Universitatea Maastricht din Olanda a demarat un proiect internaţional ce îşi propune conştientizarea sănătăţii în rândul populaţiei din mediul rural.
Proiectul denumit Healthequity 2020 se implementează în 10 regiuni din Centrul şi Estul Europei, şi în România. Potrivit informaţiilor oferite de coordonatorii acestui proiect, judeţul Covasna este singurul judeţ din ţară care este angrenat în acest proiect
. .
„La început am lucrat cu Consiliul Judeţean, cu doamna Marta, ulterior am făcut o colaborare cu Hubbes Kinga de la Caritas, care a luat legătura cu mai mulţi actori locali şi a lucrat pe acest plan de acţiune. Toate regiunile cu care colaborăm trebuie să realizeze acest plan de acţiune despre starea de sănătate a populaţiei, în special pentru a reduce diferenţele dintre oamenii dezavantajaţi şi oamenii care au un venit mai mare şi un alt statut. Am avut o serie de workshopuri care au introdus această temă şi un instrument care analizează situaţia în regiune”, a explicat Oana Neagu, reprezentantul Universităţii Maastricht din Olanda, promotorul principal al proiectului.
Potrivit acesteia, nu există o anumită sumă finanţată pentru fiecare regiune în parte, fiecare instituţie şi ONG fiind finanţate doar pe durata sesiunilor de lucru, ulterior toată activitatea făcând parte din programul de lucru al acestora , sau ca voluntariat.
În proiect au fost atrase persoane din mai multe medii, echipele de acţiune fiind formate din angajaţi ai Prefecturii, Consiliilor Locale, Consiliului Judeţean, ONG-uri şi altele.
În momentul de faţă, proiectul „mamă”, prin care echipele de acţiune au dobândit o serie de abilităţi în vederea educării populaţiei, a ajuns la faza finală, după aproape trei ani de la demarare. În tot acest timp echipele de acţiune au fost instruite şi consiliate în cadrul programului, alături de membrii celorlalte 9 regiuni din Centrul şi Estul Europei, urmând ca în perioada următoare echipele de acţiune să îşi înceapă activitatea.
Potrivit reprezentantului Caritas Alba Iulia- filiala Covasna, Hubbes Kinga, proiectul care va demara în perioada imediat următoare va funcţiona pe trei piloni principali: vârstnici, sănătate stomatologică şi educaţie sexuală. Scopul proiectului este de a pune la aceeaşi masă instituţiile abilitate pentru a lucra împreună într-un mod eficient.
„Suntem singurii din România care am participat la acest proiect. Consiliul Judeţean şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului au fost cei care, iniţial, au intrat în acest proiect. Noi am fost invitaţi să facem parte ca organizaţie, datorită experienţei pe care o avem, pe la jumătatea proiectului. Nu de mult s-a făcut un raport despre accesul la serviciile sociale şi medicale în judeţ. Aşa am făcut noi o colaborare între organizaţii şi autorităţi locale, şi am încercat să vedem ce putem face pentru a reduce diferenţele care există în domeniul sănătăţii şi cel social. În zona noastră, noi credem că problemele de sănătate sunt legate de cele sociale, aşa că după ce am participat la mai multe workshopuri, am încercat să strângem laolaltă acele instituţii şi organizaţii care pot face ceva, împreună. Avem direcţie pentru asistenţă socială, avem direcţii pentru sănătate, avem diferite instituţii care conlucrează între ele, prea puţin. Ar fi foarte bine să vedem care sunt legăturile dintre aceste probleme şi aşa am constituit un grup. Ne-am strâns şi pe baza datelor pe care le-am stabilit mai devreme, am stabilit nişte priorităţi. Ideea a fost să nu avem aşteptări prea mari, ci să facem acele lucruri, să ne concentrăm pe cele care pot fi realizate, pentru că nu putem să facem totul”, a explicat Hubbes Kinga.
Potrivit acesteia, s-au realizat trei subgrupe, fiecare având o altă prioritate în cadrul proiectului. Primul subgrup se va ocupa de dezvoltarea, în zona rurală, a serviciilor sociale şi medicale pentru vârstnici, în special pentru cei rămaşi singuri după migrarea tineretului. Aceştia vor primi consultanţă şi în privinţa drepturilor de care beneficiază.
A doua echipă va avea ca prioritate înfiinţarea unui centru mobil de stomatologie care va servi atât zonei rurale din judeţul Covasna cât şi zonei rurale din judeţul Harghita. „O altă prioritate este înfiinţarea unui centru mobil de stomatologie pentru că am constatat că în zonele rurale oamenii au nevoie de astfel de servicii, care în mod normal la noi în ţară costă. Sunt multe persoane care nu au acces la aceste servicii. Dorim să cumpărăm, din proiecte, un centru mobil de stomatologie care să meargă din sat în sat şi să ofere persoanelor servicii de stomatologie. Caritas are deja un proiect scris pe această problemă”, a spus reprezentantul Caritas.
Centrul de stomatologie va deservi unui număr de aproxmativ 1.200 de copii şi 300 de adulţi din zonele defavorizate, costul investiţiei fiind de 280.000 de euro.
Cea de-a treia echipă de lucru se va ocupa exclusiv de problema mamelor minore, care sunt într-un număr alarmant de mare în zonele rurale şi defavorizate. „Sunt foarte multe mămici tinere, care sunt şi ele copii şi care dau naştere altor copii. Ne-am gândit să ne concentrăm şi pe acest lucru, mai ales în zonele cu populaţie romă.Am trasat liniile principale şi de acum încolo vom începe să lucrăm concret pe proiect”, a mai spus Hubbes Kinga.
La confeirnţa de presă care a avut loc ieri, la Sfântu Gheorghe, au luat parte şi reprezentanţi ai Universităţii Maastricht, dar şi coordonatori ai proiectului din alte ţări, precum Slovenia.
„Reprezint proiectul Healthequity 2020, fiind coorodnatorul de la Universitatea Maastricht în acest context al sănătăţii active, pentru că cercetăm cum regiunile locale conlucrează în vederea îmbunătăţirii sănătăţii, în spiritul fiecărei naţiuni cu caracteristicile sale. Acesta este scopul nostru principal, misiunea noastră, pentru că este foarte importanat să facilitezi învăţarea unul de la celălalt. A fost foarte interesant să mă aflu aici în ultimele zile, pentru că am văzut ce activităţi impresionante se desfăşoară”, a conchis Dr. Peter Schronder-Back de la Universitatea Maastricht din Olanda.
Maricela Dan
