Echipa care se ocupă de proiectul Sfântu Gheorghe-Capitala Europeană a Culturii 2021, a plecat în delegaţie, pentru a prezenta ideea proiectului şi a face cunoscută întenţia municipiului de a candida la mult râvnitul titlu de Capitală Culturală a Europei.
Începând de miercuri, 24 iunie, în fiecare zi, la ora 18:00, echipa de promovare a proiectului a mers la Cluj-Napoca, Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Sfântu Gheorghe şi Gheorgheni, urmând ca astăzi să ajungă la Târgu Secuiesc, pentru a vorbi celor interesaţi de ceea ce presupune candidatura municipiului la acest titlu, în cadrul unor consultări publice. Astfel, cei prezenţi, pe lângă informaţiile pe care le primesc cu privire la proiectul pe care municipiul Sfântu Gheorghe intenţionează să-l depună şi despre activităţile care vor fi desfăşurate pe parcurul anilor, pot veni cu idei, pentru ca proiectulsă fie cât mai diversificat.
În acelaşi context, primarul Antal Arpad a făcut un apel către locuitorii oraşului în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc în luna aprilie a.c., pentru a se implica în acest proiect important, şi să-şi exprime opiniile şi ideile pe platforma oficială a programului www.i2021.ro pentru a crea un proiect mai diversificat.
Farkas Andras, membrul fondator al firmei PONT Consulting din Cluj-Napoca, care s-a ocupat inclusiv pentru candidatura Clujului la Capitala Europeană a Tineretului 2015, este omul care face roţile să se învârtă, în cadrul acestui proiect. „E pe bune! este mesajul, care vine dintr-o gândire foarte serioasă. Probabil că v-aţi pus întrebarea dacă Sfântu Gheorghe ar putea să câștige acest titlu, atunci când s-a anunţat că România va găzdui acest titlu. Mesajul este că E pe bune! Ne gândim serios la acest lucru şi nu este o candidatură de dragul de a candida şi de a fi prezenţi mai mult în presă. Este un mesaj foarte serios”, a spus specialistul.
Acesta este de părere că această candidatură, cu toate că va fi depusă de municipiul Sfântu Gheorghe, doreşte să aibă o abordare regională, împreună cu celelalte oraşe partenere. Acest titlu se duce din ţară în ţară – între ţările membre ale UE – şi se ştie precis că în anul 2021 România, respectiv Grecia va găzdui acest titlu.
Sfântu Gheorghe candidează cu implicarea instituțiilor, actorilor culturali, folosind și atuurile oferite de resursele și caracteristicile mediului înconjurător, în parteneriat cu 4 orașe – Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc și Tîrgu Secuiesc – implicând întreaga regiune. Pe lângă Sfântu Gheorghe, și orașele Arad, Baia Mare, Brașov (pentru Zona Metropolitană), Brăila (pentru județele Tulcea și Ialomița), București, Cluj-Napoca, Craiova (pentru Oltenia), Iași, Timișoara şi Târgu Mureș şi-au anunţat intenţia de a candida la titlul de Capitală Europeană a Culturii.
„Avem cinci nume de oraşe, dintre care Sfântu Gheorghe este puţin mai aparte. Sunt alte patru oraşe din zonă, pe care le considerăm partenere în acest demers, şi cu care, lucrând împreună, am dori să devenim acel oraş candidat pentru titlul de capitală euroeapă a culturii” a menționat Farkas Andras.
Tematica abordată în proiectul de candidatură este „Identitatea”
Coordonatorii proiectului sunt de părere că în ceea ce priveşte subiectul actual al identităţii europene, Sfântu Gheorghe împreună cu celelate orașe din zonă au o identitate cu caracter propriu, care face ca această temă să devină mai complexă şi mai specifică, în sensul că Sfântu Gheorghe este cel mai mare oraş al ţării în care o minoritate naţională constituie majoritatea numerică.
Candidatura municipiului la mult râvnitul titlu de Capitala Europeană de Cultură vine din dorinţa de a reinventa viaţa culturală şi de a promova oraşul şi regiunea pe plan european, programul având un efect catalizator asupra dezvoltării economice ale orașelor, transformând peisajul urban și contribuind pe termen lung la creșterea potențialului turistic.
„Pe lângă generarea efectelor menționate mai sus, prin acest program, Sfântu Gheorghe, în calitate de candidat în numele ţinutului secuiesc își asumă realizarea unor obiective care au un impact similar asupra vieții cotidiene ale locuitorilor regiunii. Aceste obiective sunt: reducerea tensiunilor generate de diferenţele de identitate şi de nesuportarea, neînţelegerea şi neacceptarea acestora, întărirea conștiinței regionale, consolidarea libertăţii individuale şi comunitare, respectiv a coeziunii sociale, prin intermediul artei şi a culturii.
Drept rezultat al programului, cetăţenii vor ajunge mai aproape de înțelegerea propriei lor identități și de acceptarea altor identități, la nivel local, regional, național și la nivel european, prin aceasta rezultând o societate mai deschisă, mai primitoare, mai energică şi mai puternică, o societate care se va cunoaşte mai bine pe ea însăşi şi va fi capabilă să se arate într-un mod mai articulat. În acest sens, considerăm că acest program este mai degrabă un mijloc de generare a unor procese sociale, și nu un scop propriu-zis”, se arată pe platforma oficială a proiectului.
. .
Termenul limită pentru depunerea proiectului final, în prima rundă a concursului, este 10 octombrie 2015, și constă în prezentarea proiectului pentru 45 de minute şi o sesiune de întrebări şi răspunsuri tot de 45 de minute, de către o delegaţie de 10 oameni. În luna noiembrie a acestui an se va anunţa lista scurtă de finalişti. Termenul limită pentru cea de-a doua rundă va fi august 2016, când echipa delegată va prezenta proiectul, de data aceasta de 100 de pagini, urmând ca în luna septembrie-octombrie 2016, oraşele care se află pe lista scurtă de finalişti să primească vizita juriului.
Obiectivele urmărite: cunoaşterea identităţilor şi reducerea tensiunilor generate de diferenţele de identitate şi de nesuportarea, neînţelegerea şi neacceptarea acestora
Obiectivele titlului de capitală a culturii pe care municipalitatea doreşte să le atingă sunt apărarea și promovarea diversității culturale europene, evidențierea valorilor comune, creșterea sentimentului de apartenență la un spațiu cultural comun şi cotribuția culturii la dezvoltarea urbană pe termen lung.
„Titlul de Capitală Europeană Culturală nu este un scop, ci este un instrument. Scopul nu este să câştigăm titlul, ci să dovedim prin candidatura noastră şi prin cele 80 de pagini, că oraşul şi regiunea, în cazul nostru, are un scop pe termen mai lung, în care acest titlu va fi un instrument ca să ajungem la viziunea noastră”, este de părere Veres Timea, coordonator de programe în cadrul programului Sfântu Gheorghe – Capitala Europeană a Culturii 2021.
Obiectivul programului Sfântu Gheorghe – Capitala Europeană a Culturii constă în facilitarea unei mai bune cunoaşteri şi înţelegeri a identităţilor individuale şi comunitare, reducerea tensiunilor generate de diferenţele de identitate şi de nesuportarea, neînţelegerea şi neacceptarea acestora, întărirea conștiinței regionale, consolidarea libertăţii individuale şi comunitare, respectiv a coeziunii sociale, prin intermediul artei şi a culturii. Drept rezultat al programului, cetăţenii vor ajunge mai aproape de înțelegerea propriei lor identități și de acceptarea altor identități, la nivel local, regional, național și la nivel european, prin aceasta rezultând o societate mai deschisă, mai primitoare, mai energică şi mai puternică, o societate care se va cunoaşte mai bine pe ea însăşi şi va fi capabilă să se arate într-un mod mai articulat, conform coordonatorilor proiectului.
Potrivit lui Farkas Andras, statisticile înregistrate de-a lungul timpului arată că voturile membrilor comisiei de evaluare a proiectelor înscrise şi titlul de Capitală Culturală s-au îndreptat către oraşele cu o populaţie sub 100.000 de locuitori. „Candidaturile se punctează separat, indiferent de câte există înscrise. În momentul în care primim 7 voturi din cele 12, înseamnă că ne-am calificat în finală. (…) În general, există o tendinţă în cadrul deciziilor juriului, ca titlul să se ofere oraşelor mai mici. Datorită faptului că o comunitate este mai mică, şi impactul unui astfel de titlu este semnificativ mai mare”, a spus acesta.
Maricela Dan
