Popescu(FNRP):România acordă fonduri mult mai mari minorităţilor decât românilor minoritari din afara graniţelor
. .
Preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, a declarat ieri, la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, că România acordă fonduri mult mai mari minorităţilor din ţara noastră decât românilor minoritari din jurul frontierelor şi Balcani şi a apreciat, în context, că este vorba de o discriminare „teribilă şi nedreaptă”.
„Statul român a alocat, în 2015, pentru minorităţi, 91,4 milioane de lei, o sumă mai mare cu 10 milioane de lei decât anul trecut, în condiţiile în care numărul etnicilor aparţinând minorităţilor naţionale a scăzut, potrivit ultimului recensământ. Din această sumă, UDMR primeşte 19,7 mil de lei, mai mult decât anul trecut când a primit 18,5 milioane de lei, în condiţiile în care Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care îi reprezintă pe cei 400.000 de români din cele trei judeţe, are finanţare zero. În privinţa fondurilor alocate de Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni celor aproximativ 10 milioane de români de pretutindeni, acestea sunt de doar circa 8,8 milioane, mai puţin de jumătate decât primeşte UDMR”, a susţinut Eugen Popescu.
Acesta a adăugat că, în ţara noastră, sunt mii de fundaţii ale etnicilor maghiari, care sunt finanţate atât de statul român, cât şi de statul ungar şi de autorităţile locale. În ceea ce priveşte finanţările primite de românii din afara graniţelor de la statele în care trăiesc, preşedintele executiv al FNRP a spus că acestea sunt foarte reduse şi, în unele cazuri, inexistente.
„De exemplu, cei o jumătate de milion de români din Ucraina primesc sub 88.000 de lei de la statul ucrainean, în timp ce România acordă Uniunii Ucrainenilor din România 7,4 milioane de lei, în condiţiile în care numărul ucrainenilor din ţara noastră este de circa 60.000 de persoane. În timp ce 160.000 de etnici români din Bulgaria nu primesc niciun leu de la guvernul statului vecin, cei 10.000 de bulgari din România primesc de la statul român circa 3,52 milioane de lei”, a spus Eugen Popescu.
El consideră că este „o discriminare teribilă şi nedreaptă în modul în care statul român tratează minorităţile din România şi românii minoritari din jurul frontierelor”.
„Sunt lucruri care au în spate un interes pe care nu-l cunoaştem, sunt instituţii care doresc ca românii să dispară, atât din afara frontierelor, cât şi de aici, din inima României. (…) Parcă avem ceva cu propriul popor, parcă vrem să-l distrugem, nu ştiu ce e în mintea politicienilor români. Drama devine vizibilă în aceste comunităţi, este o dramă pentru cei care o trăiesc şi aceşti români se îndepărtează de România”, a conchis preşedintele executiv al FNRP.
Prezent la dezbaterea pe această temă, fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat că diferenţa în ceea ce priveşte finanţările acordate de statul român minorităţilor şi românilor din afara graniţelor este „nefirească” şi aceste probleme îşi au originea în lipsa de strategie.
„Este absolut inacceptabil să constaţi că diferenţa între finanţarea minorităţilor din România şi a etnicilor români din străinătate se află într-un raport de 10 la 1. Este o diferenţă de-a dreptul nefirească. Aproape m-am ruşinat. Sunt lucruri pe care nu putem spune că nu le vedem, sunt chestiuni care astăzi îşi au originea într-o superficialitate de proiect”, a conchis Cristian Diaconescu.
Preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu, le-a spus, ieri, românilor de pretutindeni prezenţi la Universitatea de la Izvoru Mureşului, să solicite instituţiilor statului elaborarea unei strategii în ceea ce-i priveşte, întrucât cu acţiuni de imagine nu se mai pot rezolva problemele dramatice ale milioanelor de români din afara graniţelor.
Cristian Diaconescu a remarcat faptul că de la an la an problemele românilor din afara graniţelor rămân aceleaşi, fără ca situaţia lor să se schimbe semnificativ şi consideră că nu este normal ca autorităţile de la Bucureşti să excludă tema minorităţilor din dialogul bilateral cu statele în care trăiesc comunităţi de români.
„Nu există dubii în legătură cu ceea ce trebuie făcut şi care sunt aşteptările reciproce. Şi, cu toate acestea, de la an la an se constată că problemele rămân aceleaşi şi nu se întâmplă nimic de natură semnificativă. (…) Nu este normal ca autorităţile de la Bucureşti, în dialogul bilateral, să excludă tema minorităţilor. (…) Nu ne mai putem raporta la o problemă de imagine, cu căluşari şi cu sarmale făcute la ambasadă nu mai rezolvi problema a milioane şi milioane de români. Ai nevoie de un proiect sofisticat şi cu acest lucru vă rog să plecaţi de la această întâlnire. Cereţi un proiect sofisticat. Eu nu înţeleg de ce există Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni, institute culturale, tot soiul de poveşti pentru care cheltuim bani care nu fac absolut nimic de natură semnificativă. (…) Lucrurile sunt tratate în România de-a valma”, a afirmat fostul ministru de Externe.
Acesta a făcut referire la problemele românilor din Valea Timocului, unde nu se respectă un acord semnat între România şi Serbia privind protecţia drepturilor minorităţilor, la situaţia românilor din Maramureşul istoric şi mai ales din regiunea Odessa, despre care a spus că este absolut inacceptabilă, dar şi la problemele românilor din Bulgaria, care sunt privaţi de drepturi elementare.
„Se întâmplă mari drame dacă te încăpăţânezi să rămâi cum te-a lăsat maică-ta şi taică-tu. Adică român”, a spus Cristian Diaconescu.
Fostul ministru de externe le-a transmis românilor din afara graniţelor că autorităţile din România cunosc foarte bine problemele acestora, dar de cele mai multe ori nu le abordează în relaţiile bilaterale sau aşteaptă soluţii din partea partenerilor de dialog.
„Trebuie plecat de la premisa faptului că drepturile românilor la respectarea identităţii etnice, oriunde s-ar afla ei, nu sunt subiect de negociere. Legislaţia europeană spune foarte clar că este dreptul suveran al statelor membre ale UE de a-şi promova, de a-şi apăra şi de a-şi susţine cetăţenii, oriunde s-ar afla ei. Deci, repet, nu poate face obiect de compromis de la ţară la ţară pachetul de drepturi privind românii”, a afirmat Diaconescu.
El a spus că trebuie să se înţeleagă foarte bine că atunci când România solicită rezolvarea problemelor comunităţilor de români din afara graniţelor nu se referă la revendicări teritoriale.
„Trebuie foarte bine înţeles că România se referă la minorităţi, şi nu la revendicări teritoriale. Nu cădeţi în acest gen de capcană pe care, din păcate, unele capitale o pun în joc, şi anume respectarea drepturilor minorităţilor echivalează cu schimbarea de teritoriu. Este o formulă pervers naţionalistă pe care o transmit atât propriilor cetăţeni cât şi partenerilor, spunând: „dacă încurajăm această comunitate etnică să fie cât mai independentă, acest lucru va presupune ruperea de teritorii”. Fiţi foarte atenţi la acest subiect. Ştiu, este tentant, ştiu, pare la un moment dat chiar util dacă ne uităm în istorie, dar astăzi când vorbim, discutăm despre viaţa Dumneavoastră astăzi şi a copiilor dumneavoastră, să se roage în limba română, să înveţe în limba română. Asocierea cu o eventuală revendicare teritorială nu trebuie să existe!’, a mai punctat Cristian Diaconescu.
Preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu, a propus acordarea certificatului de român şi ulterior a cetăţeniei românilor din comunităţile istorice din ţările din jurul frontierelore, el adăugând că România trebuie să-şi flexibilizeze legislaţia în acest sens.
Cristian Diaconescu a dat exemplul Ungariei, care a acordat certificatul de maghiar etnicilor din afara graniţelor, după care aceştia au primit şi cetăţenie maghiară, el afirmând că şi România ar putea să promoveze un astfel de demers, care ar creşte încrederea românilor că nu pierd legătura cu ţara mamă şi ar obliga instituţiile române să le acorde drepturi speciale.
„De la caz la caz, nu văd ce împiedică România să promoveze certificatul de român, ca fază premergătoare a acordării cetăţeniei.(…) În primul rând, ar creşte încrederea românului, oriunde s-ar afla el, care nu are cetăţenie, că legătura cu ţara mamă se păstrează. În al doilea rând, obligarea directă, juridică, a instituţiilor din ţara mamă de a promova o serie de drepturi speciale pentru cei care au certificatul de român. Nu e nimic spectaculos. Priviţi ce se poate transmite din acest punct de vedere în cadru strict european”, a spus Cristian Diaconescu.
Acesta a ţinut să puncteze că criteriul originii etnice este perfect euroconform şi a amintit că toate statele europene au premise net mai favorabile decât România în ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei şi, în acest sens, România ar trebui să-şi perfecţioneze legislaţia.
„ În primul rând, trebuie să se aplice în legislaţia statului român aceleaşi reguli şi flexibilităţi care se aplică în legislaţiile celorlalte statelor membre ale UE pe această temă. (…) Astăzi pare că avem cea mai restrictivă legislaţie în ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei pentru români. S-a creat o minimă flexibilitate în ceea ce priveşte românii care au fost privaţi, ei sau antecesorii lor, prin mijloace politice de cetăţenia română, lăsându-se senzaţia că domeniul s-ar limita la ceea ce s-a întâmplat până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Astăzi însă, când vorbim, sunt români cu obârşii româneşti care-şi doresc cetăţenia română, sunt români care sunt împiedicaţi, prin mijloacele politice şi administrative, într-o serie de state, de a-şi afirma identitatea românească. Ei doresc să rămână legaţi de ţară şi este dreptul lor, implicit obligaţia României de a reglementa cât se poate de clar, modern şi euroconform acest aspect”, a subliniat Cristian Diaconescu.
Acesta a menţionat că aceste reglementări ţin de dreptul suveran al ţării noastre de a-şi adopta propriile legi, atâta vreme cât nu încalcă regulile organizaţiilor din care face parte.
„Nu e nevoie să condamnăm nicio ţară, să intrăm în polemici negative cu nimeni, repet, ceea ce eu aş propune ţine realmente numai de exerciţiul suveran al drepturilor noastre, aici la noi în ţară, de a legifera aşa cum considerăm de cuviinţă. (…) Nimeni nu are dreptul şi nu poate interveni şi nimeni nu se poate burzului din afara României în legătură cu modul în care noi legiferăm în ţara noastră, atâta vreme cât nu încălcăm regulile organizaţiilor din care facem parte. Şi nu le încălcăm, vă asigur, nimic din ceea ce noi am încălcat aici nu are un caracter radical, antisemit, xenofob”, a mai spus preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară.
Cristian Diaconescu a mai remarcat faptul că în state membre sau nemembre ale UE, acolo unde există partide extremiste, xenofobe sau antisemite, comunităţile româneşti au de suferit.
„Se poate constata în mod evident că în state membre ale UE sau nemembre ale UE, acolo unde există partide extremiste, xenofobe şi antisemite, unele dintre ele parte a actului de guvernare, românii au de suferit. Repet, acolo unde partide extremiste sunt parte a actului de guvernare, românii ca şi comunitate etnică au de suferit şi din acest punct de vedere, mai uşor cu lecţiile de democraţie! Din acest punct de vedere trebuie să avem în vedere măsuri pe care să le luăm noi, aici, pentru că e clar, nu avem un partener apt şi capabil să agreeze acorduri normale, europene, moderne privind protecţia identităţii etnice. Trebuie să conştientizăm această realitate. Sunt zone politice şi în interiorul UE cu care nu se poate coopera şi din acest punct de vedere trebuie să trecem la strategii categorice naţionale şi, sigur, să avem şi oameni de stat să facă acest lucru”, a conchis Cristian Diaconescu.
Lucrările celei de-a XIII-a ediţii a Universităţii de Vară a românilor de pretutindeni se desfăşoară în Complexul Sportiv Naţional de la Izvoru Mureşului, fiind abordate teme de interes pentru românii din afara graniţelor, dar şi din România.
AGERPRES
www.agerpres.ro
