Aproximativ 35 de studenţi ai departamentului de Administraţie şi management public, Extensia Universitară Sfântu Gheorghe, în colaborare cu Asociaţia Ştiinţifică Pro Scientia Administrativa (ASPSA), au derulat în perioada 20 aprilie- 8 mai a.c. un studiu privind tinerii din Sfântu Gheorghe, calitatea vieţii acestora şi percepţia asupra unor modalităţi de trai.
Potrivit profesorului universitar Cziprian Lorand, coordonatorul studiului în cauză, cercetarea s-a făcut pe un eşantion de 198 de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, locuitori permanenţi sau temporari în municipiul Sfântu Gheorghe. Modalitatea de colectare a datelor necesare studiului a fost faţă în faţă, la domiciliul sau reşedinţa respondentului, studiul având o marjă de eroare de +/- 3.2
Din datele prezentate ieri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute de profesorul universitar Cziprian Lorand, reiese un portret sociologic complex al tânărului din Sfântu Gheorghe.
Raportul bazat pe naţionalitatea celor care au ales să răspundă întrebărilor studiului este direct proportional cu raportul etnic din municipiul Sfântu Gheorghe, astfel că 72,31% dintre respondenţi sunt vorbitori de limba maghiară, 25,94% vorbitori de limba română şi 1,75% dintre aceştia fiind de altă naţionalitate.
Totodată, conform datelor culese de studenţi, cel mai mare procent dintre respondenţi, adică 35,63% sunt persoane cu bacalaureat, în timp ce 24,59% au absolvit cursurile unei facultăţi, 21,96% au 12 clase, 7,40% au absolvit o şcoală postliceală, 5,40% au o diplomă de master, 1% sunt doctoranzi şi 0,13% au doar 4 clase.
Profilul tânărului din Sfântu Gheorghe s-ar putea contura astfel: tânărul român, locuitor în Sfântu Gheorghe, a terminat liceul în oraşul natal, după care s-a orientat către o facultate din Braşov (26,58%), Cluj-Napoca (23,63%), Sfântu Gheorghe (14,77%) sau Târgu Mureş (11,39%).
„Se vede clar că Braşovul şi Clujul sunt cele două centre universitare unde se îndreaptă cei mai mulţi tineri din Sfântu Gheorghe: Braşovul, cred că din cauza proximităţii geografice, Clujul se pare că este un centru universitar mai mare şi tinerii se duc mai ales acolo. Acel trend că mulţi se duc la Galaţi să-şi facă studiile superioare, la nişte specilizări destul de interesante, nu mai este”, a explicat profesorul universitar.
Tânărul din Sfântu Gheorghe este cel mai adesea angajat în sfera privată, este elev sau student, ori angajat în sfera publică, însă există un procent de 7,19% dintre cei chestionaţi care spun că au o activitate proprie.
Optimismul este un cuvânt cheie pentru tinerii din Sfântu Gheorghe
La întrebarea „Cum apreciaţi viaţa dumneavostră de zi cu zi?”, tinerii au răspuns într-un procent de 47,93% că au o viaţă bună, în timp ce doar 10,29% sunt de părere că viaţa lor este una foarte bună şi îndestulătoare. La polul opus, doar 1,51% dintre tinerii chestionaţi au spus că viaţa lor este una foarte proastă.
Ceea ce a relevant studiul este că tinerii vorbitori de limbă română au o percepţie asupra calităţii vieţii mult mai bună decât tinerii vorbitori de limbă maghiară. Conform statisticilor oferite în cadrul conferinţei de presă, 63,94% dintre tinerii români sunt de părere că viaţa lor este una bună, în timp ce doar 31,39% dintre tinerii maghiari au spus acelaşi lucru. Tinerii maghiari spun că viaţa lor nu este nici bună nici rea, într-un procent de 28,86%.
Despre calitatea vieţii în Sfântu Gheorghe, faţă de alte oraşe din ţară, tinerii chestionaţi au spus că faţă de Cluj, Sibiu, Târgu Mureş şi Braşov, calitatea vieţii este mai proastă, însă diferenţa dintre cele două categorii de tineri chestionaţi stă în procentele înregistrate, care arată că tinerii români văd că în Sfântu Gheorhe calitatea vieţii este mult mai proastă, decât o văd tinerii maghiari.
De-asemenea, despre calitatea vieţii în oraşe mai mici decât Sfântu Gheorghe atât tinerii maghiari cât şi cei români au fost de accord că este mai bună, însă şi aici s-au înregistrat diferenţe de opinie. În timp ce 23,18% dintre tinerii maghiari au spus că în Sfântu Gheorghe calitatea vieţii este mai bună decât în Odorheiu Secuiesc, tinerii români au consemnat într-un procent mult mai mare, de 70,59% acest lucru, arătând că sunt mai mulţumiţi de traiul din oraşul natal. „Este o atitudine mentală faţă de locuitorii altui oraş”, este de părere Cziprian Lorand, profesorul universitar.
Referitor la întrebarea „Cum este viaţa dumneavoastră faţă de anul trecut?”, tinerii au spus că este la fel, într-un procent majoritar, în timp ce doar 31,48% au spus că se văd schimbări în bine, iar 10 procente au spuscă este mai proastă. Totuşi, tinerii au speranţe că viitorul va fi mai bun, 49,25% dintre respondenţi spunând că anul viitor viaţa lor va fi mai bună, în timp ce 47,27% cred că nu se va schimba nimic în traiul de zi cu zi, iar 3,51% consideră că totul va merge în jos şi vor avea o viaţă mai proastă faţă de acum.
Cifrele înregistrate ar spune că traiul tinerilor nu este unul foarte prost, având în vedere că în ultimul an, cel mai scump produs achiziţiont de 24,65% dintre aceştia a avut o valoare cuprinsă între 1.000 şi 2.000 de lei. Dacă privim cifrele defalcate pe cele două categorii, se poate vedea că tinerii vorbitori de limbă română au cheltuit mai mult anul trecut pentru un produs, decât tinerii vorbitori de limbă maghiară. Astfel, 26,92% dintre respondenţii români au spus că au achiziţionat un produs cu valoarea cuprinsă între 1.000 şi 2.000 de lei, în timp ce doar 17,51% dintre maghiari au cheltuit la fel pentru un produs. Cei mai mulţi tineri maghiari, adică 17,75%, au spus că au putut scoate din buzunar cel mult 500 de lei pentru un produs anul trecut, acesta reprezentând cel mai mare procent din tabelul datelor culese, în ceea ce priveşte etnicii maghiari.
Criza economică din ultimii ani din România a avut impact şi asupra tinerilor
Cel puţin aşa arată rezultatele culese. Astfel, tinerii au resimţit criza economică cel mai mult atunci când a trebuit să reducă din cheltuieli, din cauza scăderii veniturilor personale. 10,80% au spus că din cauza crizei economice a fost nevoie să se angajeze, chiar şi part-time.Totuşi, tinerii români se declară mulţumiţi de locul de muncă şi de nivelul de educaţie pe care îl au. Pentru tinerii maghiari, familia şi sănătatea proprie ocupă primele două locuri, în ceea ce priveşte gradul de mulţumire, aceştia din urmă poziţionând mulţumirea faţă de locul de muncă pe locul 6 din 7.
În ceea ce priveşte situaţia actuală din România, tinerii se declară mulţumiţi când vine vorba de accesul la formele de învăţământ dorite şi de gradul de corupţie din societate. Pe locul trei se poziţionează condiţiile de trai şi condiţiile de întemeiere a unei familii. Tinerii sunt de părere că şansa de a avea o locuinţă corespunzătoare este foarte mică.
Potrivit sondajului, spiritul antreprenorial în rândul tinerilor români este mai dezvoltat decât în rândul tinerilor maghiari, 41,8% dintre aceştia arătându-se interesaţi de o afacere proprie, faţă de 26,1% în rândul tinerilor de etnie maghiară. Totodată, vorbitorii de limbă română au tendinţa de a se orienta către obţinerea unei meserii, în timp ce vorbitorii de maghiară ţintesc spre domenii precum limbile străine sau IT.
În legătură cu principalele obstacole pe care aceştia le întâmpină când vine vorba de continuarea studiilor, majoritatea a răspuns că taxele şi cheltuielile prea mari pentru şcolarizare ar fi primul impediment, lipsa unor instituţii care să-i consilieze pe tineri în carieră reprezintă al doilea mare obstacol şi faptul că trebuie să intre în câmpul muncii de tineri şi să-şi câştige existenţa reprezintă al treilea cel mai important impediment.
Tinerii din Sfântu Gheorghe se pricep cel mai bine la comunicare şi cel mai puţin la afaceri
În ceea ce priveşte calificarea şi participarea la diferite cursuri de calificare, iniţiere, perfecţionare, 60% dintre tinerii intervievaţi au răspuns negativ. Totuşi, tinerii din Sfântu Gheorghe spun că principala abilitate pe care o dobândesc şi stăpânesc cel mai bine este comunicarea, urmată de utilizarea computerului, redactarea unui text, folosirea limbii celeilalte comunităţi, folosirea unei limbi de circulaţie internaţională, iar pe ultimele două locuri poziţionându-se managementul sau realizarea unor proiecte dar şi domeniul afacerilor.
Aceştia îşi doresc să-şi îmbunătăţească calificarea profesională, să-şi găsească o slujbă mai bună şi să îşi poată continua studiile. Din cercetare rezultă că tinerii vor să plece afară din ţară, însă doar pentru o perioadă scurtă de timp, şi nu pentru stabilire. Tinerii români ar fi dispuşi să-şi întemeieze propria afacere într-un procent mai mare decât tineri maghiari.
Tinerii maghiari sunt de părere că ai nevoie de cunoştinţe şi relaţii pentru a avea succes în carieră
Conform răspunsurilor oferite, tinerii maghiari sunt de părere că pentru a avea succes în carieră, ai nevoie de relaţii şi o poziţie socială favorabilă, şi mai apoi de muncă şi efort personal, în timp ce tinerii români cred că dacă munceşti destul de mult, nu ai nevoie de relaţii pentru a-şi găsi de lucru sau de a avansa.
Peste 45% dintre tinerii intervievaţi au spus că au cel puţin un membru al familiei care lucrează sau a lucrat în străinătate. În ce priveşte intenţia lor de a pleca din ţară, 17% ar dori să-şi găsească un loc de muncă temporar în afara ţării, 14,45% vor să meargă la studii şi doar 7,35% intenţionează să se stabilească definitiv în altă ţară.
. .
Mândri, şi nu prea, de faptul că sunt cetăţeni ai României
Procentul tinerilor care s-au declarat foarte mândri de faptul că sunt cetăţeni ai României este foarte mic, atât în ceea ce priveşte vorbitorii de limbă română (17,31%), cât şi vorbitorii de limbă maghiară (3,06%).
Totuşi, tinerii români sunt destul de mândri, într-un procent de 51,44%, în timp ce maghiarii s-au declarat nu prea mândri că pe Cartea de identitate scrie România, sunt tinerii maghiari, într-un procent de 49,75% .
Corelat cu mândria că sunt cetăţeni ai României, tinerii din Sfântu Gheorghe sunt de părere că în România drepturile oamenilor sunt respectate într-o oarecare măsură, sau în mică măsură.
Astfel, putem spune că tânărul român din Sfântu Gheorghe este o persoană destul de mulţumită de viaţa din oraş, însă cu convingerea că se poate mai bine, comparativ cu alte oraşe. Acesta are spirit antreprenorial, şi îşi doreşte o carieră rezultată dintr-o meserie practicată, de preferat pentru afacerea proprie, sau într-un domeniu de ştiinţe naturale precum ingineria, medicina sau altele. Totuşi, în momentul de faţă se declară mulţumit de locul de muncă şi de studiile făcute, şi îşi permite să cheltuiască pe un singur produs o sumă de până la 2.000 de lei. Tânărul român este de părere că trebuie să munceşti pentru a ocupa postul dorit şi nu să depinzi de relaţii. Nu sunt cei mai mândri că sunt cetăţeni ai României şi consideră că s-ar putea lucra mai mult la respectarea drepturilor omului.
Tânărul maghiar este un tânăr care consideră că viaţa pe care o are este nici bună dar nici rea, este foarte legat de familie, şi îşi poate permite să cheltuiască o dată pentru un produs dorit cel mult 500 de lei. Acesta este de prăere că pentru a reuşi la locul de muncă trebuie să ai cunoştinţe şi relaţii pe care să te bazezi, şi îşi doreşte să-şi facă o carieră în domeniul ştiinţelor sociale. Tânărul maghiar nu este deloc mândru că este cetăţean al României, dar nici nu ar dori să emigreze, ci mai degrabă să lucreze pe o perioadă determinată şi să se întoarcă acasă.
Maricela Dan
