Plecând din orașul și raionul Căușeni, ne-am îndreptat spre raionul Cimișlia, ca să ajungem în satul Semelet. Nu știu câte raioane sunt în Basarabia, dar sunt multe și cuprind sate mari cu mulți locuitori. Localitatea Selemet, conform recensamintului din anul 2004, are o populatia de 3 803 locuitori. Distanța directă până în orașul Cimişlia este de 17 km, iar distanța până în capitala țării, Chişinău, este de 43 km. Nu vreau să spun nimic despre șosea, pentru că m-ar indispune. Am ajuns greu, după multe ore, parcurgând puțini km. Deși localitate mare, cu multe case frumoase, multe noi, dar și unele nelocuite, în satul Selemet străzile sunt …ulițe cu destul praf. Dar, pentru noi, totul a fost frumos.
Am ajuns în Selemet într-o sâmbătă după-amiază, către seară. Doamna prof. Areta Moșu, președinta Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu”, Iași, ne-a vorbit cu mult suflet și cu mult drag despre acest sat. De ce? Este satul în care s-a născut și a copilărit mama sa. Mai are și rude în sat. Am văzut casa bunicilor, în care dna Areta a locuit trei luni, copil fiind, când familiei i s-a dat voie să vină din România (după multe aprobări), cu o condiție: să sta toată perioada doar în acest sat, la părinții mamei. Tatăl nu a avut voie să meargă să-și vadă rudele din satul Onițcani, raionul Criuleni. Ce vremuri! Înțelegem oare ce a fost atunci? Ce-o fi fost în sufletele acelor bieți oameni? Privim casa, o fotografiem, acum vândută, dar nelocuită. O casă care păstrează dorul vieții, al locuirii. O auzim pe dna Areta: „Zumzetul vieții e în mine și zvâcnește.” Desigur îi poartă în suflet pe buneii și părinții dumneaiei.
Venisem în Selemet pentru a participa și noi la Festivalul „iProsop”, inițiat și organizat de primăria satului, mai mult, chiar de primărița satului Selemet, Tatiana Badan, care am aflat că are are în colecție peste 40 de prosoape și opt ii. Cea mai veche ie are peste 80 de ani, iar cel mai vechi prosop – peste o sută de ani și a fost adus din România. Toate sunt diferite și unice în felul lor. Ori de câte ori are posibilitate, le etalează. Cu o asemenea colecție și cu iubirea pentru folclor și tradițiile populare nu ne miră că a fost inițiatoarea Festivalului „iProsop”, dedicat tradiției locale a prosopului țesut manual și a oportunităților antreprenoriale de promovare a culturii naționale românești. Ne-a mărturisit că este „bolnavă” de folclor și „de tradițiile noastre și-mi doresc ca toți cetățenii să valorifice patrimoniul nostru cultural”.
Doamna Tatiana Baban a început să colecționeze prosoape și ii după ce i-a murit mama. Ultima achiziție – două prosoape, care au peste o sută de ani, au fost cumpărate de la un preot din România, care a fost anterior deportat în Siberia: „Aceste prosoape au fost țesute la noi în sat, după care au fost duse în Siberia, apoi în România, ca în final să ajungă tot de unde au pornit. Au o valoare istorică și spirituală fără preț. Fără preț sunt și iile pe care le dețin în colecție. Cea mai veche are peste 80 de ani și la fel a fost confecționată la noi în sat. Pe ea sunt ornamentate niște ozoare specifice satului. Mai mult, după acest ozor am confecționat și costumele naționale pentru membrii Ansamblului „Mărunțica” din localitate”, mărturisește primărița colecționară de ii și prosoape.
Festivalul s-a desfășurat toată ziua de duminică, a fost foarte bine organizat, pe terenul de sport al satului, cu participarea multor tineri voluntari, elevi și studenți din sat. Majoritatea participanților purta ii sau un ștergar popular. Mie îmi place să folosesc termenul de ștergar, nu acela, mai modern, de prosop. Cele două cuvinte sunt sinonime, dar, în gospodăriile noastre țărănești, se aflau la loc de cinste, ca adevărate podoabe, ștergarele cu diverse ornamente brodate sau țesute, cu franjuri etc. Acum, prosop sau ștergar, la Selemet a fost o sărbătoare a tradiției populare. Și a fost minunat.
Bineînțeles că primărița a fost îmbrăcată într-o autentică ie, pe care ne imaginăm că o purta permanent și în gând. Frumusețea festivalului a fost dată de standurile expoziționale ale celor peste 50 de meșteri populari. Pe site-ul primăriei găsim declarația doamnei primar: „Prin acest festival vrem să scoatem în evidență artizanatul și prosopul, care ne leagă pe toate etapele vieții – de la naștere până la moarte. Prin prosop să unim țara. Acest eveniment este gândit să scoată în evidență tradiția de a țese prosoape, promovarea prosopului național și, nu în ultimul rând, internaționalizarea vânzării acestuia”.
În cadrul festivalului, oaspeții au avut ocazia nu doar să aprecieze colecții de ștergare care mai de care mai frumoase, mai vechi, mai noi, dar au putut și să și le procure sau să vadă procesul de țesere manuală, pentru că au fost organizate masterclass-uri. Meșterițele au răspuns la întrebări, iar cine a vrut a putut încerca să brodeze elemente dintr-un prosop tradițional. Am aflat că cel mai scump şi mai bogat prosop costă 500 de lei, în funcţie de calitate şi de vechime (lei moldoveneşti).
Personal am rămas uimită de ambiția organizatorilor privind internaționalizarea prosopului. Concret, cum? Da, am aflat, „prin comercializarea online în toate colțurile lumii a prosopului autentic moldovenesc”, cum a afirmat doamna primar Tatiana Badan. Bineînțeles că eu aș spune: comercializarea ștergarului autentic românesc. Este același ștergar în toate regiunile locuite de români (dar cât de variat ca ornamentație!). Cu adevărat, prin ștergarul românesc tradițional, ne unim toți românii.
Să revenim la participarea delegației ASTREI la festivalul din Selemet. În prima parte a desfășurării programului folcloric, pe scenă a urcat dna profesor Areta Moșu, prezentată, de doamna primar Tatiana Badan, ca fiică a Selemetului. Foarte pe scurt, doamna Areta Moșu prezintă ASTRA „care a făcut foarte mult pentru români, urmărind unitatea românilor de pretutindeni, unitatea de limbă, de tradiții, de folclor.” Își exprimă bucuria că este prezentă la unul dintre cele mai frumoase festivaluri din Basarabia, organizat chiar în satul de baștină al mamei sale. Arată volumul „Republica Moldova – țara mea ruropeană”, editat de Despărțământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu”, Iași, care cuprinde eseurile premiate la concursul organizat pe această temă, pentru elevii și studenții basarabeni. Felicită și numește pe cei premiați: Ana Bodareu (Glodeni); Cătălin Luca (Chişinău); Ariton Radu (Anenii Noi); Valeria Roman (Bardar, r. Ialoveni); Ştefan Savin(Orhei); Valeria Galafton (Feşteliţa, r. Ştefan Vodă); Rodica Fână (Cahul); Olga Roşca (Cahul); Maria Plugaru (Bardar); Eugenia Grosu (Chişinău). Premiile au fost substanţiale, sume în euro, cărţi, locuri în tabere din România.
Pentru copiii din Selemet, doamna profesor Areta Moşu, ca preşedintă a Despărţământului ASTRA, Iaşi, oferă 30 de locuri într-o tabără gratuită, în luna iulie, în România. Urmează ca profesorii şcolii din Selemet să organizeze echipa care va veni în România. Pentru Centru social din Selemet (impresionant ca funcţionalitate şi clădire, construit printr-un proiect european), oferă un tablou realizat de eleva Tatiana Pintilie din Bălţi, care a fost premiat la Concursul „N.N. Tonitza”, organizat de ASTRA ieşeană. Doamna primar primeşte darurile, mulţumind fericită. Se argumentează astfel că ASTRA adună tot ce e bun şi le oferă celor care ne reprezintă şi care demonstrează că sunt buni, aşa cum rezultă şi din eseurile cărţii prezentate: „noi să fim împreună, suntem acelaşi sânge, acelaşi neam, iar viitorul cel mai frumos este spre Europa.” Mai menţionează dna Areta: „să nu mai fim despărţiţi, aşa cum au fost părinţii mei de bunei.”
Spectacolul folcloric al Festivalului a fost deosebit de bogat: coruri de copii, ansambluri de dans popular, formaţii folclorice. Satul Selemet a prezentat: Ansamblul de dans popular modern „Mărunţica”, Ansamblul folcloric de bărbaţi, Formaţia folclorică „Cununiţa”, plus formaţia Grădiniţei de copii „Luminiţa”. Invitaţi au fost cunoscuţi interpreţi din Republica Moldova: Nicu Mâţă şi Claudia Codreanu – interpreţi de muzică populară, Zinaida Julea – artist al poporului. Îmbrăcate în ii şi cu ştergare aduse de acasă, am ascultat şi noi programul folcloric, ne-am plimbat pe întreg terenul de desfăşurare al Festivalului. Uneori ne opream şi dăruiam „Revista română” şi „Sud-vest”, publicaţii ale ASTREI ieşene.
Cântăreaţa noastră, Rodica Ioniţă Grosu, solista de muzică populară care a reprezentat . . ASTRA din Iaşi, şi-a exprimat bucuria că este prezentă la acest extraordinar festival. Melodiile ei au entuziasmat publicul cucerit de vocea şi de costumul popular autentic purtat cu mândrie şi eleganţă. Coborând de pe scenă, a intrat în mijlocul horei care s-a încins pe terenul pregătit pentru spectatori. În iureşul jocului popular, toată lumea se simţea bine, trăind adevărate momente de fericire. Trăieşte clipa, nu-i aşa?
Aflăm de la doamna Tatiana Baban că, pe lângă primărie, organizator principal al Festivalului, director de eveniment, a fost doamna Olga Coptu, preşedinta Asociaţiei obşteşti „Familii migrante”, fiică a satului Selemet, iar proiectul Festivalului iProsop a fost parţial finanţat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA.
Olga Coptu, adevăratul suflet al întregului eveniment, care a avut ideea organizării festivalului, accentuează faptul că „prosopul ne uneşte cu tradiţiile şi cultura neamului nostru, ne uneşte pe noi toţi, cei buni la suflet, care dorim ca, pe acest meleag frumos, să trăim bine cu binecuvântarea bunului Dumnezeu.” Ea mulţumeşte, în final, tuturor participanţilor, tuturor gospodinelor din sat care s-au implicat în organizare, tuturor oaspeţilor care au venit cu prosoape minunate, exprimându-şi speranţa că vor putea realiza, în viitor, multe lucruri bune şi frumoase împreună.
„La Selemet se nasc talente” spunem şi noi, cum a spus doamna primar care îşi cunoaşte bine localitatea, unde activează o foarte bună şcoală de muzică, un muzeu intitulat chiar naţional, Muzeul Satului (fondat de Elena Televca, cu 15 ani în urmă), „comoara satului”, cum îl numesc cu mândrie localnicii. Selemetul are oameni minunaţi, gospodari, cu suflet şi inimă mare, oameni buni şi primitori, pentru care satul lor este cel mai frumos din lume. Cinste lor!
Luminiţa CORNEA
