Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1936. Despre vechea biserică greco-catolică din Coşeni vorbeşte vechiul clopot cu inscripţia în limba maghiară, care s-a aflat în clopotniţa din cimitirul satului, împreună cu cel donat, în perioada interbelică, de către Şcoala normală din Brăila. În aceeaşi perioadă, a existat în Coşeni şcoală cu secţie de predare în limba română, în cadrul căreia dascălii români au reanimat viaţa culturală românească din localitate. În 1936 directorul şcolii din Coşeni era Petre Lucaciu. Evenimentele ce au urmat Dictatului de la Viena (1940-1944) au curmat brutal această evoluţie. (Românii din Covasna şi Harghita)
1936 – Populația probabilă a orașului Sf. Gheorghe, în anul 1936: –11049; născuți vii -213; decese –178; excedent natural –35; căsătorii -89; divorțuri –13; născuți morți –11; decese sub 1 an –17; născuți vii la 1000 de locuitori –19,3; decese la 1000 de locuitori -16,7; excedent natural la 1000 de locuitori –3,2; căsătoriți la 1000 de locuitori –16,1; divorțuri la 1000 de locuitori –14,6; născuți morți la 1000 de locuitori –5,2; decedați sub 1 ani la 1000 de locuitori –8,0. (Mișcarea populației României în anul 1936, Editura Institutului Central de Statistică, București, Directorul Institutului Dr. Sabin Manuilă, p. 11)
1936 – Total născuți în anul 1936, ambele sexe –213; masculin -108; femenin –105; legitimi masculin –88; legitimi femenin –88; nelegitimi și recunoscuți masculin –20; nelegitimi și recunoscuți femenin –17; găsiți și necunoscuți –; procentul născuților vii nelegitimi și recunoscuți –17,4; născuți la spital cu medic –40 (18,8 % din totalul născuților vii); născuți la domiciului cu medic –1 (0, 5% din totalul năcuților vii); născuți la domiciului cu moașă cu diplomă –172; născuți la domiciului cu moașă fără diplomă –-; născuți la domiciului fără asistență –-; născuți la domiciului cu asistență necunoscută –-; (Mișcarea populației României în anul 1936, Editura Institutului Central de Statistică, București, Directorul Institutului Dr. Sabin Manuilă, p. 35)
1936 – Total decese, în anul 1936 -178, din care: 11 tuberculoză, 10 cancer, 14 bolile inimii, 12 pneumonii, 5 diaree, 11 malformații congenitale, bolile primei copilării, 29 senilitate, 2 sinucideri, 1 omucideri, 8 moarte prin violență, cauze nespecificate sau rău definite -2. (Mișcarea populației României în anul 1936, Editura Institutului Central de Statistică, București, Directorul Institutului Dr. Sabin Manuilă, p. 173 și 181)
1937 ianuarie 24. Prefectul judeţului Treiscaune dr. Valeriu Bidu transmite primarului oraşului Sf. Gheorghe, dr. Vasile Stanciu programul manifestărilor dedicate Unirii Principatelor Române, din anul 1937: „Domnule Primar, Avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a lua parte, împreună cu toţi domnii funcţionari din subordinea D-voastră, la sărbătorirea zilei de 24 ianuarie, ANIVERSAREA UNIRII PRINCIPATELOR ŞI A TUTUROR ROMÂNILOR, sărbătorire ce va avea loc în ziua de Duminecă, 24 ianuarie 1937, conform programului de mai jos: ora 10,30- Ceremonialul ridicării drapelului, în piaţa oraşului; ora 11,00- Te-Deumla Biserica ortodoxă română din localitate; ora 15,15- Festival în sala Teatrului orăşenesc dat de către Centrul de Instrucţie al Infanteriei şi Şcoalele din localitate”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Dos. 108/1937)
1937 ianuarie 27. Subsecretarul de Stat V. Bârcă, din cadrul Ministerul de Interne, originar din oraşul Orhei, trimite primarului oraşului Sf. Gheorghe o scrisoare prin care solicită acordarea unei subvenţii pentru ridicarea statuii domnitorului Vasile Lupu, în oraşul ORHEI. „Iubite Domnule V. Stanciu. Pentru a slăvi memoria marelui voievod al Moldovei, Vasile Lupu, a cărui domnie este strâns legată de viaţa judeţului Orhei, în care m-am născut şi unde am crescut, şi spre a face un act de afirmare a statorniciei stăpânirii româneşti în Basarabia, am luat iniţiativa ridicării în oraşul Orhei, a unei statui a Domnitorului dătător de pravile şi apărător al credinţei strămoşeşti. Realizarea acestei opere a fost încredinţată cunoscutului sculptor, profesorul Oscar Han din Bucureşti, şi va fi desigur una din cele mai impunătoare opere din ţară, mai ales că până astăzi nu există în România o statuie de mari proporţii a acestui Domnitor.” Răspunzând acestui apel de suflet, Primăria Sf. Gheorghe, a acordat suma de 2 500 lei. În 27 martie 1937, Comitetul pentru construcţia monumentului Domnitorului Vasile Lupu Orhei, confirmă primirea sumei şi transmite „mulţumirile comitetului şi adânca recunoştinţă pe care întreaga populaţie a românescului judeţ al Orheiului, o va purta conducerii Primăriei Sf. Gheorghe, pentru puternicul sprijin acordat întru realizarea acestei opere istorice”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 160/1937, f.1)
1937 februarie 23. Aflându-se despre demisia din demnitatea de prefect al judeţului Treiscaune a dr.V.Bidu, din Poiana Sărată i se expediază acestuia următoarea scrisoare, semnată de protopopul Protopopiatului ”Oituz”, Ioan Rafiroiu: Domnule Doctor, Din svon public am luat ştirea, că Dvs. aţi dimisionat din demnitatea de Prefect al Jud. Nostru şi aţi fost înlocuit cu prietenul Dvs. C. Nastasi, care sper că va conduce judeţul cu aceeaşi mândrie de român ca şi Dvs. Fără ca Administraţia judeţeană să sufere ceva din punctul de vedere românesc, pe care i l-aţi imprimat în cei trei ani de conducere.
Nu cunosc cauzele, cari au contribuit la această schimbare. Sau poate nici nu sunt, ci a fost un act voluntar al Dvs. Asemenea nu vreau să cred că interese de partid, sau alte interese mai puternice, decât cele susţinute de Dvs. cu atâta demnitate românească şi simţăminte patriotice, -în acest judeţ timp de trei ani- ar fi forţa demisia Dvs. de la postul de veghe ce-l deţineţi aici în Secuime, într-un judeţ, unde minoritatea românească copleşită de majoritatea puternică maghiară să sufoca pe toate tărâmurile vieţii sociale, într-un stat românesc, la piedestalul căruia stă jertfa curată a celor 800.000 eroi şi nesfârşitul cortegiu al martirilor de veacuri.
Activitatea multilaterală, cu o pecete atât de superioară românească, depusă în potirul Vieţii de neam, timp de 14 ani şi mai ales ca prefect, introducerea unui ritm românesc atât de accentuat pe teren cultural, şcolar-bisericesc, gospodăresc etc. este pagina cea mai frumoasă scrisă în istoria acestui judeţ şi evocatoare a unei vieţi ce ne dă conştiinţa că suntem noi stăpâni ai acestui colţ de ţară, martirizat sub stăpânirile streine, până la perderea a tot ce are mai scump un popor: grai, religie, obiceiuri, ce fac parte din patrimoniul sacru al fiinţei sale.
Dacă aţi căzut învins de această ţinută demnă de mare patriot român şi bun creştin al credinţei strămoşeşti, aţi căzut ca un erou. Vă felicit şi Vă strâng mâna. Cei ce mai simţim româneşte şi ne iubim ţara trebuie să preferim totdeauna o luptă eroică, în două cu moartea, dacă va trebui, decât să trăim o viaţă moleşită- prielnică străinilor pentru stăpânirea şi mai departe a unui popor atât de mândru şi nobil, cum e poporul românesc, în a cărui mare familie ne integrăm. Pentru eroismul Dvs. dinamic Vă strânge mâna cu aceeaşi prietenie de totdeauna şi gata a relua lupta alăturea de Dvs. oricând, al Dvs. admirator Ioan Rafiroiu Protopop ort.[odox], fost vol.[untar] în arm.[ata] rom.[ână].
[P.S.]. Astăzi 26 II 1937. Acestea sunt rândurile mele din scrisoarea „pierdută” şi motivul pentru care V-am scris în Sft. Gheorghe la 23 II a.c. că nu pot lua contact cu Dvs. într-o audienţă, pe care V-o solicitasem la telefon.
Cunoscând conţinutul ei, vom sta de vorbă, nu cu fostul prefect de Treiscaune, care a aruncat sămânţa cea bună în trei ani de conducere şi a cărei roadă o vor culege cei ce vor veni după noi, ci cu omul de „nădejde”, cu care să putem smulge „buruiana” ce ar încerca să înăbuşe „sămânţa cea bună”, sămănată de cei cu dragoste de neam. Cu aceeaşi consideraţie. Ioan Rafiroiu ( Arh. Bisericii Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului, Fondul Valeriu Bidu, nr. 544, Apud, Constantin Catrina, Valeriu Bidu: Note şi corespondenţă, mms )
1937 martie 23. Primarul adoptă decizia de acordare a sălii Teatrului orăşenesc, pentru data de 23.III 1937, pentru spectacolul susţinut de actorul bucureştean Ioan Brezeanu. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 307/1937)
1937 martie 26. Este transmis Ordinul Prefectului Treiscaune privind sprijinirea turneului Corului Instituitorilor „Moravi”, din Bruno, Cheoslovacia. Pe această bază a fost rezervată sala Tatrului orășenesc, pentru ziua de 26 III 1937. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 255/și 314/1937)
1937 aprilie 12. Prefectul jud. Treiscaune transmite în teritoriu ordinul circular privind participarea la demonstraţia tehnică strejărească, ce s-a desfăşuratla Araci, în ziua de 12 aprilie 1937. Erau invitaţi să participle toţi primarii, notarii, învăţătorii, preoţii şi medicii. Fiecare participant trebuia să vină în haine de lucru, să aducă cu sine 10 puieţi, şi să aibă hrană rece pentru o zi. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 363/1937)
1937 aprilie 21. Este publicat Memoriul Prefecturii judeţului Treiscaune, asupra problemei românilor maghiarizaţi, prezentat în conferinţa de la Tg. Mureş care a avut loc sub preşedenţia Ministrului Educaţiei Naţionale, dr. C. Angelescu. (CDMNC, Fond Manuscrise, dos. 20, f. 2 -8)
1937 aprile 22. Sunt distribuite afişele privind „festivalul cultural-artistic”, susţinut de Şcoala Normală „Spiru Haret” Tg. Jiu, în Sf. Gheorghe, în data de 22.IV. 1937. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 360/1937)
1937 mai 30. Este publicată invitaţiala Congresul Asociaţiei Învăţătorilor din jud. Treiscaune, manifestare care a avut loc în Sf. Gheorghe. Invitația este semnată de preşedintele Ioan Dima şi secretarul Ioan Stoenac. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.537/1937)
1937 iunie 8. La Sf. Gheorghe are loc serbarea intitulată „Ziua tineretului”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 576/1937)
1937 iunie 20-27. Serviciul Agricol al județului Treiscaune cere pavilionul din Parcul central din Sf Gheorghe, pentru organizarea manifestării „săptămâna vinului”, în perioada 20-27 iunie 1937. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.604/1937)
1937 septembrie 12. Primăria distribuie afişe şi bilete pentru „Marele meting” al Aviaţiei organizatla Sf. Gheorghe, în 12 septembrie 1937, când a fost botezat avionul Sf. Gheorghe, în prezenţa Ministrului Aerului şi al Marinei, ing.Irimescu. Acţiunea a fost organizată de Asociaţia Română pentru Propaganda Aviaţiei, filiala Sf. Gheorghe. „În timpul serbării, o escadrilă de aviaţie de bombardament din Braşov a salutat noul avion”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.783/1937 şi 510 /1938)
1937 octombrie 5. . . Prefectul jud. Treiscune și primarul orașului SF. Gheorghe întocmesc și aprobă decizii, procese verbale, tabele nominale şi facturi referitoare la lucrările ce au fost executate în vederea vizitei Regelui Carol al II-lea, în Sf. Gheorghe, în data de 5 octombrie 1937 şi la alocarea unei sume pentru achitarea cheltuielilor efectuate cu acest prilej. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 262 şi 859/1937 şi 509/1938)
1937 octombrie 11. Primăria întocmește tablelul statistic cuprinzând căsătoriile mixte şi schimbările de religie, în perioada 1918-1937. Din totalul celor 1602 căsătorii încheiate în Sf. Gheorghe, în perioada 1918-1937, un număr de 237 au fost căsătorii etnic mixte. Din situaţiile întocmite de „Primăria oraşului reşedinţă de judeţ Sf. Gheorghe”, rezultă că între anii 1928-1937, au avut loc un număr de 425 de treceri interconfesionale, din care 193 au trecut la religia ortodoxă şi 7 la cea greco-catolică. În aceeaşi perioadă doar 10 persoane au părăsit religia ortodoxă. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.883/1937)
1937 octombrie 13. S-a născut în Sfântu Gheorghe Molnár Zoltán, pictor,autor de lucrări monumentale la Bistriţa, Careii Mari, Sinaia, Ploieşti. A ilustrat lucrări ale scriitorilor români, maghiari şi germani apărute la Editura Facla din Timişoara. (Românii din Covasna şi Harghita)
1937 octombrie 23. Publicistul Kormos Dezideriu solicită Primăriei un ajutor pentru tipărirea revistei „Kimondom”: „Domnule Primar, Subsemnatul Dezideriu Kormos, directorul revistei antirevizioniste „Kimondom”, rog cu respect a-mi aproba o subvenţie, ca să pot servi pe mai departe şi mai intensiv scopul meu urmărit. Revista mea serveşte scopurile apropierei româno-maghiare, mai cu seamă orientarea antirevizionistă şi politică în sensul adevărat şi potrivit maghiarimii din România. Este natural că în această atitudine a mea nu am nici parte de vreun ajutor, sau sprijin, de peste hotare, din contră, sunt expus bombardării continue a Partidului Maghiar oficial. În convingerea că această cale a mea va fi sprijinită ca cea dreaptă, sinceră şi socială, din partea opiniei publice româneşti, precum şi din partea tuturor reprezentanţilor ei, rog cu respect pe Domnul Primar, să binevoiască a-mi aproba nu mie personal, ci ideilor şi tendinţelor mele din partea Primăriei oraşului, un ajutor. Primiţi, Domnule Primar, expresiunea deosebitei mele consideraţii.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.869/1937)
1937, octombrie, 26. Este publicată circulara privind vizita Alteţei Sale Regale Principelui Moştenitor al Suediei Adolf, în Sf. Gheorghe, în ziua de 26 octombrie 1937. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.817 şi 872 /1937)
1937. În art. 2 din Decretul-lege privind administrarea zaharinei şi a substanţelor îndulcitoare se menționează:„Este intersiză oricui fabricarea, importul, depozitarea, întrebuinţarea şi comerţul, în oricât de minimă cantitate a substanţelor medicamentoase, chemată „zaharină” (orto sulfamina acidului benzoic anhidru), în orice fel de stare, sub orice formă şi sub orice denumiri s-ar înfăţăşa, precum şi a oricărei alte substanţe chimice îndulcitoare decât acele care conţin formula chimică strictă a zahărului sau glucozei, preparate pe cale sintetică, sub orice denumire”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 6/1937) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
