Art. 705 Cod Procedura Civilă termenul de prescripţie este prezentat după
cum urmează:
. .
(1) Dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripţie este de 10 ani.
(2) Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită. În cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii lor definitive. De fapt prescriptia operează ca o armă folosită de către împrumutat împotriva creditorului bancar și sanctionează pasivitatea acestuia prin lipsirea de putere executorie a unui contract de credit. De menționat că dreptul substanțial nu este pierdut, iar creditorul poate să începă o executare silită însă ea poate fi ușor paralizată prin invocarea, în cadrul executării silite, a excepției prescriptiei. Există o întrebare generală și ea se referă la termenul de prescripție și cum se face calculul acestui termen. Trebuie să avem în vedere că termenul general este de 3 ani de zile, mai exact dacă banca nu începe procedura de recuperare a sumelor de bani în termen de 3 ani de zile de la ultima plată efectuată, atunci creditul cel cu executare succesivă este prescris. Totuși, să ținem seama de faptul că în raport de legislația bancară, dacă în contractul de credit nu este stipulat termenul la care banca poate declara scadența anticipată, atunci el este de 60 de zile de la ultima plată, însemnând că dreptul băncii de a cere executarea silită se naște fie conform contractului, fie la 60 de zile de la plata ultimei rate lunare iar în acest caz termenul de prescripție se va calcula cu adăugarea celor 60 de zile, la termenul de 3 ani. Momentul în care se sfârşeşte termenul de prescripţie se determină, potrivit regulilor de calcul al termenelor procedurale prevăzute de art. .101 C. proc. civ.; astfel, termenele pe zile se calculează pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început să curgă, nici ziua când s-a sfârşit termenul; termenele pe ani, luni sau săptămâni se sfârşesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare; termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfârşeşte într-o lună care nu are o asemenea zi, se va socoti împlinit în ziua cea din urmă a lunii; termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.
Tertipuri folosite de bancă
Nu de puține ori în acțiunile deschise pe instanța de judecată, banca a folosit metode absolut viclene, de prezentare în fața instanței a unor extrase de cont prin care s-a încercat inducerea în eroare, cu prezentarea unor asemenea documente prin care se arată că în activitatea contului curent a existat o tranzactie de 2,5,10 lei comision de administrare, spre exemplu, însă în realitate sumele respective nu erau altceva decât bani extrași forțat de către Bancă din contul debitorului pentru a acoperi un termen de prescripție, și nu erau plăți voluntare așa cum le definește Codul Civil, pentru a putea întrerupe termenul de prescripție. Evident că o asemenea modalitate de „fentare” a prescripției nu este decât un tertip, însă dacă Banca îl folosește, debitorul nu se apără iar instanța nu îl observă, acțiunea de prescripție este destinată eșecului.
Invocarea prescriptiei
În dreptul procesual civil prescripția se poate invoca în două situații: fie pe calea contestației la executare solicitandu-se constatarea prescripției dreptului de a cere executarea silită sau pe calea dreptului comun invocându-se prescripția dreptului material la acțiune.
Ceea ce este de interes în acest material se referă la invocarea prescripției în materia executării silite și efectele sale, astfel, dacă
sunt îndeplinite condițiile expuse mai sus, instanța poate dispune anularea întregii executări silite având în vedere constatarea intervenirii prescripției asupra sumelor executate.
www.coltuc.ro
