. . Odată cu inaugurarea subredacţiei Corbii Albi la Sfântu Gheorghe, am avut plăcerea de a-i cunoaşte pe cei patru colaboratori ai portalului care formează subredacţia de la Sfântu Gheorghe. Printre ei s-a numărat şi Lidia Ostaş din Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia care ne-a povestit despre statutul special al teritoriului în care aceasta trăieşte.
UTA Găgăuzia şi-a câştigat autonomia în anul 1994, după ce în anul 1991 a fost denumită Republica Găgăuză. Autonomia Găgăuziei este garantată de Constituţia Republicii Moldova, sub ale cărei legi funcţionează. Potrivit site-ului oficial al UTA Găgăuzia, http://www.gagauzia.md/index.php?l=ro Găgăuzia reprezintă o structură teritorial-administrativă în componenţa Republicii Moldova cu statut juridic special, care prevede dreptul poporului găgăuz la autodeterminare, şi care îşi desfăşoară activitatea în corespundere cu Consitituţia Republicii Moldova.
Întinsă pe o suprafaţă de 1.800 km pătraţi, UTA Găgăuzia este populată de 162.000 de locuitori – majoritatea găgăuzi – având ca limbi oficiale româna, rusa şi găgăuza, şi ca guvernator pe Irina Vlah. Găgăuzia este formată din 3 mari oraşe şi 27 de sate.
Cu toate că autonomia Găgăuziei a fost aprobată din dorinţa populaţiei găgăuze, cu scopul de a promova valorile culturale ale acestora, potrivit celor spuse de Lidia Ostaş, limba oficială care se foloseşte atât în administraţia publică, cât şi în instituţiile de învăţământ sau pe stradă este limba rusă. Mai mult de atât, limba găgăuză este predată în şcoli şi grădiniţe ca o materie, ca oricare alta, din lipsa specialiştilor şi a manualelor.
„Autonomia a fost creată cu scopul de a promova valorile culturale ale găgăuzilor, a limbii. Noi avem Adunarea Populară, avem Başcaniul – guvernatorul Găgăuziei, avem drapelul, imnul şi constituţia noastră, însă din păcate nu avem o şcoală, sau un liceu în care să se predea numai în limba găgăuză. La noi toate obicetele se predau în limba rusă, toate absolut. Limba găgăuză se predă ca un obiect, ca şi limba română. Pentru a studia mai multe obiecte în limba găgăuză nu avem specialişti, pentru că pe vremuri se făceau facultăţi în limba rusă şi profesorii nu cunosc toate cuvintele de specialitate de predare. Totodată, pentru a elabora manuale au nevoie de finanţe foarte mari. (…) În Găgăuzia limba oficială este găgăuză, alături de română şi rusă, dar toate inscripţiile sunt în rusă, se discută în administraţiile publice locale în rusă, însă foarte rar se poate întâmpla să se facă o şedinţă în limba găgăuză. Nu este pe stradă nimic în limba găgăuză şi rar cineva o vorbeşte pe stradă, fiindcă tinerii spun că nu au nevoie de limbă. Ei spun că atunci când vor absolvi liceul vor pleca în Rusia să lucreze. Nici limba română nu vor să o înveţe”, a spus Lidia Ostaş, profesor de limbă română în UTA Găgăuzia şi colaborator al portalului Corbii Albi.
Oamenii vor mai mult de-atât
După 11 ani de la câştigarea autonomiei, se pare că lucrurile nu s-au schimbat pentru găgăuzi, iar oamenii îşi dau seama că ceea ce statutul lor actual le oferă, nu este suficient. Astfel, în momentul de faţă există câteva organizaţii care încearcă o resuscitare a culturii găgăuze şi militează pentru promovarea limbii şi a culturii neamului lor, însă acţiunile pe care aceştia le întreprind sunt puţine şi nu reuşesc să aibă impactul dorit.
„Sunt nişte organizaţii, mişcări, tineri care mai promovează limba găgăuză. Avem şi scriitori, poeţi în limba găgăuză, avem o televiziune regională unde sunt emisiuni în limba găgăuză, radio în această limbă, dar totuşi ar trebui mai mult şi oamenii înţeleg asta. (…) Eu activez şi într-o grădiniţă unde s-a implementat un mic proiect pentru studierea limbii găgăuze în cadrul acesteia, începând de la vârsta de 3 ani. În cadrul acestui proiect, copiii vorbeau o zi în limba găgăuză şi una în limba română, dar nu prea a mers fiindcă nu erau specialişti. Unii aşteaptă mai multă motivaţie prin bani, alţii nu prea doresc pentru că nu sunt manuale”, a mai spus Lidia Ostaş.
Populaţia de peste Prut are altă mentalitate
Prezent la conferinţa de presă în care se anunţa deschiderea subredacţiei portalului româno-maghiar de la Sfântu Gheorghe, Csaba Szabó a spus că cea ce a găsit în Moldova de peste Prut nu se compară cu ceea ce avem noi, aici, sau în restul Europei. Acesta este de părere că oamenii se raportează total diferit la România, decât o fac cei care locuiesc aici, având aspiraţii total diferite de ale românilor din ţară în ceea ce priveşte migraţia către alte ţări.
„Eu când m-am dus prima oară în Găgăuzia, tot cu întrebările voastre m-am dus şi deja când am trecut graniţa,un prieten m-a prevenit că nu sunt în Europa Centrală. Când treci Prutul, dispare Europa Centrală. Naţiunea de dincolo de Prut are altă mentalitate. Am stat de vorbă cu moldoveni şi mi-au explicat că a fi moldovean înseamnă să ţii la ţara ta, să mori pentru Basarabia. Ei concep că dacă spui că eşti român, eşti cu Băsescu, cu Becali, iar a fi moldovean eşti pur”, a declarat coordonatorul portalului Corbii Albi şi fondator al Asociaţiei Clubul Media „Corbul Alb”.
În ţinutul secuiesc există deja autonomie – cheia succesului în ceea ce priveşte înţelegerea interetnică, sunt proiectele
În privinţa autonomiei pe care Găgăuzia o are, şi autonomiei pe care ţinutul secuiesc o doreşte, Csaba Szabó a spus că „aici e autonomie totală. Că drapelul se mai ia jos, aia înseamnă că 99% este autonomie. Până acum nimeni nu s-a uitat la satele ungureşti care aveau scris numai în maghiară. Şi pe vremea lui Ceauşescu nu era nicio problemă. Pe nimeni nu a interesat, dar acum se inventariază problemele de către ambele părţi. Când or să apară banii şi proiectele şi lumea prinde viaţa şi ce merită să facem împreună, atunci va merge treaba. Aici, în Sfântu Gheorghe a pornit.” Acesta a explicat că tipul de autonomie pe care îl au găgăuzii este unul fără conţinut, ei nebeneficiind în niciun fel de ceea ce autonomia promitea poporului majoritar găgăuz, în schimb, în ţinutul secuiesc există deja autonomie, ca şi conţinut, dar nu există cadrul legal. „La noi comparaţiile sunt forţate şi cu Tirolul de Sud, unde e total altceva. Rădăcinile problemelor sunt altele”, crede coordonatorul portalului Corbii Albi.
Ceea ce propune coordonatorul portalului Corbii Albi pentru ca cele două comunităţi să depăşească problemele de comunicare, sunt proiectele. Mai exact, acesta este de părere că banii sunt cei care fac diferenţa, iar prezenţa lor va îmbunătăţi relaţiile dintre cele două comunităţi. „Eu aşa aş face: m-aş duce într-o zonă unde se bat ungurii cu românii şi i-aş întreba dacă vor 100.000 de euro, spre exemplu. Le-aş spune că trebuie făcut un singur lucru: voi secuii trebuie să luaţi drapelul României şi să staţi acolo.Voi românii trebuie să ţineţi drapelul secuilor, şi aşa se obişnuiesc cu acest compromis, pentru bani. După cinci ani, eu sunt convins că dacă aş întreba Vă mai bateţi? ei m-ar întreba Ceva bani mai există? Noi credem că, convieţuirea constă în pupături între unguri şi români. Nu! Este prea mult, dar a conversa înseamnă mult mai mult. Cineva de la Chişinău a zis că România e o ţară virtuală. Noi avem nevoie de o Românie a proiectelor”, este de părere Csaba Szabó.
Maricela Dan
