Profesoara Florentina Teacă din Covasna colecţionează chipuri. Chipuri ale unor oameni care au trăit demult în această parte a lumii şi care au ţinut vie comunitatea de români. Căutând în arhive de familie, ea a salvat de la dispariţie şi uitare câteva zeci de fotografii îngălbenite de timp, pe care le-a publicat în două albume, pentru a arăta şi altora cine au fost şi cum au fost oamenii de aici. Multe fotografii le-a adunat cu ajutorul elevilor, care, scotocind printre lucrurile bunicilor, au scos la lumină imagini inedite cu oameni simpli ai locului, dar şi cu diverse personalităţi originare din Covasna -Voineşti.
Sunt mii de chipuri, doamne elegante în rochii lungi, domni cu posturi impozante şi mustăţi răsucite, băieţei îmbrăcaţi „mariner” sau tunşi chilug şi puşi la „patru ace”, în sacou, pantaloni scurţi şi ghetuţe, fete înveşmântate în costume populare, flăcăi călare, ciobani şi alaiuri de nunţi.
Pe spatele unei fotografii îngălbenite de timp, cu patru bărbaţi înrolaţi în armată, cineva a notat caligrafic „Amintire din ziua plecării. 8.V.1942”, în alta, un domn cu pardesiul pe umeri, pozează alături de şase copii în faţa unei case cu coloane, pe frontispiciul căreia scrie cu litere inegale: „Alex Bunghez-Prăvălie de coloniale”. O altă fotografie, făcută în curtea „Grădiniţei de copii din Voineşti”, e datată 30.X.1933, iar alta, făcută cine ştie când, aminteşte de Grădina „La Moş Manole”, unde probabil că se serveau „mâncăruri calde şi reci şi beuturi speciale”, aşa cum scrie în reclama din spatele clienţilor.
Sunt multe imagini cu valoare istorică, precum cea în care un fotograf anonim l-a imortalizat la ieşirea din Senat pe episcopul Justinian Teculescu, originar din Covasna, împreună cu mareşalul Averescu, patriarhul Miron Cristea, poetul Octavian Goga şi mitropolitul Visarion Puiu. „E o fotografie din arhiva personală a nepotului episcopului, domnul Şerban Teculescu, care trăieşte în Franţa”, explică profesoara Florentina Teacă, cea care a scos recent de sub tipar, la Editura Magic Print, al doilea album de fotografii de epocă, intitulat „Chipuri de demult din inima României”.
„După primul volum „Covasna, Voineşti: Istorie şi cultură românească în imagini”, apărut anul trecut la Editura Eurocarpatica, multă lume şi-a dat seama că am acasă fotografii vechi şi am început să primesc sute de poze, pe care le-am grupat în funcţie de familiile de provenienţă şi aşa a apărut acest al doilea volum. A fost mult mai uşor, pentru că lumea ştia deja ce o să fac cu ele, oamenilor le-a plăcut primul volum şi şi-au dorit ca şi strămoşii lor să apară în album(…) Pe coperta primului volum o să vedeţi o fotografie cu bunicii mei în ziua nunţii, iar în al doilea am publicat o poză de grup primită de la un copil în care apare şi o fetiţă îmbrăcată în costum popular, care ţine cu mâna un steag. Acea fetiţă e bunica mea. N-am ştiut de existenţa acestei fotografii, e o bucurie imensă să primeşti poze cu familia ta”, a declarat pentru AGERPRES, Florentina Teacă.
Ea a mărturist că, prin aceste publicaţii, a dorit să aducă un omagiu oamenilor care au trăit pe aceste meleaguri, care „au ţinut vie această comunitate de români”, dar şi să salveze de la dispariţie şi uitare aceste fotografii.
„Întotdeauna am considerat fotografiile un fel de vehicule de memorie. Ele surprind o secundă pentru eternitate (…) Fotografiile de familie adunate în acest album redau, aidoma unei oglinzi, vremuri, oameni din Voineştii Covasnei de odinioară, aşa cum erau (…) Uneori aceste imagini nasc lacrimi, alteori stârnesc zâmbete sau chiar hohote de râs, dar important e că trezesc emoţii. După cum spune o veche zicală, o fotografie face cât o mie de cuvinte. Aceste fotografii de familie vorbesc. Vorbesc despre strămoşii noştri, despre bucuriile şi necazurile familiilor de voineşteni, despre momente importante ale comunităţii, despre oameni frumoşi şi demni. Vorbesc despre oameni care şi-au servit ţara ca militari, şi-au crescut copiii în dragoste faţă de valorile tradiţionale româneşti, despre păstori care au străbătut munţii cu turmele lor. Vorbesc despre oameni datorită cărora suntem astăzi ceea ce suntem (…) De-a lungul timpului am adunat aceste poze cu credinţa că nu există scuză să nu fie văzute, publicate, popularizate. Desigur, în această ecuaţie eu sunt doar o unealtă. Cei care mi-au pus în palmă amintirile lor sunt de lăudat mai mult. Cu emoţie, cu bucurie am primit aceste poze şi tot aşa cum mi-au fost date, tot aşa vi le dăruiesc şi eu”, a mai spus Florentina Teacă.
Fotografiile s-au păstrat, dar timpul, în implacabila lui veşnicie, a şters din memoria colectivă numele multor muritori, de aceea puţine imagini sunt însoţite şi de explicaţii. Florentina Teacă vrea să acopere acest gol şi încearcă să stabilească identitatea personajelor cu ajutorul bătrânilor aflaţi încă în viaţă sau al celor mai tineri care pot completa istoria locului cu numele persoanelor pe care le recunosc.
Mai mult decât atât, îşi doreşte să reconstituie poveştile de viaţă ale oamenilor care au trăit în această comunitate, să le scrie şi să le transmită generaţiilor viitoare. „Voineştenii prin definiţie simt româneşte (…) Uitaţi-vă la costumele populare, mai ales ale bărbaţilor, peste ani, sunt aceleaşi costume în toate pozele. Tot cercetând am găsit pe internet fotografii ale mocanilor din Dobrogea, care au exact aceleaşi costume. Sunt sigură că sunt mocani plecaţi din zona noastră şi care au ajuns cu oile în transhumanţă în Dobrogea. Lucrăm acum la o monografie a Covasnei, în care vrem să demonstrăm că oameni, păstori plecaţi de aici au întemeiat sate în sudul ţării’, a adăugat Florentina Teacă.
Fotografiile adunate şi publicate de tânăra profesoară din Covasna, care au răscolit amintiri şi au trezit înduioşătoare nostalgii, au în mod incontestabil o valoare documentară, vorbind despre vremuri şi oameni care au fost, dar în acelaşi timp, au reuşit să angreneze comunitatea locală într-un proiect ce nu se sfârşeşte aici. Vor mai fi multe pagini de istorie în imagini sepia, alb-negru şi, de ce nu, color.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
www.agerpres.ro
