Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1939 ianuarie 24. Ziua Unirii în anul 1939, în oraşul Sf. Gheorghe, a fost sărbătorită „cu un deosebit fast, cum nici când nu s-a văzut în aceste ţinuturi secuizate. Programul bine alcătuit de preşedintele „ASTREI” cu concursul tuturor şcoalelor, Centrului de iniţiere în doctrina străjerească, toate societăţile culturale, cari au răspuns cu entuziasm deosebit. Dimineaţa la ora 10 s-a ridicat pavilionul naţional din piaţa oraşului de către cohorta străjerilor, iar în cuvântul şefului, dl. colonel Petru Panu comandantul centrului străjeresc în cuvinte înălţătoare arată inportanţa zilei de 24 Ianuarie pentru poporul Român. Cuvintele d-lui colonel P. Panu au scurs lacrimi din ochii mulţimii care a făcut ca piaţa să fie neîncăpătoare.
La ora 10,45 s-a oficiat un serviciu divin de către S. S. Protopop Aurel Nistor răspunsurile fiind date de către corul soc. „Junimea” de sub conducerea d-lui prof. C. Becarian. Dl. col. Ştefan Bardan comandantul Centrului de Instrucţie al Infanteriei vorbeşte ostaşilor. Urmează defilarea şcoalelor primare, gimnaziilor de fete şi băieţi, elevilor străjeri, premilitarilor şi armatei. Într-un entuziasm general muzica militară a centrului de instrucţie de sub conducerea d-lui Furcoiu, a cântat Hora Unirii, care a prins pe toţi românii asistenţi, încât piaţa oraşului era o mare de capete, unirea sufletească făcându-se între toate straturile sociale, lucru care pe la noi nu prea s-a văzut.
După amiază la ora 3 a avut loc în sala cinematografului „ASTRA” un festival artistic dat de şcoalele din localitate şi centrul străjeresc unde au vorbit despre însemnătatea zilei dl. Tomeja preşedintele învăţătorilor din Suceava, elev străjer de la centrul străjeresc, apoi dl. profesor I. R. Ionescu director de studii. La ora 9 seara a avut loc un festival artistic urmat de dans în scopul strângerii unui fond pentru ridicarea monumentului Andrei Mureşanu în oraşul nostru. Frumosul program a fost executat cu multă măiestrie, mulţumind pe deplin întreaga asistenţă”. (Buletinul „ASTRA” nr. 1-2-3 / 1939, p.8)
1939 februarie 4. Într-o adresă trimisă preşedintelui ASTRA Sf.Gheorghe, Eugen Sibianu, Biserica Reformată din localitate, prin asociaţia sa de bărbaţi împreună cu foştii elevi ai Colegiului Reformat ,,Szekely Miko” dorea ,,să aranjeze în sala festivă a oraşului o seară dansantă cu program” şi solicita scutirea de plată a chiriei pe sală deoarece venitul realizat urma a fi folosit în scopuri filantropice. Asociaţiunea le răspunde prin preşedinte, care îi anunţă de faptul că ,,vă acordăm gratuit sala cinematografului pentru seara zilei de 4 februarie…urmează să suportaţi cheltuielile cu iluminatul, încălzitul şi personalul”. (Angv. nr. 11/2007, p. 249)
1939 februarie 24. Reuniumea de binefacere a femeilor din Sf. Gheorghe dorea să organizeze o serată dansantă sub genericul ,,Marţea grasă”. În acest scop dorea să închirieze Sala cinematografului oraşului aflată în administrarea ASTRA şi dorea să plătească o taxă mai mică pentru sală deoarece scopul reuniunii era strângerea de fonduri pentru ajutorarea săracilor, spunea preşedinta Ianka Kovacs. (Angv. nr. 11/2007, p.250)
1939 februarie 25 – 1939 iunie 14. Demersuri pentru ridicarea monumentul lui Andrei Mureşanu”, în oraşul Sf. Gheorghe, în anul 1939.
În „Publicaţie privind ridicarea monumentul lui Andrei Mureşanu”, în oraşul Sf. Gheorghe, se menționează: „Stimate Domn, Din iniţiativa D-lui Cpt. EUGEN FRĂŢILĂ, s-a constituit un comitet de conducere pentru ridicarea monumentului Andrei Mureşanu, în Sf. Gheorghe. Importanţa unei astfel de opere istorice este prea bine cunoscută de toată lumea, mai ales aici în judeţul Treiscaune, unde pe lângă vitregia populaţiei localnice, trebuie să recunoaştem că este singurul judeţ în care nu se găseşte nici cel mai modest monument naţional (cu excepţia bisericii ortodoxe înălţată în anul 1790 şi a clăririi în care a funcţionat prima şcoală confesională ortodoxă construită în anul 1799 – n.n.)
Fac apel la inima Dvs. de bun român şi vă rog să ne daţi preţiosul sprijin pentru înfăptuirea planului propus. Pentru strângerea fondurilor necesare, Comitetul a tipărit poemul istoric „Bătrâna Dunăre” oferit de iniţiator, urmând a se distribui câte un exemplar fiecărui bun român din acest judeţ. În convingerea că Dvs. și de această dată veţi răspunde din toată inima la apelul nostru, îndreptat sentimentului Dv. naţional, îmi place a crede că acest apel nu va rămâne fără răsunet. Sf. Gheorghe, la 25 februarie 1939, Primarul oraşului, dr. Nicolae Crăciun”.
Apelul adresat „bunilor români” din judeţul Treiscaune este însoţit de următoarea Delegaţie: „Noi, Dr. Nicolae Crăciun, primarul oraşului Sf. Gheorghe, delegăm pe domnii Radu Ioan şi Muică Ion, să distribuie din partea primăriei broşura „Bătrâna Dunăre” şi să încaseze veniturile realizate din contribuţiunea publică, pentru ridicarea monumentului Andrei Mureşeanu, în Sf. Gheorghe”. În data de 14 iunie 1939, Primăria oraşului reşedinţă de judeţ Sf. Gheorghe transmite Preşedintelui Comitetului de construcţie a statuiei lui Andrei Mureşanu, următoarea adresă: Am constatat că în parcul oraşului Sf. Gheorghe, din Piaţa Regina Maria, s-a început lucrări pentru ridicarea statuiei lui A. Mureşanu. Întrucât pentru ridicarea acestui monument nu aveţi şi nici nu aţi cerut încă de la primărie autorizaţia necesară de construcţie, prin prezenta avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a ne trimite de urgenţă o cerere pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie, aşa cum am avut onoarea a vă comunica şi verbal.
Pentru a putea elibera autorizaţia cuvenită vă rugăm a trimte odată cu cererea şi lucrările prevăzute la art. 14 din Regulamentul pentru monumentele publice, publicat în Monitorul oficial no. 292 din 16 februarie 1938, în câte două exemplare. Aceste lucrări vor fi făcute de către specialişti, conform dispoziţiilor art. 15 din acelaşi regulament. Până la rezolvarea acestor probleme, vă rugăm să opriţi continuarea lucrărilor deja începute. Primar Dr. Crăciun, Secretar, V. Potcoavă” .
La începutul anului 1940, căpitanul Eugen Frăţilă, în calitate de secretar al Comitetului pentru ridicarea monumentului A. Mureşanu, adresează Primăriei următoarea cerere: „Cu onoare vă rog să binevoiţi a dispune eliberarea sumei de 15 000 lei drept subvenţie pentru acest scop. Suma este cerută de sculptorul Cpt. Gheorghiu Ionel. Sf. Gheorghe, 22 decembrie 1939”. Prin decizia nr. 11237/1939, semnată de viceprimarul I. Benedek, s-a aprobat suma de 15.000 lei, drept subvenţie pentru statuia lui A. Mureşanu, în piaţa oraşului Sf. Gheorghe”. În 19 ianuarie 1940, Comitetul de conducere a lucrărilor pentru monumentul „Andrei Mureşanu” confirmă primirea sumei, menţionând că „aceşti bani s-au predat sculptorului pentru completarea sumei necesare la turnarea bronzurilor”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 198, 485/1939 şi 119/1940)
1939 februarie 27. Este pubicată circulara privind sărbătorirea unui an de la promulgarea noii Constituţii, respectiv chemare „către iubitul nostru cler şi popor românesc din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş”, pentru sărbătorirea zilei constituţionale, pe data de 27.II.1939, în „cetatea sfintelor împliniri naţionale, Alba Iulia”. Chemarea semnată de Nicolae Bălan, Mitropolitul ortodox al Ardealului şi Alexandru Nicolescu, Mitropolitul unit al Ardealului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 182 şi 183/1939)
1939 februarie-martie. În ordinul circular din februarie 1939, rezidentul regal Gheorghe Alexianu al Ţinutului Bucegi, dispunea elaborarea unor planuri de lungă durată -de 10 ani- de dezvoltare a localităţilor urbane şi rurale, după următoarele principii şi priorităţi generale: elaborarea planurilor de sistematizare a localităţilor şi, pe această bază, a programelor de investiţii pentru realizarea obiectivelor de interes local în domeniile: administrativ, şcolar, bisericesc, cultural, social, sportiv ş.a.; realizarea infrastructurii (reţele de alimentare cu energie electrică, de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare, modernizarea reţelelor stradale ş.a.); construirea unor utilităţi precum: băi comunale, spitale veterinare, cimitire comunale pentru animale, unităţi economice pentru prelucrarea resurselor locale de legume şi fructe şi a produselor animaliere, sprijinirea „iniţiativelor cooperatiste” ş.a. Administraţia trebuie să intervină permanent -se precizează în finalul documentului- să stimuleze, să dirijeze, să controleze… Nu trebuieşte uitat că o naţiune este cu atât mai puternică cu cât membrii ei se bucură de o stare materială mai bună.
Pe această bază, Primăria oraşului reşedinţă de judeţ Sf. Gheorghe a elaborat un „program de muncă pe cinci ani, structurat pe următoarele capitole: planul de sistematizare al oraşului, dezvoltarea edilitară, drumurile, salubritatea oraşului şi aeroportul (care urma să se realizeze „de-a lungul şoselei judeţene Sf. Gheorghe-Covasna, la o distanţă de 700 de m. de la gara CFR pe platoul Câmpul Frumos”). Programul prevedea renovarea şi construirea următoarelor edificii publice: renovarea hotelui orăşenesc, a cazinoului, cinematografului şi a curţii interioare; construirea a două grădiniţe, două şcoli generale, a localurilor pentru pompierii militari şi pentru jandarmi, a noului sediu al primăriei, catedralei ortodoxe, stadionul oraşului, hala de produse alimentare, baia comunală ş.a. Programul mai cuprindea: modernizarea străzilor principale, extinderea canalizării oraşului, regularizarea pârâului Debren, mutarea oborului de vite ş.a. În 15 martie 1939, programul a fost aprobat de conducerea Ţinutului Bucegi, cu recomandarea unei mai bune eşalonări privind asigurarea resurselor financiare. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 20/1940)
1939 martie 14. În arhiva Primăriei Sf. Gheorghe se păstrează corespondenţa şi deciziile luate privind decesul Primului Ministru şi Patriarhului Miron Cristea. Într-o asemenea decizie se dispune că, în ziua de 14 martie 1939, serviciile publice sunt suspendate, fiind oficiată înmormântarea Patriarhului Miron Cristea. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 218 şi 236/1939)
1939 martie 31. Din tabelul „cu numărul sufletelor pe confesiuni din localităţile judeţului, la data respectivă populaţia totală a oraşului Sf.Gheorghe era de 10 398, din care: ortodocşi 1564, greco-catolici 365, romano-catolici 3150, reformaţi 4229, unitarieni 385, evrei 305, alţii 400”. (CDMNC, Fond Manuscrise, dos. 20, f. 22-23)
1939 mai 18. Trupa teatrală „Victor Antonescu” cere sala festivă pentru ziua de 18.V – Ziua Eroilor. Societarul Teatrului Naţional din Bucureşti a prezentat piesa „Glumele destinului” de I.C. Aslan, pentru a marca 25 de ani de când s-a jucat „Teatrul românesc sub ocupaţie maghiară”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 222/1939)
1939 mai 20. Dr. Creţu Miron, medic primar al jud. Treiscaune susţine o conferinţă pe tema apărării pasive, în sala cinematografului orăşenesc. (Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 412/1939)
1939 iunie 8. Programul manifestării sportive „Ziua sporturilor”, din data de 8.VI.1939. „Federaţia Română de Footbal Asociaţie. Districtul de Futbol Sf. Gheorghe, Domnule primar, Cu onoare ne permitem a vă aduce la cunoştinţă, că pentru sărbătorirea zilei de 8 iunie a.c. „Ziua Sporturilor” am întocmit un program sportiv, care se va desfăşura pe terenul „Klinger”, după cum urmează: cuvântarea ţinută de preşedintele Districtului Sf. Gheorghe; defilarea asociaţiilor sportive; matchul de futbol Junimea –C.S. Muncitoresc şi matchul final pentru Cupa Primăriei C.S. Oltul – C.S. Corvin; distribuirea premiilor”. (Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 468/1939)
1939 iunie 8. Sunt publicate afişele referitoare la programul sărbătoririi zilei de 8.VI.1939., Ziua străjerilor. (Fond Primăria Sf.Gheorghe, dos. 471/1939)
1939 iunie 9. În arhiva Primăriei Sf. Gheorghe se păstrează corespondenţa referitoare la prezenţa unor oaspeţi din 16 state, la Sf. Gheorghe, în vizită la serbările Străjeriei. „Avem onoarea a vă face cunoscut că în ziua de 9 iunie, invitaţi din 16 state ai M.S. regelui la serbările de la 8 iunie vin în vizită la Centrul de Indrumare al Comandamentului Straja Ţării din Sf. Gheorghe, intrând în oraş prin barierea Braşov. După vizită se înapoiază la Bucureşti cu un tren special din gara locală. În acest scop cu onoare vă rugăm să binevoiţi a lua măsuri ca în ziua aceia străzile parcurse de înalţii oaspeţi, de la bariera Braşov la centru şi de la centru la gară, să fie reparate, curăţite şi stropite”. (Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 450/1939)
1939 iunie 17. Văduva lui Ferencz Ludovic solicită scutirea de impozit din „cauza recoltei nimicită de grindina care s-a abătut asupra oraşului Sf. Gheorghe, în ziua de 17 iunie 1939, orele 1 – 4.p.m”. (Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 497/1939)
1939 iunie 29. Este afișată circulara Direcţiei Administraţiei de Stat din cadrul Ministerului de Interne, prin care se solicită afişarea gratuită a afişului Expoziţiei Internaţionale „Muncă şi Voie bună”, organizată la Bucureşti; anexat un exemplar al afişului respectiv. (Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 483/1939)
1939 iunie 25. Este afișată circulara circulara referitoare la sărbătoarea „Ziua apelor”, în ziua de 25 iunie 1949. Primarul era invitat să dea „tot concursul pentru ca serbarea „Ziua Apelor” să aibă răsunetul pe care îl urmărim cu toţii, în scopul ca cetăţenii ţării să aibă dragostea şi să preţuiască valoarea Mării Negre, a Dunării şi a tuturor apelor româneşti”. (Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 421/1939)
1939 iulie 25. Este prezentat publicului afişul spectacolului „Vitejii neamului” susţinut în cadrul „Turneului de Propagandă Cultural-Patriotică”, în Sf. Gheorghe, în scopul ridicării unei statui a lui Andrei Mureşanu, în Sf. Gheorghe. (Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 11496/1939)
(Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
