile comuniste. E bine (nu-i așa?) că nu a fost dărâmată, ca multe surate din lagărul comunist. Ce soartă! Totuși de veacuri, bisericuță aflată în pământ, privegheată de Cuvioasa Maică Parascheva, oferă dragostea ei creștinilor. Este aceeași dragoste pe care o oferă Sfânta Cuvioasă Parascheva și la Iași. Și în Țară și aici, la Vidin, în fața icoanei Cuvioasei Parascheva, credincioșii simt emoție, credință, simt rugăciunea aproapelui și starea de bine a tuturor. Toți aduc laude cinstitei și sfintei Cuvioase Parascheva, mulțumindu-i pentru darurile de vindecări. Desigur și la Vidin, rugăciunile Cuvioasei au fost ascultate – bisericuța din pământ a început să fie renovată și restaurată, în principal, cu ajutorul românilor din Țară. Slavă Ție, Doamne!
În interiorul sfântului lăcaș, impresionează iconostasul, prin atributul de bijuterie, cu frumusețea icoanelor. Ieșind din biserică, instinctiv privești spre peretele cu tabloul votiv, al ctitorilor. Este atât de degradat, încât, nespecialist fiind, nu reușești să te edifici asupra ctitorilor.
Surpriza pentru noi, vizitatorii din acel octombrie 2013, a fost numele ctitorului bisericii: domnitorul român Matei Basarab (1588-1654). Aflăm că și biserica veche a Mitropoliei din Vidin cu hramul Sfântului Pantelimon este de asemenea ctitorie a lui Matei Basarab (a domnit între 1632-1654). Multe alte ctitorii a avut acest mare voievod român în sudul Dunării. Adăugate la cele, mai numeroase, ctitorite în nordul Dunării, se pare că Matei Basarab îl întrece, în ctitorii de biserici, pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Vrednică să le fie pomenirea! Ferice de acele vremuri binecuvântate! Cât de iubiți erau voievozii de poporul binecredincios! Timpuri mai bune și mai blânde…
Desigur Matei Basarab a ctitorit biserici, în sudul Dunării, pentru românii cu același sânge cu românii de peste Dunăre. Cum se numeau, în timpul domniei lui Matei Basarab, românii din sudul Dunării?
Astăzi, în Vidin, ei sunt numiți vlahi. În Bulgaria, minoritatea vlahilor este recunoscută oficial, având drepturile unei minorități, pe când minoritatea „românească” și numele de „român” nu sunt recunoscute. De ce? Unde ești Voievoade Basarab, cel din neamul descălecătorilor de țară? Vino să ne dezlegi enigma!
Luminița CORNEA
