Obiceiurile tradiţionale de nuntă ale românilor din zona Covasna-Voineşti vor fi prezentate la sfârşitul acestei săptămâni în cadrul Nedeii mocăneşti, o străveche sărbătoare ce are loc în fiecare an în preajma Sântiliei.
Nedeia mocănească va avea loc în zilele de 18 şi 19 iulie în Valea Zânelor din Voineşti-Covasna şi este organizată de Asociaţia „Justinian Teculescu” cu sprijin financiar al Consiliului Judeţean Covasna, Primăriei Covasna şi al unor agenţi economici din zonă.
Sărbătoarea aminteşte de vremurile când ciobanii coborau de la munte pentru a-şi alege nevestele, iar în cadrul acesteia vor fi reconstituite ritualurile de nuntă specifice zonei, cum ar fi împodobirea porţilor cu brazi şi ştergare tradiţionale, cerutul miresei, bărbieritul mirelui, hora miresei, ruperea colacului, descălţatul naşilor, trânta voinicilor şi ridicatul bolovanului.
„Sântilia – Nedeia mocănească a voineştenilor este una dintre cele mai vechi tradiţii populare pastorale păstrate în zona arcului carpatic (…) În trecut, Sântilia avea mai multe rosturi – de a mijloci idile, de a uni destine, de a face alianţe şi, nu în cele din urmă, de a uni hotarele dintre românii de aici şi românii de peste munţi (…) În zilele noastre, Sântilia voineştenilor constă în prezentarea unei nunţi tradiţionale, la care participă toată suflarea comunităţii. Actorii îmbrăcaţi în costum naţional popular întruchipează toate personajele unei nunţi adevărate: perechea de miri, naşii, vornicii, socrii mari şi mici, nuntaşii şi cu toate obiceiurile practicate în zonă: cursa de cai, cerutul miresei, hora miresei, cochioluitul miresei, descălţatul naşilor, hora Sântiliei, menţionează prof. Florentina Teacă, reprezentanta Asociaţiei cultural creştine „Justinian Teculescu” din staţiunea Covasna, în invitaţia postată pe un site de socializare.
Printre invitaţii din acest an se numără solişti vocali şi formaţii folclorice, meşteri populari, crescători de animale, precum şi membrii asociaţiei ‘Omnis Barbaria’, care vor prezenta aspecte ale vieţii civile şi militare a dacilor. Aceştia din urmă nu au fost ivitaţi întâmplător, ci pentru că în apropierea staţiunii Covasna se află o cetate dacică veche de aproape 2000 de ani.
Arheologii spun că este una dintre cele mai mari din afara Munţilor Orăştiei, fiind înconjurată de mai multe terase fortificate cu ziduri de piatră. O mare parte dintre zidurile cetăţii au ieşit la iveală întâmplător în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii şi a culcat pădurea la pământ. La rădăcinile copacilor seculari au apărut nu doar ziduri de piatră, ci şi alte vestigii, cum ar fi bucăţi de ceramică, monede şi obiecte de cult, pe baza cărora specialiştii au stabilit că cetatea datează din secolele II-I i.d.Hristos. Atheologii susţin că cetatea e foarte bine conservată şi poate oferi detalii importante despre modul de organizare a defensivei dacice.
. .
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
www.agerpres.ro
