Aflată în al doilea an de apariție, la al doilea număr, publicația Despărțământului ASTRA – Buzăul Ardelean încearcă să se impună în peisajul presei astriste și nu numai. Desigur etapa tatonărilor și a începuturilor publicistice este obligatorie și chiar necesară în realizarea unei solide tradiții. În cadrul publicațiilor actuale ce apar sub egida ASTREI, revistele de prestigiu au o tradiție de aproape 20 de ani. Se impun a fi luate ca exemplu „Revista română” a Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu”, Iași, apoi „Astra blăjeană”, „Astra clujeană”, „Astra năsăudeană”.
Deși doar cu două numere de apariție, astriștii din Despărțământul Buzăul Ardelean încearcă să ia exemplul vechilor publicații ale ASTREI, să se încadreze, prin tematică și conținut, în spiritul revistelor transilvănene „enciclopedice cu ilustrațiuni”, adică să se constituie într-o revistă de informație istorico-științifică și de informație larg culturală și literară. Cu alte cuvinte, publicația „Astra – Buzăul Ardelean” este un fel de buletin informațional privind activitatea despărțământului pe care îl reprezintă. Astfel, chiar studiile științifice ce dau o anume greutate publicației sunt comunicări prezentate în cadrul Simpozionului organizat de Despărțământ.
Cuprinsul este variat și eterogen. Autori importanți, cunoscuți cercetători ai zonei, precum prof.dr. Alexandru Porțeanu, prof.dr. Ion Giurcă, prof. Ilie Șandru prezintă în studii elaborate temele: „Scurtă privire introductivă asupra unor surse documentare privind istoria Buzăului Ardelean”, „Constantin Brâncoveanu – campania din anul 1690 și valorificarea trecătorii Tabla Buții” și, repectiv, „Dr. Elie Miron Cristea – Patriarhul reîntregirii spirituale a neamului”.
Dr. Ioan Lăcătușu și prof. Vasile Stancu redau, în continuarea materialului din numărul anterior, „Surse edite și inedite pentru elaborarea monografiei Buzăului Ardelean”, având ca suport o minuțioasă cercetare arhivistică.
Prof. Corina Sporea Bărăgan, în calitatea de director al revistei și de președinte al Despărțământului Astra Buzăul Ardelean, este prezentă în publicație prin citarea volumelor sale, la care face referire prof. dr. Alexandru Porțeanu, „Preoți și învățători din Buzăul Ardelean implicați în făurirea României Mari” și „Cronica învățământului din Vama Buzăului”, dar și prin substanțiala prezentare „In memoriam: profesorul brașovean Emil Micu (1915-1980)” și prin studiul „Gărzile naționale românești în comunele Buzăului Ardelean din perioada 1918-1919.” Din cele șase pagini ale ultimului material citat, patru sunt reproduceri ale tabelelor nominale, aflate la Arhivele Naționale Covasna, cu membrii care au făcut parte din Garda Națională, în anii 1918-1919, în comunele plășii Buzăul Ardelean. Patru pagini cu reproduceri nu suficient de clare din punct de vedere tipografic într-o publicație tip enciclopedie!? Este cazul și altor reproduceri din revista prezentată. Reproducerea documentelor de arhivă este necesară și valoroasă în revistele științifice, însă în alte cazuri sunt mai bine venite redarea lor, prin transcriere, pentru a fi înțelese de cititorii obișnuiți.
Un articol interesant prin informațiile oferite, lipsit însă de note bibliografice, este cel privitor la profesorul Constantin Sporea (născut la 1876, în Acriș), semnat de istoricul Traian Cepoiu. Alte două articole, „Despre mocanii săceleni și nevestele lor” și „Ardeleni stabiliți pe meleaguri dobrogene”, semnate Domnița Rațiu și, respectiv, Cristina Gîlă, oferă informații pertinente despre puternicile tradiții ale mocanilor săceleni și despre relațiile ardelene-dobrogene prin ardelenii ce, siliți de împrejurări istorice, au trecut Carpații.
Un material inedit ce cu greu își găsește echivalent (prin tematică) în publicațiile astriste este cel despre rezistența anticomunistă, semnat de prof. Alexandru Fercu și intitulat „Victor Lupșa și rezistența anticomunistă”. Gruparea de rezistență anticomunistă „Vlad Țepeș II”, condusă de Victor Lupșa, a avut o foarte puternică ramificație de o parte și de alta a Carpaților de Curbură, fiind în vizorul Securității din trei importante centre Galați, Focșani și Orașul Stalin (Brașov), într-o perioadă dintre cele mai crunte a comunismului (1949-1954). Autorul articolului din revista „Astra – Buzăul Ardelean” aduce lămuriri pentru mulți necunoscute, deși se referă la o perioadă istorică apropiată celei contemporane nouă. De ce încă necunoscută? Deoarece noi, românii, ne mișcăm încet și parcă dorim a nu ști prea multe. Prof. Alexandru Fercu are la baza cercetării sale mărturii ale unor persoane ce încă mai sunt în viață (atenție! Securitatea împrăștia anume zvonuri prin care urmărea întotdeauna ceva, deci toate aceste mărturii trebuie … verificate), apoi site-uri privind istoria comunismului, arhivele ASRI, emisiunea Memorialul durerii, două sau trei lucrări apărute în Vrancea ce au în vedere, în principal, partizanii de dincolo de Carpați.
Subiectul privind rezistența anticomunistă în Carpații de Curbură, cu referire specială la zona Covasna și Întorsură, este deosebit de interesant și aproape de loc cercetat. Afirmația mea este atât de categorică, întrucât am cercetat personal 20 de dosare ale Grupării „Vlad Țepeș II” aflate la CNSAS (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității), solicitate de mine doar pentru zona Covasna și pentru o anumită persoană. Aceste dosare nu aveau nicio semnătură care să demonstreze că au mai fost cercetate. Cert este că informațiile care se pot obține prin cercetările de la CNSAS sunt deosebit de valoroase, dar e nevoie de multe cunoștințe privind acea perioadă neagră a istoriei noastre, de cunoștințe privind mișcările anticomuniste din toți munții românești etc. A-l face pe Victor Lupșa „bandit”, așa cum era numit de Securitate, mi se pare mult prea mult, când el a fost un partizan cu merite deosebite – gândiți-vă doar la faptul că a strâns în jurul lui mii de oameni și „a dat de lucru”, vreme de mai mulți ani, la trei Securități regionale!
. .
Bineînțeles că afirmațiile de mai sus trebuie privite ca o paranteză la un subiect ce abia acum este la începutul cercetării sale. Cert este că o singură persoană nu are capacitatea fizică de a studia un asemenea uriaș volum de documente.
Revenind la revista „Astra – Buzăul Ardelean”, apreciem ca un fapt meritoriu toate materialele referitoare la tradițiile românești și la activitățile Despărțământului pe această linie. Exemplificăm prin „Trecutul care durează încă” de prof. Radu Iosif, „Meșteșugarii” de prof. Alexandru Ionescu și Mircea Haas, „Fam. profesorilor Mariana și Oliviu Bobeș” de prof. Teodora Aioanei, „Familia medicilor Maria și Ioan Voinea” și „Valori astriste” de prof. Corina Sporea Bărăgan, „Felicia Diculescu – etnomuzicolog la Institutul de Folclor „Constantin Brăiloiu” – fragemnt preluat din revista „Angvstia”, nr.4/1999, „Corespondență de la Despărțământul „Iulia Hasdeu”, Cahul – Basarabia” de prof. Doina Focșa, „Acțiune caritabilă în Despărțământul Buzăul Ardelean” de pr.paroh Marius Banciu, „Din memoria timpului”- adnotări din presa vremii de Laura Maria Savu.
Revista prezentată are ambiții mari privind oglindirea în paginile ei a unor creații literare, ceea ce este în spirit astrist. Putem citi astfel de creații semnate de poetul popular Ghiță Baciu (1913-1994), de Victor Manole, Denisa Băilă și Răzvan Trandabur, precum și de două poete din Brașov, Nicoleta Drăgan-Bucșă și Viorica Popescu, președinta Filialei Brașov a Ligii Scriitorilor Români.
În încheierea prezentării noastre, recomandăm colectivului de redacție, ca o sugestie, organizarea materialelor în rubrici, pentru facilitarea orientării cititorilor, existența unor interviuri, pentru a lua pulsul orientativ al momentului etc., cu persoane cunoscute din zonă care iubesc și respectă trecutul și tradițiile noastre românești. Nu în ultimul rând recomandăm necesitatea corecturii generale a revistei. „Toate-n tot”, revista „Astra – Buzăul Ardelean” se va impune, cu puțină stăruință din partea diriguitorilor ei, în presa din zona transilvană și în cea astristă. Îi dorim mult succes și la cât mai multe numere!
Luminița CORNEA
