Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Peste Hotare, Angel Tîlvăr, a declarat miercuri că structura pe care o conduce – Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) – va organiza „într-o cadență relativ rezonabilă” întâlniri aplicate cu privire la problemele cu care se confruntă românii din diaspora.
„Este un proiect care își propune să abordeze din perspective multiple lucruri legate de dorința noastră ca românii să se întoarcă acasă. Îmi propun ca într-o cadență relativ rezonabilă, cam odată la două luni, să organizez acest gen de întâlniri, dar aplicate. Vom începe să discutăm lucruri legate de educație (…) vom aborda probleme legate de drepturile românilor atunci când muncesc în alte state în paralel cu ce oferim pe piața muncii din România. (…) Vom avea apoi abordări din perspectiva felului în care li se respectă drepturile ca cetățeni în diferitele locuri în care aleg să-și stabilească reședința. Deci, iată, subiecte din perspective multiple”, a afirmat Tîlvăr, în cadrul primei ediții a întâlnirilor „Românii de pretutindeni”, un for de discuție privind relația dintre România și românii de peste hotare în contextul globalizării și integrării europene.
. .
Printre participanții la dezbatere s-a numărat și coordonatoarea de programe sociale Sandra Pralong, în opinia căreia modernizarea României depinde într-o mare măsură de întoarcerea în țară a românilor plecați în străinătate.
„Cred cu tărie că, așa cum s-a întâmplat în 1848 când pașoptiștii români întorși de la studii la Paris au modernizat România prin revoluția pe care au propus-o, așa cred că se poate întâmpla și acum, că modernizarea și europenizarea cu adevărat a României trece în mare parte prin întoarcerea diasporei. Nu ca să aibă pretenții, nu ca să vină cu aroganțe și cu fumuri cum se întâmplă uneori — e adevărat și regretabil — dar pentru că trăind într-un sistem normal și funcțional, ei pot să aducă acea exigență față de aparatul administrativ și față de statul roman de care avem atâta nevoie”, susține Pralong.
Ea consideră că românii aflați în țară sunt prea îngăduitori cu disfuncționalitățile sistemului administrativ, în timp ce o persoană venită din străinătate va manifesta mai puțină toleranță la acestea provocând astfel o schimbare mai rapidă.
O voce critică în cadrul discuțiilor a fost cea a deputatului independent Aurelian Mihai. Acesta și-a exprimat nemulțumirea față numărul mic de reprezentanți ai diasporei în Parlament, apreciind că „românii de pretutindeni sunt mult prea puțin ascultați la București”.
„Cu mai mult de o săptămână în urmă noi, românii din diaspora, am dorit să avem mai mulți reprezentanți, în afara țării. Eu reprezint 20% din populația României pentru că în colegiul Europa de vest am 4 milioane de cetățeni legali și ilegal. (…) Ar fi bine ca în Parlament majoritatea să se gândească. PSD nu a votat. (…) Eu cred că era un mesaj destul de bun ca în Parlamentul României diaspora să aibă anumiți reprezentanți, nu șase persoane la 4 milioane de cetățeni. Altminteri, dacă ar fi să facem un calcul matematic, Parlamentul ar trebui să aibă 20-30 de deputați și senatori, ceea ce nu mi se pare corect”, a spus deputatul.
Aurelian Mihai a arătat că proiectele de legi pentru diaspora vor fi „tocate rând pe rând”, dacă nu există voință mai ales la nivelul Parlamentului.
AGERPRES
www.agerpres.ro
