Aşa după cum arătam în ziarul nostru de ieri, la finalul reportajului dedicat ediţiei cu numărul V a „Zilelor Culturale Maghiare” care s-au desfăşurat la Braşov între 18 şi 20 septembrie 2015, material intitulat semnificativ „Meşteşugarii covăsneni îndrăgesc şi respectă tradiţiile”, revenim astăzi cu alte detalii de la interesanta manifestare în aer liber din Piaţa Sfatului.
Anul acesta vremea a ţinut cu expozanţii şi vizitatorii
Dacă la ediţia precedentă vremea a fost potrivnică, cu tremperaturi nocturne ce au coborât până la 2 grade, anul acesta începutul sezonului autumnal s-a dovedit neaşteptat de călduros, un fel de „toamna indiană”, cum numesc americanii asemenea anomalii meteorologice.
Timp de trei zile un mare număr de vizitatori au putut admira (şi achiziţiona) bunuri de larg consum, produse casnice meşteşugăreşti, articole din pânză ţărănească, din stofă, piele, lemn, miniaturi de artizanat, bijuterii „handmade“, piese de port popular tradiţional maghiar, jucării etc.
Revigorarea îndeletnicirilor tradiționale
Încurajarea de către autorităţile locale, Agenția Metropolitană Brașov, organizaţiile de profil a unor asemenea activităţi lucrative duce fără doar şi poate la revigorarea îndeletnicirilor tradiționale ale micilor meşteşugari şi artizani din România, urmărindu-se promovarea valorilor culturale şi a talentelor autentice, cu scopul de a aduce venituri pentru ei înşişi, dar şi pentru comunitatea locală.
Oare, ce poate fi mai benefic?
Promovarea micilor meşteşugari şi artizani contribuie la dezvoltarea aptitudinilor tinerei generații aflate în căutartea unui „job” stabil, ne-au precizat organizatorii evenimentului ce s-a derulat între 18 şi 20 septembrie 2015 sub egida proiectului „Brașov 2021 – Capitală Europeană a Culturii”. Pe lângă Târgul propriu-zis de bunuri meşteşugăreşti şi de artizanat, au avut loc numeroase activităţi culturale, concerte şi spectacole de dansuri populare ale etnicilor conlocuitori.
Idee salutară
Puţini citiori ştiu, mai cu seamă cei tineri, că suita de evenimente ce poartă numele „Zilele Culturale Maghiare” ajunsă la cea de-a cincea ediţie în variantă modernă, are tradiţie…interbelică! Pentru că înainte de Cel de-al Doilea Război Mondial au mai avut loc asemenea târguri meşteşugăreşti şi gastronomice în Piaţa Sfatului din Braşov, ultimul datând din 1940.
Reluarea Târgului s-a dovedit o iniţiativă de bun augur, de la o ediţie la alta crescând în amploare şi audienţă, înregistrându-se şi peste 20.000 de vizitatori. Ceea ce reprezintă o cifră considerabilă, având în vedere că mulţi turişti străini au venit, văzut şi povestit acasă impresii dintre cele mai frumoase, devenind nişte veritabili „ambasadori” ai ţării noastre peste hotare.
Aşadar, respect pentru autenticitate şi diversitate.
Specialişti covăsneni recunoscuţi
Nu putem scrie despre o nouă ediţie a manifestării de succes „Zilele Culturale Maghiare” fără a reaminti câţiva expozanţi cu state vechi şi renume pe măsură din judeţul Covasna. Unii au apucat să vină, alţii nu, din motive obiective. Din păcate, la actuala ediţie nu s-au mai organizat standuri cu preparate culinare tradiţionale, care fac deliciul unor asemenea …„iarmaroace”.
Dar ne vom referi puţin mai târziu la acest aspect, acum să-i menţionăm pe conjudeţenii noştri cu nume şi renume: Kadar Zsofia, din Sfântu Gheorghe (specialistă în confecţionarea pieselor vestimentare de port popular secuiesc), Jakab Istvan- Tg.Secuiesc (bijuterii artizanale), Demeter Piroska – Sf.Gheorghe (articole din pâslă); Szanto Jozsef – Tg.Secuiesc şi Gedö . . Katalin – Arcuş (turtă dulce), Nagy Tibor – Sf.Gheorghe (produse din piele), Maria Popa – Sf.Gheorghe (art. de croşetat), Fulop Gal – Araci (miere), Kovacs Bela – Baraolt (curelărie).
Nu kitsch–ului!
Ceea ce am apreciat în mod deosebit la conaţionalii noştri prezenţi la fiecare ediţie a „Zilelor Culturale Maghiare” a fost grija pentru elementul autentic, original al exponatelor. N-am găsit nimic de prost gust, făcături ieftine, articole kitsch, numai pentru a face concesie unor preferinţe îndoielnice şi a vinde cu orice preţ!
Mi-a plăcut, totodată, şi un alt aspect ce ţine de comerţul civilizat, aşa ca în Occident: nu se negociază preţul, ca prin volatila şi aflomerata Piaţă orientală, unde tocmeala obositoare îţi cam taie cheful de „shopping”. Aici cât costa, atâtea plăteai. Fix!
Fiindcă producătorii nu fac rabat la calitate, iar tariful include în mod corect costul cu materia primă, la care se adaugă inspiraţia creatorului şi nu în cele din urmă efortul fizic depus pentru realizarea articolului respectiv.
Şi spun lucrul acesta în cunoştinţă de cauză. Cel puţin subsemnatul este sătul de învoieli asupra preţului exagerat pe tot soiul de… „chinezării” din plastic şi alamă întâlnite pe tarabele şi în buticurile din lumea largă, oferite chipurie drept artizanat „autentic”.
Şi cum ar spune francezii, „Je m’en fous”.
Dar mai pe larg despre aceste păcăleli…mevinovate voi relata într-un nou Jurnal de călătorie…
Un mare regret
Printre atîţia vizitatori mulţumiţi, am întâlnit un cetăţen din Covasna…nemulţumit pe deplin. Dl. Szabo Andrei este un fan declarat al manifestării, însă aşa cum am menţionat mai sus, şi-a exprimat regretul că au lipsit anul acesta galantarele cu bucate tradiţionale ungureşti.
– Unde sunt specialităţile din carne de porc, ciolanul cu fasole, slănina, costița afumată, feliile de pâine unse cu…untură, pastrama întâlnite anul trecut?
– Trebuie întrebaţi oranizatorii. O fi vreun motiv că au absentat…
– Nu ştiu. Cert e că eu abia am aşteptat să mă aşez la o masă în aer liber şi să savurez pogăcele cu jumări, o porţie de tocană ungurească, un blid de sarmale în foi de varză şi să beau o palincă. Sau, poate, aş fi comandat gulaș de cartofi cu cârnați, clătite cu carne, papricaş de pui şi pită de casă.
– Şi, desigur, garniturile cu paprikă, ceapă roşie şi albă, ardeii iuți, castraveţii muraţi.
– “Hát persze”. Nu pot uita nici „Regele ciolanului”, preparat oferit de patronul Kovács Király, din Sf. Gheorghe, la standul lui fiind cea mai mare aglomeraţie.
– Dar de desertul „Kürtős kalács” şi „Vargabéles” ce spuneţi?
– Vrei să mă superi şi mai tare, „barátom”?
Curiozitate intrată în Cartea Recordurilor
La intrarea în spaţiul expoziţional se găsea expusă în ziua Deschiderii o curiozitate: Cel mai mare…pantof din lume, intrat în Cartea Recordurlor. Are mărimea 188, o lungime de 124 de centimetri lungime, 40 de centimetri lățime și o înălțime de 36 de centimetri şi a fost realizat în Ungaria, într-un atelier de cizmărie din Szeged.
O tânără echipată cu un costum de epocă făcea oficiile de „gazdă”, fotografiindu-se cu numeroşii vizitatori (în special turişti cu ochi oblici, ce mişunau peste tot, dotaţi cu tot felul de aparte de fotografiat şi filmat sofisticate), care se înghesuiau ca un cumva să rateze un asemenea moment special.
O opinie interesantă
Manifestarea pe care v-am prezentat-o în două episoade, stimaţi cititori ai „Mesagerului de Covasna”, a fost organizată de Asociația pentru Diaspora Maghiară în parteneriat cu Primăria Brașov, fiind susținută de Agenția Metropolitană zonală.
„Iată unul dintre evenimentele care demonstrează multiculturalitatea Brașovului. Sper ca în 2021 să avem mult mai mulți maghiari care să se manifeste cultural aici, pentru că trăim aceeași dramă, nici românii, nici maghiarii, nici sașii, nu se mai ridică la nivelul cultural de altă dată”, a precizat Dragoș David, directorul executiv al AMB Braşov.
Atmosferă relaxată şi relaxantă
…Una peste alta, asemenea activităţi în aer liber desfăşurate pe vreme bună, într-o atmosferă relaxată şi relaxantă sunt pe placul tuturor. Alegearea unui spaţiu generos în „open air” atrage un mare aflux de vizitatori indigeni şi de peste hotare. Salutăm din nou iniţiativa ce s-a dovedit benefică, încurajându-se astfel comerţul tradiţional, perpetuarea unor îndeletniciri uitate de pe timpul bunicilor şi străbunicilor noştri.
Prin revigorarea activităţii micilor meşteşugari se încearcă, de asemenea, atragarea tineretului spre alt gen de profesii – unele arhaice, „vintage” – dar care au devenit la modă şi pot aduce un venit sigur şi satisfacţii profesionale.
Aşadar, La revedere în 2016, la o nouă ediţie!
Horia C. Deliu
