ASTRA blăjeană, publicație trimestrială editată de ASTRA – Despărțământul „Timotei Cipariu”, Blaj, este a doua publicație astristă ca vechime, de după 1990. Avem în vedere faptul că ASTRA blăjeană se află în anul XIX de apariție, față de Revista română, publicație a Despărțământului Astra „Mihail Kogălniceanu”, Iași, aflată în anul de apariție XXI.
Cu asemenea îndelungă tradiție și experiență publicistică, s-ar părea că cele două publicații astriste se află în concurență. Însă nu este cazul. Ambele se ghidează după idealurile exprimate și promovate de fondatorii cei mari, dintru început ai ASTREI. Ambele luptă pentru limba neamului și pentru identitate națională. În peisajul astrist contemporan, Revista română este, după cum se recomandă, o „publicație a românilor de pretutindeni”, iar ASTRA blăjeană pune accent pe istoria și cultura transilvăneană, în special pe tot ceea ce înseamnă Blajul și cărturarii săi. Ambele reviste au o ținută academică, promovând o limbă literară cultivată, îngrijită, aleasă.
Sumarul revistei ASTRA blăjeană cuprinde rubrici care se regăsesc în fiecare număr, precum „Editorial”, „Istorie și cultură”, „Istorie și critică”, „Aniversări”, „Comemorări”, „Poezie”, „Proză”, „Viața cărților”, „Manifestări astriste”.
Numărul 1 (74), martie 2015, pe care îl avem în față, ne-a cucerit de la început prin ilustrația copertei: „Teiul lui Eminescu din Blaj”, pictură de Teodor Răducan. Fiecare număr al revistei are coperta ilustrată cu reproduceri ale unor tablouri cu tematică blăjeană sau/și realizate de artiști plastici proveniți din zonă.
Caseta tipografică evidențiază pe toți truditorii publicației, în frunte cu Redactor-șef Silvia Pop, președinte al Despărțământului Astra „Timotei Cipariu”, Blaj, alături fiindu-i secretar de redacție Dinu Virgil, redactorii numărului recenzat: Claudia Oancea-Raica și Diana Tocaciu, colaborator permanent scriitorul Ion Mărginean. Colegiul de redacție cuprinde nume bine cunoscute în panorama culturală blăjeană și nu numai: Ion Buzași, Claudia Marcela Ciortea, Ana Hinescu, Daniela Pănăzan, pr. Petru Pinca, pr. Anton Rus, Ioan Popa, Mioara Pop, Carmen Simu, Cornel Tatai-Baltă, Anca Elisabeta Tatay. Tot aici se aduc cuvenite mulțumiri sponsorilor. Acest număr (ca și altele, după cum am constatat) este tipărit „cu sprijinul primăriei Municipiului Blaj și al Consiliului Local Blaj”. Cinste lor!
La rubrica „Editorial” a numărului recenzat, citim trei articole: „Al.I.Cuza și M. Kogălniceanu la 155 de ani de la Unire, văzuți de un istoric din Ardeal . . ” de Marcel Știrban; „Amintiri despre Eminescu” de Carmen Simu și „Literatura și religia – forme de realizare a educației” de Maria Daniela Pănăzan. Ne-am oprit îndelung asupra materialului semnat de prof. Maria Daniela Pănăzan, care pornind de la Epistola către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel (I Corinteni 13, 1-8) consideră, pe drept cuvânt, că „iubirea ne unește pe toți, dascăli, elevi, preoți, ne ajută să ne înțelegem, să comunicăm și să ne rugăm împreună, spre iertare, recunoaștere a greșelilor și bună împăcare” (p. 5).
Rubrica „Interviu” îl care ca autor pe scriitorul Petru Lechințan, iar ca intervievat pe venerabilul preot Aurel Hancu, președinte al Cenaclului „Elena din Ardeal”, de pe lângă Casa de Cultură „Mihai Eminescu” din Târnăveni.
Doi autori cunoscuți cititorilor, Maria Daniela Pănăzan și Mircea Popa, semnează în rubrica „Istorie și critică” articole foarte interesante despre cărțile scriitoarei Irina Petraș „o personalitate de excepție a literaturii române din ultimele decenii” și, respectiv, despre cărțile lui Lazăr Lădariu, scriitorul luptător care „s-a manifestat de-a lungul timpului în apărarea limbii și națiunii române” (p. 13).
În rubrica „Istorie și cultură”, scriitorul Cornel Tatai-Baltă semnează „Repere bibliografice și mărturii în timp” despre Timotei Cipariu (1805-1887), remarcând că „încă nu a fost elaborată o amplă monografie, care să pună în valoare, așa cum se cuvine, uriașa personalitate a cărturarului și patriotului născut la Pănade” (p. 15). Reputatul filolog și bibliograf român Ion Bianu (1856-1935) este prezentat în „relația cu personalități ale culturii ardelene” de scriitorul Ioan Popa și „ca suflet viu al Academiei Române” de prof. Natalia Comșa. Ne alăturăm distinsei prof. Natalia Comșa și ne întrebăm – desigur retoric – de ce Ion Bianu nu este apreciat astăzi după meritele incontestabile avute „la întregirea patrimoniului cultural, național și științific al Academiei”?
Fără îndoială este imposibil ca în câteva rânduri să prezentăm bogatul conținut al revistei ASTRA blăjeană, cuprinzând 82 de pagini, realizate grafic într-o formă deosebit de inspirată. Merită, în continuare, să menționăm rubrica „Aniversări”, în care cărturarul Ion Buzași înfățișează portretul scriitorului Teodor Tanco la 90 de ani, ca „elev și evocator al școlilor Blajului”. Apreciem concluzia articolului: „existența lui a fost atât de plină, de bogată și de tumultuoasă, de accidentată și de neprevăzut, încât poate hrăni din belșug conținutul epic al unui amplu roman memorialistic”(p. 19).
Rubrica „Comemorări” este mai bogată, în sensul că în paginile sale sunt evidențiate personalități ca Episcopul Grigore Maior (n.1715), Ion Iancu Rațiu (1917-2015), Viorica Lascu(1919-2015), prof. Ioan Bobițan (1932-2015), Mircea Stroia (1940-2015), ing. Nicolae Sărătean (1933-2015) de autorii Marcel Știrban, Ioan Gh. Rațiu, Ion Buzași, Ioan Popa, Lucia Sanda Gruia, Ioan Mihălțan și Aurel Roman.
Aproximativ patrusprezece pagini sunt consacrate creațiilor originale de poezie și proză ale unor autori contemporani, precum Ionuț Caragea, Răzvan Ducan, Mircea Dorin Istrate, Lőrinczi Francisc, Vasile Hususan, Aurel Hancu, Anca Elisabeta Tatay. Douăsprezece pagini ale rubricii „Viața cărților” prezintă volume ale autorilor Corina Bejan Vașca, Ioan Mihălțan, Ioan Brad, Luminița Cornea, în cronici literare realizate de Claudia Oancea-Raica, Daniela Floroian, Silvia Pop, Ioan Popa, Dorin Oaidă, Dumitru Mălin, Aurica Savonea. Acordăm o deosebită atenție unui volum ce se constituie într-o apariție editorială rară, anume dicționarului critic ilustrat „Scriitori ai Transilvaniei”, editat de Irina Petraș, președinte al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, publicat cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la înființarea Filialei clujene a U.S.R. Autoarea recenziei, Maria-Daniela Pănăzan, pune în lumină scriitorii „aparținând acestui pământ al Târnavelor care se unesc în Blaj” prezenți în dicționarul care preia crezul artistic al Danielei Pănăzan. Cu bucurie redăm o parte din acesta: „Creația este pentru mine rodul întâlnirii sufletului omenesc cu Dumnezeu, Cel ce este Iubire.” (p. 45)
Ne-a reținut atenția pagina de versuri religioase, din volumul „Antologia luminii”, semnate de poeta Maria-Cornelia Postescu din Sebeș, chiar îngânăm două versuri ale poetei: „De ce să mă aplec, spre lut, cu teamă, / Când undeva-n înalt, o stea mă cheamă?” (p.57).
Cele mai multe pagini (24) însumează rubrica „Manifestări ASTRA”. Nu ne miră, întrucât cunoaștem bogata activitate a ASTREI blăjene, a vrednicei președinte prof. Silvia Pop. Este bine și necesar să fie cunoscută, să rămână „negru pe alb”, spre aducere-aminte, spre … veșnicie. Evidențiem reportajele de la Festivalul de Colinde, de la evenimentul „Blajul și Marea Unire”, de la „Colocviile literare Arun Cotruș” de la Cergăul Mare, sau „Mica Romă eminesciană cinstește Luceafărul”, ori Festivalul Național de Poezie „Ocrotiți de Eminescu”, Colocviile literare „Timotei Cipariu” din Pănade, „Balul Astrei, balul primăverii și al mărțișorului” etc. Toate prezentate cu sensibilitate și suflet de astrist.
În revista ASTRA blăjeană este pusă în evidență activitatea de excepție a cercurilor ASTRA ce aparțin Despărțământului Astra „Timotei Cipariu”, activitate stimulată permanent de dna prof. Silvia Pop și de conducerea Astrei blăjene. Remarcăm, în nr. 1/2015 al publicației ASTRA blăjeană, prezența cercurilor astriste din Sâncel, Pănade, Biia, Cenade, Cergău, Bucerdea etc. În mod special, iese în evidență activitatea Cercului Astra „Ion Bianu” din Biia, președinte prof. Maria Suciu, vicepreședinte ing. Grigore Pop, prin reportajul „Hora Unirii, Biia, 25 ianuarie 2015”, prin revista „Cronica de la Biia”, prin prezentarea „Satul cultural al României 2015”, unde autoarea Maria Suciu declară cu deplină responsabilitate, în final: „ne mândrim că facem parte din primele 12 sate culturale ale României care au participat la finala concursului Satul cultural al României 2015, unde Biia a primit diploma Satul cultural al României 2015”.
Revista „Astra blăjeană” a astriștilor din Mica Romă face cinste activității Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, înscriindu-se în bogata și îndelungata tradiție publicistică a Asociațiunii. Felicitări pentru dragostea cu care revista este scrisă! Mult succes în continuare și cât mai mulți ani de apariție!
Luminița CORNEA
